CONTABILITATEA STOCURILOR

CONTABILITATEA STOCURILOR

CUPRINS

1. CAPITOLUL I - Scurt istoric al societatii MECANICA FINA

2.CAPITOLUL II - Delimitari privind stocurile

- Evaloarea stocurilor

- Metode de contabilitate a stocurilor

-Evidenta contabila a stocurilor

- Documente

- Metode privind evidenta analitica a stocurilor

3.CAPITOLUL III- Monografie contabila

4.CAPITOLUL IV- Bibliografie

CAPITOLUL I

S.C. 'MECANICA FINA' S.A. BUCURESTI

1.Scurt istoric al firmei

Intreprinderea 'MECANICA FINA' este reprezentativa pentru sectorul de industrie pe care il reprezinta.

In 1923, prin concesionarea atelierelor mecanice apartinand Federatiei Cooperativelor Satesti, i-a fiinta Societatea pentru Exploatari Tehnice menita sa organizeze fabricatia de avioane. Sapte ani mai tarziu se executa primele avioane de conceptie proprie, pentru ca, in timp, sa se treaca la fabricatia de piese de schimb pentru material rulant si mai apoi la fabricatia de utilaje si masini agricole. In anii '50, ca intreprindere de stat, se profileaza pe fabricatia instrumentelor de masura si control de precizie, primind numele de 'UZINA MECANICA FINA'.

Incepand cu anul 1953, societatea a fost complet restructurata tehnologic si organizatoric pentru fabricatia de aparate de masura si control, ajungand prima in topul intreprinderilor din tara.

La inceputul anului 1991, intreprinderea 'Mecanica Fina' se divide in patru societati comerciale (Carmesin, Diasfin, Fapiro, Mecanica Fina),cea mai importanta 'MECANICA FINA'S.A., preluand 70% din personalul cu inalta pregatire si experienta profesionala.

Tot in 1991, ca urmare a hotararii de Guvern nr.157/17 martie, S.C. 'MECANICA FINA'S.A se constituie in societate pe actiuni cu 70% capital de stat (Fondul Proprietatii de Stat) si 30% capital privat (Fondul Proprietatii Private).

Societatea este situata in centrul Capitalei, la distante de: 1 km pana la gara de marfuri C.F.R., 10 km pana la aerogara si 250 km pana la portul maritim si are un parc auto propriu cu care efectueaza transporturi interne si internationale de mic si mare tonaj.

Sistemul de asigurare a calitatii pe care il practica, a permis, prin calitatea produselor pe care le fabrica, castigarea premilui 'Steaua de aur' - Spania 1994.

2.Profilul

Societatea 'MECANICA FINA' este un important producator de aparate de masura si control, precum si de scule si port scule.

Principalele grupe de produse sunt:

- aparate de masura si control dimensional;

- elemente de automatizare pentru masurarea si reglarea presiunilor si tempe-raturilor;

- aparate si mecanisme de orologerie industriala;

- scule pneumatice de mana;

- scule aschietoare;

- piese si accesorii auto;

- stante,dispzitive si matrite;

- calibre;

- ceasuri;

- pistoale de aer.

Activitatea de productie a societatii este sustinuta de o conceptie proprie de un inalt nivel tehnic, precum si o dotare corespunzatoare cu masini si instalatii moderne de verificari si incercari. In aceste conditii, Societatea 'MECANICA FINA' livreaza produse de un inalt nivel tehnic si calitativ, la preturi avantajoase, ceea ce face sa fim cunoscuti si apreciati ce toti beneficiarii din toata tara si din strainatate.

Produsele S.C.'MECANICA FINA' sunt solicitate pe piata interna de METROREX, SNCFR, PETROM, UZINELE DACIA PITESTI, ROMTELECOM, RADET, etc., in timp ce piata externa este acoperita prin exporturi in AUSTRIA, GERMANIA, ITALIA, S.U.A., FRANTA, EGIPT, IRAN, SIRIA,etc.

In dorinta de a oferi o imagine completa a ceea ce reprezinta Societatea 'MECANICA FINA', mentionam cateva cifre concrete:

- societatea este amplasata pe o suprafata de aproximativ 31000 mp;

- numarul personalului este de 1300;

- cifra de afaceri este de 42000000000 lei.

Tehnologiile aplicate in functie de procesele de fabricatie sunt impartite dupa cum urmeaza:

- tehnologii conventionale comune (turnare sub presiune, forjare, stantare la rece, ambutisare, prelucrari mecanice, tratamente termice, etc.);

- tehnologii conventionale specifice ( danturare, decapare, aebavurare);

- tehnologii neconventionale (prelucrare prin electroeroziune, titanizare decorativa).

Toate aceste tehnologii dispun de utilaje si instalatii de frabricatie romaneasca sau import de la cele mai renumite firme in domeniu.

Problemele concrete cu care se confrunta Societatea 'MECANICA FINA' nu difera de cele deja generalizate in intreaga economie:blocajul financiar si lipsa unei politici protectioniste. Cu toate acestea, cei de la 'MECANICA FINA' isi pastreaza optimismul si folosesc intreaga pricepere pentru a realiza produse din ce in ce mai performante.

