Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor

Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor

1 Prevederi generale

Veniturile si cheltuielile institutiilor publice sunt prezentate prin intermediul contului de rezultat patrimonial, grupate pe urmatoarele categorii: operationale, financiare si extraordinare.

Veniturile si cheltuielile care apar altfel decat in cursul activitatilor curente ale institutiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare, respectiv cheltuieli extraordinare. Acestea rezulta din desfasurarea unor tranzactii sau evenimente ce sunt clar diferite de activitatile curente ale institutiei si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat. Prin activitati curente se inteleg activitatile desfasurate de o institutie publica pentru realizarea obiectului sau de activitate, stabilit potrivit regulamentelor de organizare si functionare.

2 Contabilitatea cheltuielilor

Potrivit contabilitatii de angajamente, cheltuielile reflecta costul bunurilor si serviciilor utilizate in vederea realizarii serviciilor publice sau veniturilor, dupa caz, precum si subventii, transferuri, asistenta sociala acordata, aferente unei perioade de timp.

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe grupe de cheltuieli, dupa natura si destinatia lor. Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate, cheltuieli cu personalul, cheltuieli financiare, alte cheltuieli finantate din buget, cheltuieli de capital, amortizari si provizioane, cheltuieli extraordinare.

Momentul recunoasterii cheltuielilor depinde de natura acestora. Astfel:

-cheltuielile de personal, reprezentand salarii in bani si in natura, prime, s.a., precum si contributiile aferente, se recunosc in perioada in care munca a fost prestata;

-cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci cand acestea au fost consumate, cu exceptia cheltuielilor cu materialele de natura obiectelor de inventar, care se inregistreaza la scoaterea din folosinta a acestora;

-cheltuielile cu serviciile se recunosc in perioada cand serviciile au fost prestate si lucrarile au fost executate, indiferent cand a fost efectuata plata acestora;

-cheltuielile cu dobanzile se recunosc drept costuri in perioada in care sunt datorate conform contractului de imprumut si nu atunci cand sunt platite;

-cheltuielile din diferente de curs valutar se recunosc in momentul decontarii creantelor si datoriilor in valuta sau reevaluarii acestora cu ocazia raportarii in situatiile financiare;

-cheltuielile de capital se recunosc lunar, sub forma amortizarii care se inregistreaza sistematic, pe parcursul duratei de viata utile a activului fix. Valoarea ramasa neamortizata a activelor fixe scoase din functiune inainte de expirarea duratei normale de functionare a acestora se recunoaste drept cost al perioadei in care acest eveniment a avut loc. Cheltuielile efectuate cu activele fixe in curs de executie nu reprezinta un cost al perioadei, costul acestora urmand a fi recunoscut dupa finalizarea si punerea in functiune a activelor fixe respective si calculul amortizarii;

-transferurile intre unitati ale administratiei publice, curente si de capital, se recunosc ca si costuri la beneficiarii finali ai fondurilor. Alte transferuri, interne si in strainatate, se recunosc ca si costuri la institutia care transfera fondurile.

Pentru evidenta cheltuielilor se folosesc conturile din clasa 6 "Conturi de cheltuieli", care se dezvolta pe analitice conform structurii clasificatiei bugetare. Structura contului contabil este urmatoarea:

1. simbolul contului din planul de conturi

2. capitolul

3. sursa de finantare a cheltuielii (bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul FNUASS, bugetul fondurilor externe nerambursabile, bugetul institutiilor publice si activitatilor finantate integral sau partial din venituri proprii, cheltuieli evidentiate in afara bugetelor locale)

4. subcapitolul

5. titlul

6. articolul

7. alineatul

Conturile de cheltuieli sunt conturi de activ. In debitul lor se inregistreaza cheltuielile institutiei publice, iar la sfarsitul perioadei (lunar sau cel mai tarziu la intocmirea situatiilor financiare) conturile de cheltuieli se inchid (prin creditare), in vederea stabilirii rezultatului patrimonial.

3 Contabilitatea veniturilor si finantarilor

Potrivit contabilitatii de angajamente, veniturile reprezinta impozite, taxe, contributii si alte sume de incasat potrivit legii, precum si pretul bunurilor vandute si serviciilor prestate, dupa caz, aferente unei perioade de timp.

Contabilitatea veniturilor se tine pe grupe de venituri, dupa natura si sursa lor. Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activitati economice, venituri din productia de active fixe, venituri fiscale, venituri din contributii de asigurari, venituri nefiscale, venituri financiare, finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala, fonduri cu destinatie speciala, venituri din provizioane, venituri extraordinare.

Veniturile se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice pe baza documentelor care atesta crearea dreptului de creanta (declaratia fiscala sau decizia emisa de organul fiscal), avize de expeditie, facturi, alte documente legal intocmite sau in momentul incasarii efective a acestora, in situatia in care nu exista documente anterioare incasarii pentru inregistrarea creantei.

Veniturile fiscale se inregistreaza la momentul declararii pe baza de declaratie fiscala sau decizie a organului fiscal.

Veniturile din activitati economice se inregistreaza in contabilitate in momentul transferului dreptului de proprietate catre clienti (la emiterea facturii). Veniturile proprii ale institutiilor publice provin din chirii, organizarea de manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, prestari de servicii si altele asemenea.

Veniturile din diferente de curs valutar se inregistreaza in momentul decontarii creantelor si datoriilor in valuta sau reevaluarii acestora cu ocazia raportarii in situatiile financiare.

Veniturile din dobanzi se inregistreaza pe masura generarii veniturilor respective (cand sunt cuvenite).

Pentru evidenta veniturilor si finantarilor se folosesc conturile din clasa 7 "Conturi de venituri si finantari", dezvoltate in analitic pe structura clasificatiei bugetare.

Structura contului contabil este urmatoarea:

1. simbolul contului din planul de conturi

2. bugetul caruia ii apartine venitul (bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul FNUASS, bugetul fondurilor externe nerambursabile, bugetul institutiilor publice si activitatilor finantate integral sau partial din venituri proprii, cheltuieli evidentiate in afara bugetelor locale)

3. capitolul

4. subcapitolul

5. paragraful

Conturile de venituri si finantari sunt conturi de pasiv, in creditul carora se inregistreaza veniturile si/sau finantarea institutiei publice. Ele se inchid la sfarsitul perioadei in vederea stabilirii rezultatului patrimonial.

Institutiile publice mai pot folosi pentru desfasurarea activitatii lor bunuri materiale si fonduri banesti primite de la persoane juridice si fizice, sub forma de donatii si sponsorizari. In cazul institutiilor publice finantate integral de la buget, aceste fonduri banesti se varsa direct la bugetul din care se finanteaza acestea. Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale institutiei publice beneficiare si care urmeaza sa le utilizeze potrivit legii. In cazul institutiilor publice finantate integral sau partial din venitui proprii, cu fondurile primite ca donatii si sponsorizari se majoreaza bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora.