NOTIUNI PRIVIND STRUCTURA IMOBILIZARILOR

Notiuni privind structura imobilizarilor

Activele imobilizate sau imobilizari ori bunuri imobile, cuprind toate acele valori economice de investitie a caror perioada de utilitate si lichiditate este mai mare de un an.

Activele imobilizate se diferentiaza la randul lor in trei grupe: imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare.

Imobilizarile necorporale, denumite si imobilizari nemateriale sau active intangibile, cuprind toate acele valori economice de investitie care nu imbraca fizic forma de bunuri materiale concrete. Ele sunt reprezentate de:

Cheltuielile de constituire sau stabiliment, denumite si de fondare, cuprind cheltuielile cu infiintarea, dezvoltarea si fuzionarea societatilor comerciale, cum sunt cele privind taxele si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuielile privind emiterea si vanzarea de actiuni, cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate. Toate aceste cheltuieli sunt supuse amortizarii pe cel mult cinci ani.

Cheltuielile de dezvoltare includ resursele economice alocate pentru tehnologiile noi, produse noi si investitii utile si eficiente in raport cu activitatea viitoare a societatii comerciale. Aceste cheltuieli se amortizeaza, in general, in maximum cinci ani.

Concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica si alte drepturi similare cuprind toate cheltuielile efectuate pentru achizitionarea drepturilor de exploatare a unui bun, activitate sau serviciu, in cazul concesiunilor, a unui brevet, a unei licente, a unei marci de fabrica si alte drepturi similare de proprietate industriala si intelectuala. Toate aceste cheltuieli sunt amortizate pe toata durata cat intreprinderea a achizitionat dreptul de exploatare sau de utilizare a unor astfel de imobilizari.

Fondul comercial reprezinta cheltuieli efectuate pentru mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitate in intreprinderii. Exemplu: clientela, vadul comercial, firma, segmente de piata etc. De asemenea, cuprinde si sumele platite in cazul preluarii unei intreprinderi reprezentand vadul comercial, anumite legaturi comerciale etc.

Imobilizarile corporale, denumite si imobilizari materiale sau active fixe tangibile reprezinta bunurile materiale de folosinta indelungata in activitatea unei intreprinderi. Ele se gasesc sub forma de terenuri si cladiri si constructii, masini de forta si utilaje energetice, masini, utilaje si instalatii de lucru, aparate si instalatii de masurare, control si reglare, mijloace de transport, animale de munca, plantatii, unelte, accesorii de productie si inventar gospodaresc. in cazul cand bunurile materiale procurate sau create de intreprindere nu sunt terminate, ele sunt incluse in categoria imobilizarilor in curs sau investitiilor in curs.

Activele imobilizate corporale, cu exceptia terenurilor, isi pierd, in timp, din valoarea lor ca urmare a uzurii determinata de utilizarea lor, de actiunea agentilor naturii si progresului tehnic. Constatarea contabila a pierderii de valoare suferita de activele fixe materiale si includerea sa m cheltuielile exercitiului poarta numele de amortizare.

Imobilizarile financiare, denumite si investitii financiare sau de portofoliu cuprind valorile financiare investite de intreprindere in patrimoniul altor societati sub forma actiunilor detinute la entitatile afiliate, intereselor de participare, creantelor imobilizate.

Actiunile detinute la entitatile afiliate sunt drepturile sub forma de actiuni sau alte titluri detinute sub forma de titluri detinute pe termen lung in capitalul altei entitati, in scopul obtinerii de avantaje economice prin veniturile financiare incasate si prin controlul si influenta semnificativa exercitate asupra societatii respective.

Interesele de participare reprezinta drepturi detinute in capitalul altei societati comerciale in scopul obtinerii de venituri financiare, fara interventia in gestiunea societatilor la care sunt detinute titlurile.

Creantele imobilizate sunt drepturile generate de operatia de acordare de imprumuturi pe termen lung sau mediu intreprinderilor asociate sau societatilor comerciale de grup cu care intreprinderea are o relatie de participare.

Evidenta existentei si miscarii activelor imobilizate se realizeaza prin conturile ce formeaza continutul clasei a 2-a din Planul de conturi general, denumita 'Conturi de active imobilizate'.