Pentru imbunatatirea activitatii, se depun eforturi pentru identificarea de noi parteneri pentru desfacerea de produse de plan intern, precum si de investitori straini pentru modernizarea si retehnologizarea liniilor tehnologice si se are in vedere crearea de societati mixte in domeniul presiunii, temperaturii, sculelor si matritelor.

La data de 31 decembrie 1998 unitatea a incheiat anul cu un capital social de 120000000 lei.

CAPITOLUL II

Delimitari privind stocurile

Stocurile si productia in curs de executie,reprezinta ansamblul bunurilor si ser-viciilor in cadrul patrimoniului,avand drept destinatia consumului la prima

utilizare, vanzarea in aceeasi stare sau dupa prelucrare, precum si productia in curs de executie aflata intr-o anumita treapta a procesului tehnologic sub forma productiei neterminate

Stocurile reprezinta o buna parte din activele circulante.

Notiunea de stoc, in inteles contabil, exprima atat dimensiunea bunului (existen-tele la un moment dat),cat si miscarile (intrarile si iesirile) intervenite in legatura cu bunul respectiv,miscarile se desfasoara in mod continuu,iar durata se inscrie,de regu-la,la nivelul unui an.

De interes,pentru contabilitate,este,in primul rand,evaluarea stocurilor,ca urmare a faptului ca atat intrarile (aprovizionarile) cat si iesirile (consumurile sau vanzarile) de stocuri se fac la preturi diferite pentru acelasi produs,in raport cu lotul din care apartine.

In cazul unei materii prime,de exemplu,cauciucul brut,in cursul unei luni pot fi mai multe aprovizionari; ca urmare a 'mobilitatii' preturilor,este de presupus ca pre-tul fiecarui lot aprovizionat este diferit. In aceeasi perioada,pentru realizarea produc-tiei se va da in consum cauciuc brut,din existentul aflat in magazie,de mai multe ori.

Miscarile unui bun constituie elementul de baza in realizarea ciclului de exploa-tare,care consta in aprovizionarea cu materii si materiale,care devin stocuri ale unita-tii,consumul acestora in procesul de productie si transformarea lor in productie in curs de executie sau in produse finite sau servicii destinate vanzarii.

Clasificarea stocurilor are la baza sursa provenienta, iar in cadrul acesteia se tine seama de urmatoarele criterii: destinatia,starea fizica (insusiri), faza procesului de ex-ploatare si locul de creare a gestiunilor.

Dupa sursa de provenienta,stocurile cuprind:stocuri cumparate si stocuri fabricate

1.Stocurile cumparate

Stocurile cumparate reprezinta totalitatea bunurilor materiale,lucrari si servicii cumparate de la furnizori.

Dupa destinatia economica si natura sau forma fizica stocurile cuprind:

a) Materiile prime-sunt acele mijloace care participa la un singur ciclu economic (de regula,productie), transmitandu-si valoarea integral si dintr-o data asupra

rezultatelor; ele se pot regasi in produsul finit obtinut integral sau partial,fie in starea initiala,fie transformate,constituind,de regula,substanta principala a produsului (de exemplu: stofa in industria confectiilor,lemnul in industria mobilei,pielea bruta in produsul 'pantof').

b) Materiiale consumabile-sunt acele mijloace care au regimul participarii la ciclul economic identic cu cel al materiilor prime,dar nu pot fi identificate,in mod direct,pe produs. Materiile consumabile sau furniturile participa indirect sau ajuta la procesul de fabricatie fara a se regasi de regula, in produsul finit si cuprind:

- materiale auxiliare,au rol diferit in procesul de exploatare sau procesul de fabrica-tie,in sensul ca pot fi consumate,ajuta la executarea muncii insasi sau participa alaturi de materia prima in procesul de transformare a acesteia (de exemplu: lacuri si vopsele in industria mobilei, coloranti in industria textila);

- combustibilul, in functie de destinatia lui poate fi:

* tehnologic -folosit in procesul de productie in scopul transformarii materiilor prime (de exemplu combustibilul folosit in turnatorie pentru topitul metalelor);

* energetic -consumat pentru obtinerea energiei necesare punerii in miscare a unui utilaj;

* gospodaresc -care nu participa direct la procesul de productie,ci este folosit pentru incalzitul sectiilor de productie, cladirilor administrative, magaziilor;

- piesele de schimb,destinate pentru inlocuirea pieselor uzate ale masinilor si utilaje-lor sau reparatiile si reviziile periodice ale acestora. In functie de sursa de proveni-enta,piesele de schimb pot fi noi,cumparate de la furnizori sau procurate din produ-ctie proprie si piese de schimb recuperate,refolosibile,sau reconditionabile obtinute in urma casarii MF.

Din categoria materialelor consumabile mai fac parte: materialele de ambalat semintele si materialele de plantat,furajele si alte materiale consumabile.

c) Ambalajele cu exceptia celor de natura obiectelor de inventar si a mijloacelor fixe, cuprind materialele folosite in scopul pastrarii calitatii si proprietatilor fizico-chimice ale produselor,pentru transportul de la producator la consumator si pentru desfacerea produselor. Ambalajele pot fi de productie,folosite direct in procesul de fabricatie fara de care produsul de fabricatie fara de care produsul nu poate fi depozitat si vandut (de exemplu:tuburi pentru paste, fiole pentru injectii) si de transport sau de circulatie, folosite pentru ambalarea cutilor de conserve,pentru transportul produselor imbute-liate in sticle (de exemplu:lazi, bidoane, cutii de carton etc.).

d) Animalele tinere (vitei, miei, purcei, manji etc),crescute si folosite pentru reproduc-tie,cat si cele puse la ingrasat pentru a fi valorificate coloniile de albine,precum si animalele mici pentru productie,lana,lapte si blana.

e) Marfurile reprezinta bunurile pe care titularul de patrimoniu le cumpara in vederea vanzarii.

f) Obiectele de inventar reprezinta bunurile,de regula,mijloace de munca,ce nu inde-plinesc cumulativ conditiile de valoare si durata de utilizare, pentru a fi considerate mijloace fixe. Acestea au fie valoare mai mica decat limita prevazuta de lege, indiferent de durata lor de serviciu,fie o durata normata de functionare mai mica de un an indiferent de valoarea lor. Obiectele de inventar sunt acele mijloace care parti-cipa la mai multe cicluri economice,transmitandu-se valoarea,in mod treptat,asupra rezultatelor. Partea din valoarea obiectelor de inventar (care se transmite asupra rezultatelor),se recupereaza prin includerea in costuri, sub forma uzurii.

g) Baracamentele si amenajarile provizorii sunt bunuri achizitionate sau construite de titularul de patrimoniu pentru executarea lucrarilor si prestatiilor de constructie din care prin demolare sau demontare se recupereaza materialele.

2. Stocurile fabricate

Stocurile fabricate reprezinta ansamblul bunurilor materiale,lucrari si servicii obtinute din productia proprie. Din aceasta categorie fac parte:

a) Produsele sunt identificate prin urmatoarele elemente:

- semifabricatele rprezinta acele produse fabricate al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care fie ca urmeaza sa treaca in continuare in procesul tehnologic al altei sectii fie urmeaza sa se livreze tertilor;

- produsele finite sunt acele produse care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai necesita prelucrari ulterioare,putand fi depozitate in vederea livra-rii sau expediate direct clientilor;

- produsele reziduale sunt rebuturile, materialele recuperabile sau deseurile.

b) Productia in curs de executie reprezinta productia ce nu a trecut prin toate fazele de prelucrare,prevazute de procesul tehnologic,precum si produsele nesupuse probe-lor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime,considerate productie netermi-nata. Tot in cadrul productiei in curs de executie sau neterminate.

Dupa locul de creare al gestiunilor stocurile se grupeaza in:

a) Stocuri care fac parte din patrimoniul propriu si cuprind:

- stocuri aflate in depozitele titualrului de patrimoniu;

- stocuri in curs de aprovizionare sau sosite si nereceptionate;

- stocuri sosite fara factura;

- stocuri facturate dar nelivrate;

- stocuri aflate la terti (materii prime si materiale aflate la terti,produse aflate la terti, marfuri in custodie sau in consignatie la terti etc.);

b) Stocuri care nu fac parte din patrimoniul propriu si cuprind:

- stocuri primite spre prelucrare;

- stocuri in custodie;

- stocuri in consignatie.

Toate aceste categorii de stocuri se inregistreaza in conturi extrapatrimoniale.

Contabilitatea reducerilor comerciale

In contabilitatea operatiilor privind cumpararile de stocuri apar situatii particulare in care se acorda reduceri aplicabile asupra cumpararilor. Exista doua categorii de reduceri: cu caracter comercial,de natura rabaturilor,remizelor si cu ca-racter financiar de natura sconturilor de decontare.

Rabaturile sunt reduceri acordate cumparatorului pentru marfa cu defecte de calitate si se aplica asupra pretului de vanzare.

Remizele sunt reduceri acordate cumparatorului pentru vanzari mai mari de-cat volumul convenit sau pentru pozitie preferentiala si se aplica asupra pretului de vanzare.

Risturnuri sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului de operatii,acor-date de furnizor clientilor pentru cumparari repetate ce depasesc o valoare data.

NOTA Reducerile comerciale nu se inregistreaza in momentul facturii,la conturile de cumparatori,contabilizandu-se numai marimea lor neta.

Sconturile de decontare sunt reduceri pentru clienti,daca acestia isi achita dato-riile inainte de scadenta.

NOTA Sconturile primite se contabilizeaza la decontarea facturii.

EXEMPLU Intreprinderea MECANICA FINA S.A. se aprovizioneaza cu marfuri calitatea a doua conform facturii de 1000000 lei, TVA deductibila 22%, rabat 2%, remiza 10%, scont de decontare 1%.