Sunt conturi de bilant sau situatie (inventar); ca modele de evidenta si calcul ele furnizeaza informatia de cunoastere si control gestionar asupra situatiei patrimoniului. Prin soldul lor debitor asigura informatia de completare a bilantului contabil.

Pretul de inregistrare in conturi al activelor imobilizate este cel corespunzator valorii contabile de intrare cu urmatoarele semnificatii:

a) valoarea ramasa actualizata aferenta fiecarui activ imobilizat care a fost reevaluat in conformitate cu hotarari ale Guvernului;

b) costul de achizitie pentru imobilizarile corporale procurate cu titlu oneros;

c)  pretul de achizitie pentru titlurile de valoare componente ale imobilizarilor financiare;

d) costul de productie pentru imobilizarile corporale produse sau construite de societatea comerciala;

e)   valoarea actuala pentru activele imobilizate obtinute cu titlu gratuit, estimata la inscrierea lor in activ pe baza propunerilor facute de specialisti si cu aprobarea adunarii generale a asociatilor la societatile comerciale, respectiv a consiliului de administratie la regiile autonome, tinand seama de valoarea imobilizarilor corporale cu caracteristici identice sau similare;

f)     valoarea de aport acceptata de parti, pentru activele imobilizate intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii, etc., conform statutelor sau contractelor, determinata prin expertiza;

g)   valoarea nominala sau de lichiditate din momentul derularii tranzactiilor pentru creantele imobilizate.

Inregistrand valori economice componente ale activului, conturile din aceasta clasa au o functie contabila de activ. in debitul acestor conturi se inregistreaza cheltuielile 'activate' in cazul imobilizarilor necorporale, intrarile de bunuri imobile in cazul imobilizarilor corporale, valoarea titlurilor de valoare investite in capitalul altor intreprinderi, depozitele si cautiunile varsate, respectiv creantele imobilizate in cazul imobilizarilor financiare. in creditul conturilor se reflecta cheltuielile amortizate integral, in cazul unor imobilizari necorporale, exemplu amortizarea cheltuielilor de constituire din primele de emisiune, iesirile de imobilizari prin scoaterea din activitate sau cedare fii cazul celorlalte imobilizari. Soldul debitor evidentiaza activele imobilizate aflate fii inventarul unitatii patrimoniale.

Contabilitatea analitica a activelor imobilizate se diferentiaza in functie de felul imobilizarilor necorporale, corporale si financiare. Astfel, conturile sintetice de imobilizari se dezvolta pe conturi analitice corespunzatoare felurilor de cheltuieli, in cazul cheltuielilor de constituire; categorii de lucrari sau obiective pentru cheltuielile de cercetare - dezvoltare; pe fiecare active sau feluri de active, dupa caz, delimitate ca obiecte de concesiune in situatia concesiunilor si altor valori asimilate; pe elementele componente (clientela, vad, debusee) in cazul fondului comercial; pe fiecare program informatic pentru alte imobilizari necorporale etc.

In contabilitatea analitica terenurile sunt evidentiate pe urmatoarele grupe: terenuri agricole si silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, terenuri cu constructii si altele. In ceea ce priveste contabilitatea analitica a imobilizarilor corporale se tine pe fiecare obiect de evidenta. Conturile de imobilizari financiare se dezvolta pe conturi analitice corespunzatoare fiecarui portofoliu de titluri de valoare, in cazul titlurilor imobilizate, si pe fiecare terta persoana in cazul creantelor imobilizate.

Conturile de amortizari, reunite in grupa 28 'Amortizari privind imobilizarile' au functie contabila de pasiv. in creditul conturilor se inregistreaza amortizarea transferata asupra cheltuielilor, iar fii debit, amortizarea aferenta imobilizarilor vandute sau scoase din activ. Soldul creditor al conturilor reprezinta amortizarea calculata asupra activelor imobilizate.

Amortizarea aferenta imobilizarilor se inregistreaza distinct fii contabilitate, pe categorii si obiecte de evidenta ale activelor imobilizate.

Cheltuielile ulterioare privind imobilizarile corporale sunt recunoscute ca activ numai atunci cand acea cheltuiala imbunatateste starea respectivului activ fata de performanta estimata initial. Exemple de imbunatatiri care duc la cresterea de beneficii economice viitoare sunt:

(a)  modificarea unei imobilizari corporale pentru a-i extinde durata de viata utila, incluzand sporirea capacitatii acesteia;

(b) modernizarea unor componente ale imobilizarii corporale, cu scopul de a obtine imbunatatiri substantiale ale capacitatii productiei;

(c) adoptarea unui nou proces de productie care permite reducerea substantiala a costurilor de exploatare estimate initial.