Marfuri ..1000000 lei

Rabat 2% 20000 lei

. 980000 lei

Remiza 10%. 98000 lei

Neta comerciala.. ..882000 lei

Scont de decontare 1%. .8820 lei

Neta financiara.. .873180 lei

TVA-deductibila 192100 lei

Neta de plata1065280 lei

1) Inregistrarea facturii de cumparare a marfii

% = 401 1074100 lei

371 882000 lei

4426 192100 lei

2) Inregistrarea decontarii facturii,conform facturii si dispozitiei de plata

401= % 1074100 lei

5121 1065280 lei

767 8820 lei

Uzura se poate include in cost integral si dintr-o data, cu ocazia darii in folosinta a obiectelor de inventar (metoda integrala) sau se poate include treptat,intr-o perioada de cel mult 3 ani (metoda pe baza cotelor medii). Chiar daca se aplica metoda integrala, respectiv inregistrarea la darea in folosinta a intregii uzuri pe costuri, obiectele de inventar aflate in uz raman evidentiate in contabilitatea analitica.

Bunurile asimilate obiectelor de inventar sunt: echipamentul de protectie, echi-pamentul de lucru,imbracaminte speciala,scule,instrumente,mecanisme,dispozitive, aparate de masura,verificatoare cu destinatie speciala,modele,stante,matrite si alte obiecte

asimilate.

Datorita marii diversitati ca si 'matamorfozei' economice sub impactul careia afecteaza agentul economic,in organizarea evidentei mijloacelor circulante materiale, alaturi de contabilitatea sintetica s-a dezvoltat in paralel si in deplina corelatie cu con-tabilitatea sintetica de blocare si control operational si cu contabilitatea analitica a sto-curilor capabila sa furnizeze cele mai diverse informatii despre gestionarea si consu-marea acestora. De aceea numele clasei trei 'Conturi de stocuri si productie in curs' nu trebuie sa conduca la concluzia ca urmaresc numai stocurile (deci existentele la un moment dat),ci si elementele din care se deduc conform 'formulei balantiere', adica:

STOCUL = STOCUL + INTRARI - IESIRI

FINAL    INITIAL

In fapt,chiar si din aceasta relatie,se poate spune ca stocul,la momentul dorit, rezulta ca o consecinta a urmaririi sistematice si distincte,pe de o parte a intrarilor,iar pe de alta parte a iesirilor,chiar daca practica de blocare sintetica in conturi mai prevede si alte posibilitati. Legea contabilitatii prevede ca orice operatie patrimoniala, chiar si in masa foarte diversa a mijloacelor circulante materiale,se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarii contabile, dobandind astfel calitatea de document justificativ.

Inregistrarea in contabilitate-stipuleaza legea contabilitatii-a bunurilor mobile si imobile se face la valoarea de achizitie,de productie sau la valoarea de piata,dupa caz.

Desi,din documentele justificative preturile de evaluare a intrarilor sau iesirilor de materii si asimilate lor par si chiar sunt cunoscute,elementele lor componente trebuie tratate diferentiat de la o categorie la alta.

Astfel cantitatea de materii si obiecte de inventar,intrate in urma proceselor de aprovizionare sunt evaluate la pretul de cumparare sau de facturare. Daca insa ele se procura din import atunci pretul de facturare se suplimenteaza si cu importul pe cir-culatia marfurilor sau alte taxe asimilate.

Dar,pentru acest proces se mai efectueaza si o serie de cheltuieli specifice de transport-aprovizionare (inclusiv posibilitati de perisabilitate pe timpul transportului, taxe vamale, comisioane) care trebuie si ele calculate si urmarite separat pentru ca im-preuna cu pretul de cumparare sa permita ajungerea la 'pretul de aprovizionare' (pretul total efectiv).

In cazul materiilor sau obiectelor de inventar obtinute din productie proprie, evaluarea se face la nivelul costului efectiv (in doua etape: in timpul lunii la costul prestabilit prin norme,recorectat la finele acesteia cu diferenta dintre totalul costurilor efective si cele antecalculate).

O fateta oarecum mai dificila a problemei o reprezinta evaluarea iesirilor, deoarece ele provin dintr-o multitudine de intrari cu preturi ce pot fi foarte diferite. De aceea in practica economica curenta,evaluarea consumurilor trebuie sa se faca la un anume pret,sau dupa un anume caz in stare sa permita stabilirea contravalorii sto-curilor finale cat mai corect,de asa maniera incat deversele influente conjuncturale de consumuri si mai ales de pret sa fie transferate integral asupra perioadei de gestiune ce se incheie.

Nu este exclus,ca aici sa ne intalnim cu un 'pret mediu' de aprovizionare,apoi cu un pret mediu de consum.

In plus aceste preturi trebuie recorectate si cu o cota din cheltuielile de transport-aprovizionare, determinate pe baza principiilor direct proportionale.

Dar mergand din medie in medie,in conditiile unor variatii sensibile ale pretu-rilor de facturare de la o perioada la alta,din coeficienti in coeficienti,in cazul cheltu-ielilor de transport-aprovizionare s-ar putea ca,la un moment dat,sa ne indepartam exagerat de la valoarea reala a stocurilor.

De aceea la finele perioadei de bilant,este necesara inventarierea si evaluarea mijloacelor circulante materiale aflate in stoc.

In ceea ce priveste stabilirea valorii corecte a stocului final de bilant si in cazul marfii pot aparea dificultati.

Furniturile externe in toata varietatea lor,deci inclusiv valorile materiale apro-vizionate sunt insotite de documente de plata de taxa pe valoare adaugata,dar regula general acceptata este ca nu trebuie sa figureze in veniturile si cheltuielile de exploa-tare si deci implicit in preturile respectivelor valori materiale.

Orice alte stuatii specifice in ceea ce priveste evaluarea mijloacelor circulante materiale ca si contabilitatea lor,chiar in marea diversitate a acestora se rezolva in spiritul regulilor deja mentionate,cu precizarea ca totdeauna trebuie mers pe ideea evaluarii corecte,la costul (pretul) efectiv platit,atunci cand este necesar si pe elementul din care el este format,iar uneori mergand pana si la elementele virtuale care pot adauga acestui pret.

Organizarea contabilitatii stocurilor si a circuitului valorilor materiale este su-pusa desigur inca unor numeroase 'restrictii' metodologice,financiar-fiscale,de mana-gement specific, cateva aspecte cu valabilitatea generala necesitand totusi a fi retinute.

Pentru stocurile de valori materiale, inclusiv stocurile si comenzile in curs de executie au fost retinute doua criterii de clasare:

- pe de o parte natura fizica a bunului (sau natura furniturii) care trebuie sa faca obiectul unei repartizari in fiecare unitate, dupa nevoile interne de gestiune;

- pe de alta parte,ordinea cronologica a ciclului de exploatare,aprovizionare,stoc in vanzare ca atare,productie in curs,productie stocata.

De aceea,in vederea organizarii contabile a fost retinuta distinctia intre:

- aprovizionarile din 'exterior' (furniturile) de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar;

- produsele si lucrarile realizate de respectivul agent economic productiv sau prestarea ca urmare a exercitatii obiectului sau de activitate.

Organizarea sistemului de contabilitate a stocurilor si a circuitului valorilor ma-teriale,mai tine seama si de 'sistemul de inventar',pus la punct de respectivul agent economic, retinand obligatoriu distinctia fundamentala dintre:

* cazul inventarului intermitent,

* cazul inventarului permanent.

Evaluarea stocurilor

Regulamentul de aplicare a 'Legii contabilitatii' precizeaza pentru evaluarea elementelor patrimoniale, urmatoarele:

- la data intrarii in patrimoniu,bunurile sunt evaluate si inregistrate in contabilitate la valoarea de intrare,denumita valoarea contabila.

- la data iesirii din patrimoniu sau darea in consum,bunurile se evalueaza si se scad din gestiune, in principiu, la valoarea lor de intrare sau contabila.

Potrivit acestei reglementari, valoarea de intrare in patrimoniu a stocurilor si productiei in curs de executie este:

a) cost de achizitie pentru materiile prime,materiale consumabile,obiecte de inventar si alte bunuri cu titlu oneros (prin cumparare).

b) cost de productie pentru obiectele de inventar si alte bunuri produse de catre titularul de patrimoniu.

Pentru evaloarea bunurilor la iesirea din stoc,daca au valori de intrare diferite si nu exista posibilitatea identificarii valorii de intrare,s-au delimitat urmatoarele metode:

- metoda identificarii specifice,

- metoda costului mediu ponderat (CMP),

- metoda primului intrat,primul iesit (FIFO),

- metoda ultimului intrat,primul iesit (LIFO),

- metoda pretului standard.

Metoda identificarii specifice presupune ca fiecare iesire din stoc sa fie identificata prin data de intrare,utilizandu-se costul de achizitie.

Metoda costului mediu ponderat presupune calculul CMP fie lunar,fie du-pa fiecare operatie de intrare:

_n

∑₁ Q_i x p_i

CMP=−−−−−−−−−−−−

∑ⁿ Q_i

in care:

CMP-reprezinta costul mediu ponderat

Qi -reprezinta cantitatea (materii prime,materiale etc) aferenta stocului initial;

pi -reprezinta pretul unitar aferent stocului initial.