Cheltuielile privind reparatiile sau intretinerea imobilizarilor corporale sunt facute cu scopul de a obtine sau de a pastra nivelul beneficiilor economice viitoare, pe care o intreprindere se asteapta sa le obtina pe baza performantelor estimate initial. Prin urmare, acestea sunt inregistrate in contabilitate ca si cheltuieli, atunci cand au loc.

De exemplu, costul intretinerii sau al reparatiilor generale pentru terenurile si imobilizarile corporale se inregistreaza drept cheltuiala, atunci cand, mai degraba restabileste decat imbunatateste performantele estimate initial.

Evaluarea ulterior recunoasterii initiale

Tratamentul contabil de baza.

Ulterior recunoasterii initiale ca activ un activ imobilizat trebuie inregistrat la cost sau mai putin amortizarea cumulata aferenta si orice pierderi cumulate din depreciere.

Tratamentul contabil alternativ.

Ulterior recunoasterii initiale ca activ un activ imobilizat trebuie inregistrat la valoarea reevaluata care reprezinta valoarea justa la momentul reevaluarii, mai putin orice amortizare ulterioara cumulata aferenta si pierderile ulterioare cumulate din depreciere. Reevaluarile trebuie efectuate cu suficienta regularitate in asa fel incat valoarea contabila sa nu difere in mod semnificativ de valoarea care poate fi determinata pe baza valorii juste la data bilantului.

In cazul in care valoarea contabila a unui activ este majorata ca urmare a unei reevaluari, aceasta majorare trebuie inregistrata direct in creditul conturilor de capital propriu sub titlul "Diferente din reevaluare". Cu toate acestea, majorarea constatata din reevaluare trebuie recunoscuta ca venit in masura in care aceasta compenseaza o descrestere din reevaluarea aceluiasi activ recunoscuta anterior ca o cheltuiala.

In cazul in care valoarea contabila a unui activ este diminuata ca rezultat al unei reevaluari, aceasta diminuare trebuie recunoscuta ca o cheltuiala. Cu toate acestea, o diminuare rezultata din reevaluare trebuie scazuta direct din surplusul din reevaluare corespunzator aceluiasi activ, in masura in care diminuarea nu depaseste valoarea inregistrata anterior ca surplus din reevaluare.

Valoarea amortizabila a unui activ imobilizat trebuie alocata in mod sistematic pe parcursul duratei de viata utila a activului. Metoda de amortizare folosita trebuie sa reflecte modul in care beneficiile economice aduse de aceste active sunt consumate de catre intreprindere.

Valoarea amortizarii corespunzatoare fiecarei perioade trebuie recunoscuta ca o cheltuiala, cu exceptia cazului in care ea este inclusa in valoarea contabila a unui alt activ.

Durata de viata utila a unui activ imobilizat trebuie revizuita periodic si, daca estimarile sunt semnificativ diferite de cele efectuate anterior, atunci cheltuiala cu amortizarea corespunzatoare perioadei curente si perioadelor viitoare trebuie ajustata.

Metoda de amortizare aplicata activelor trebuie revizuita periodic si, daca se constata o modificare semnificativa in modelul estimat al beneficiilor economice aduse de acele active, atunci metoda trebuie schimbata pentru a reflecta aceasta modificare. Cand apare necesitatea schimbarii metodei, atunci este necesara si modificarea estimarilor contabile si deci, cheltuiala cu amortizarea corespunzatoare perioadei curente si perioadelor viitoare trebuie ajustata.

Un activ imobilizat trebuie eliminat din bilant, atunci cand acesta este cedat sau cand este scos din uz definitiv si nu se mai asteapta obtinerea unor beneficii economice viitoare in urma cedarii acestuia.

Castigurile sau pierderile obtinute in urma casarii sau cedarii unui activ imobilizat trebuie determinate ca diferenta intre incasarile nete estimate din cedare si valoarea contabila a activului si trebuie recunoscute ca venit sau ca si cheltuiala in contul de profit si pierdere.