De exemplu,se presupune ca in depozitul unitatii se afla o marfa A pentru care se cunosc urmatoarele date:

STOC INITIAL:200 unitati*10000 lei/unitate

INTRARI: 5.01. 30 unitati*15000 lei/unitate

15.01 20 unitati*8000 lei/unitate

IESIRI: 10.01 225 unitati

17.01 10 unitati

Costul mediu ponderat calculat la sfarsitul lunii:

CMP= 200+30+20 =10450 lei/unitate

Costul mediu ponderat calculat dupa fiecare intrare:

05.01 CMP= 200+30 =10650 lei/unitate

10.01 au iesit: 225 unitati*10650 lei/unitate =2396250 lei

in urma operatiei de iesire au ramas in stoc: 5 unitati*10650 lei

15.01 CMP= (5*10650)+(20*8000) =8530 lei/unitate

17.01 au iesit: 10 unitati*8530 lei/unitate =85300 lei

Metoda primului intrat,primului iesit (FIFO) presupune evaluarea bunurilor, iesite din gestiune la costul de achizitie al primului lot. Pe masura epuizarii acestuia evaluarea se face la costul de achizitie al lotului urmator,in ordine cronologica. Folo-sind datele din exemplul anterior,pretul iesirilor din stoc se va stabili astfel:

10.01 225 unitati = (200*10000)+(25*15000) =2375000 lei

17.01 10 unitati = (5*15000)+(5*8000) = 115000 lei

Stoc final = 15*8000 = 120000 lei

Metoda ultimului intrat,primul iesit (LIFO) presupune evaluarea bunurilor iesite din gestiune la costul de achizitie al ultimului lot. Pe masura epuizarii acestuia evaluarea se face la costul de achizitie al totalului anterior achizitionat in ordine cro-nologica. Folosind datele din exemplul anterior,pretul iesirilor din stoc se va stabili:

10.01 225 unitati = (30*15000)+(195*10000) = 2400000 lei

17.01 10 unitati = 10*8000 = 80000 lei

Stoc final = (5*10000)+(10*8000) = 130000 lei

Metoda pretului standard (prestabilit sau de inregistrare) presupune antecal-culul pretului pe baza preturilor medii ale bunurilor,influentate cu indicele de variatie al preturilor. Diferentele intre pretul standard si costul de achizitie sau costul de pro-ductie efectiv se inregistreaza distinct in contabilitate. Ele se repartizeaza asupra chel-tuielilor pentru stocurile consumate pe baza unui coeficient de repartizare (K) calculat astfel:

a) determinarea coeficientului de repartizare:

K= Si al contului de diferente de pret + RD al contului de diferente de pret

Si al ct. de stocuri la pret standard+RD al ct. de stocuri la pret standard

b) determinarea cotei de repartizat

Diferente de pret aferente = K * RC cont de stocuri la pret

iesirilor din stocuri la pret standard    standard

EX: Se considera urmatoarea situatie in conturi:

Si    341'Semifabricate'.850000 lei

RD    341'Semifabricate'.660000 lei

Si 348'Diferente de pret la produse'110000 lei

RD 348'Diferente de pret la produse'..75000 lei

Determinarea diferentelor de pret,avand in vedere ca au iesit din gestiune semifabri-cate in valoare de 590000 lei

a) coeficientul de repartizare

K= 110000+75000 *100 = 12,25%

b) cota de repartizare 12,25%*590000 lei = 72275 lei

- favorabile aferente semifabricatelor iesite din gestiune

Coeficienti de repartizare (K) diferentelor de pret se pot calcula la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II,pe grupe sau pe categorii de stocuri.

Dar in practi-ca contabila a tarii noastre sunt admise ca metode de evaluare: metoda CMP cu cele doua variante (calculat lunar sau dupa fiecare intrare),metoda FIFO,LIFO si metoda pretului standard.

Metode de contabilitate a stocurilor

Intreprinderile au posibilitatea organizarii contabilitatii stocurilor in doua siste-me de inventar: inventarul permanent si inventarul intermitent.

Potrivit metodei inventarului permanent,contabilitatea gestiunii stocurilor asi-gura determinarea si urmarirea stocurilor scriptice dupa fiecare operatie de intrare si iesire in si din gestiune.

Conturile de stocuri potrivit metodei inventarului permanent,sunt conturi de activ

si inregistreaza: in debit- stocul initial preluat din activul bilantului si stocurile intrate in timpul lunii prin achizitionare,din productie proprie,prin aport,donatii,primite cu titlu gratuit,aduse de la terti sau plus de inventar;in credit-stocurile iesite din gestiune in timpul lunii prin consum intern,vanzare,minus de inventar,predate spre prelucrare la terti,iar soldul final debitor reflecta valoarea bunurilor si a serviciilor in stoc la sfarsitul exercitiului.

Schematic structura conturilor de stocuri se prezinta astfel:

D Conturi de STOCURI C

-STOC INITIAL    -IESIRI

-INTRARI    -STOC FINAL CALCULAT

STOCUL FINAL=STOC INITIAL+INTRARI-IESIRI

La sfarsitul exercitiului soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu mari-mile rezultate din inventariere,iar diferentele sunt regularizate prin aducerea stocurilor la marimea reala. Intrarile si iesirile de bunuri sunt inregistrate cantitativ si valoric in conturile de stocuri corespunzatoare.

Inventarul intermitent poate fi aplicat la unitatile patrimoniale mici si mijlocii si consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei de gestiune.

In conditiile utilizarii metodei inventarului intermitent,conturile de stocuri si productie in curs de executie au urmatorul continut si structura de principiu:sunt con-turi de activ si inregistreaza in debit ,la incheierea exercitiului financiar,stocurile de la sfarsitul perioadei,determinate prin inventariere,in credit,la deschiderea exercitiului financiar,stocurile de la inceputul perioadei preluate in categoria cheltuielilor pentru perioada urmatoare de gestiune,pentru materiale si marfuri,iar in categoria veniturilor pentru produsele finite si productia in curs de fabricatie.

Schematic structura conturilor de stocuri si cheltuieli,potrivit metodei inven-tarului intermitent se prezinta astfel:

D Conturi de STOCURI C

-STOC INITIAL :la inceputul -preluarea la conturile de cheltuieli

perioadei    sau de venituri a stocului initial

-STOC FINAL :la sfarsitul perioadei

determinata prin inventariere

D Conturi de cheltuieli C

-INTRARI DE STOCURI -STOCUL FINAL determinat prin

-preluarea stocului initial din inventarierea fizica

conturile de stocuri -IESIRE DE STOCURI calculate

In urma inregistrarii intrarilor si iesirilor de stocuri in cursul perioadei de gesti-une,la finele acesteia pot apare diferente intre datele scriptice si cele faptice,solutiona-te astfel:

- plusurile de inventar conduc la o crestere a valorii stocurilor,concomitent cu diminu-area cheltuielilor corespunzatoare acestora;

- minusurile de inventar pot fi considerate in functie de natura lor:perisabilitati si se inregistreaza pe cheltuieli sau daca sunt din vina angajatilor se imputa acestora la valoarea actuala.

O varianta a metodei inventarului intermitent este si cea a debitarii si creditarii conturilor numai cu variatia (cresterea sau micsorarea) stocurilor la sfarsitul perioa-dei de gestiune. Variatia stocurilor de materiale si marfuri genereaza variatia cheltuie-lilor,iar variatia stocurilor de productie neterminata,semifabricate si produse finite ge-nereaza o variatie a veniturilor.

Evidenta contabila a stocurilor

Organizarea contabilitatii sintetice a elementelor componente ale mijloacelor cir-culante materiale si apoi a elementelor ce formeaza 'pretul lor de inregistrare' adica pretul cel mai convenabil pentru o corecta evidenta sintetica in contabilitate perfecta cu cea analitica asa cum se poate intelege din cele mentionate este o problema complexa in care sunt implicate foarte multe conturi,foarte multe conexiuni intre acestea dar care au reguli precise de functionare,de autoreglare,de control faptic si regularizare valorica a stocurilor la orice moment de influentare corecta a rezultatelor,toate trebuind insa a fi respectate intocmai.

Contul 300 'Materii prime' cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materii prime. Este un cont de activ,si in debitul contului se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime,achizitionate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie;

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime aduse de la terti;

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime reprezentand aportul in natura, precum si a celor primite cu titlu gratuit;

- valoarea materiilor prime constatate plus la inventar;

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime de la grup,unitate sau subunitati.

In creditul contului se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime,incluse pe cheltuieli,constatate lipsa la inventar,precum si pierderile din deprecieri;

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime retrase din aport de intreprinzator;

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime vandute ca atare;

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime livrate la grup,unitate sau subunitati;

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime iesite din donatie precum si pierderile din calamitatile;

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau in custodier la terti.

Soldul contului este reprezentat prin valoarea materiilor prime existente in stoc.

Contul 300 'Materii prime' functoioneaza diferit in functie de sistemul de in-ventar cu care se opereaza.

Manifestarea se completa se regaseste in cazul inventarului permanent se debiteaza cu pretul de facturare al materialelor (prime si consumabile) primite de la furnizori si evaluate la 'pretul producatorului' precum si cu pretul efectiv al materialelor provenite din productia proprie,din lichidari de mijloace fixe sau investitii compromise.

In creditul contului se inregistreaza materialele eliberate din depozit pentru pro-ductie,consum gospodaresc,sau alte destinatii,precum si cele constatate lipsa,clasate sau declasate. Are intotdeauna sold debitor si reflecta valoarea materialelor aflate in depozitele unitatii.

Pentru varianta 'stocului intermitent' si contul 300 'Materii prime' functi-oneaza cu intermitenta,in sensul ca in debitul lui se preiau la finele lunii stocurilor (cumparate) constatate in fapt la finele lunii de gestiune sau deduse din 'contabilita-tea analitica a stocurilor' pentru ca in prima zi a perioadei urmatoare de gestiune sa fie creditat prin trecerea stocului asupra cheltuielilor de exploatare.

Contul 301 'Materiale consumabile' cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materiale consumabile (materiale auxiliare,combus-tibil),ambalaje,piese de schimb,seminte si materiale de plantat,furaje si alte materiale consumabile. Este un cont de activ.

In debitul contului se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile achizitionate de la furni-zori sau din avansuri de trezorerie;

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile aduse de la terti;

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile reprezentand aport in natura,precum si a celor primite cu titlu gratuit;

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile constatate plus la inventar;

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile primite de la grup,unitate sau subunitate.

In creditul contului se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli,a ce-lor constatate lipsa la inventar,cat si pierderile din deprecieri;

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile vandute ca atare;

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile retrase din aport de intreprindere;

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile livrate la grup,unitate sau subunitati;

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile donate cat si a pierderilor de calamitati;

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile trimise spre prelucrare si in custodie la terti.

Soldul reprezinta valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile existente in stoc.

Acest cont functioneaza similar cu contul 300 'Materii prime' cu obligativitatea desfasurarii in operare pe conturile de gradul II prevazute in planul contabil general.

Contul 308 'Diferente de pret la materii prime si materiale' cu ajutorul acestui cont se tine evidenta diferentelor (in plus sau in minus) intre pretul de inregistrare prestabilit si costul de achizitie,aferente materiilor prime si materialelor consumabile.

Contul este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime si al materialelor consumabile.

In debit se inregistreaza:

- diferentele de pret in plus (costul de achizitie este mai mare decat pretul prestabilit,aferente materiilor prime si materialelor consumabile intrate in gestiune prin achizitionare de la furnizori sau din avansuri de trezorerie;

- diferentele de pret in minus aferente materiilor prime si materialelor consumabile iesite din gestiune.

In credit se inregistreaza:

- diferente de pret in minus aferente materiilor prime si materialelor consumabile iesite din gestiune;

- diferente de pret in minus aferente materiiilor prime si materialelor consumabile achizitionate de la furnizori.

Acest cont este un cont de activ,rectificativ prin modul de suplimentare a pretu-lui si mai ales a cheltuielilor ocazionate de materialele consumate cu cheltuielile de transport-aprovizionare si alte influente ce pot aparea pe parcursul exercitiului.

Cazul inventarului intermitent porneste de la ideea ca valorile economice sunt destinate consumului sau circularii sau stocarii,stocul ca,cantitate fiind determinat la finele fiecarei perioade de gestiune si fiind luata in calcul 'abatarea' dintre stocurile initiale si finale spre a influenta corect consumurile,iesirile si implicit rezultatele.

Facand parte din categoria mijloacelor circulante materiale,se caracterizeaza prin aceea ca servesc la mai multe cicluri ale procesului de exploatare si isi transmit in consecinta,treptat valoarea asupra diverselor perioade de gestiune,caracteristica includerii lor in aceasta fiind data de faptul ca au fie o durata de utilizare mai mica de un an,fie o valoare individuala mai mica decat limita trecerii lor in categoria mijloacelor fixe.

Contul 321 'Obiecte de inventar' cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existen-tei si miscarii stocurilor de obiecte de inventar. Este un cont de activ. In debitul contu-lui se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a obiectelor de inventar achizitionate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie;

- valoarea la pret de inregistrare a obiectelor de inventar reprezentand aport in natura, precum si a celor primite cu titlu gratuit;

- valoarea la pret de inregistrare a obiectelor de inventar constatate ca plus de inventar

- valoarea la pret de inregistrare a obiectelor de inventar primite de la grup,unitate sau subunitati;

In creditul contului se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a obiectelor de inventar scoase din folosinta,constata-te lipsa de inventar,cat si pierderile din deprecieri;

- valoarea la pret de inregistrare a obiectelor de inventar vandute ca atare;

- valoarea la pret de inregistrare a obiectelor de inventar trimise la terti;

- valoarea la pret de inregistrare a obiectelor de inventar donate,cat si pierderi din calamitati;

- valoarea la pret de inregistrare a obiectelor de inventar retrase din aport.

Soldul reprezinta valoarea la pret de inregistrare a obiectelor de inventar exis-tente in stoc. Acest cont se debiteaza cu valoarea obiectelor de inventar aprovizionate sau obtinute din productie proprie si se crediteaza pe masura scoaterii lor din uz ca urmare a folosirii. Acest cont cumuleaza exitente ca stoc:

- a obiectelor de inventar in depozit;

- a obiectelor de inventar in folosinta,departajarea gestionara realizandu-se prin con-tabilitatea analitica a stocurilor. Poate prezenta sold debitor si reprezinta valoarea la pret de procurare a obiectelor de inventar aflate in depozite,precum si in folosinta.

Contul 322 'Amortizarea obiectelor de inventar' cu ajutorul acestui cont se tine evidenta uzurii obiectelor de inventar a caror valoare se include in cheltuielile de ex-ploatare,fie integral la darea in folosinta,fie in mod esalonat pe o durata de cel mult trei ani,pe baza de scadenta.

Contul 322 este un cont rectificativ al valorii obiectelor de inventar.

In creditul contului se inregistreaza uzura obiectelor de inventar inclusa pe chel-tuieli de exploatare,iar in debit valoarea obiectelor de inventar scoase din uz.

Soldul sau este creditor si arata amortizarea aferenta a obiectelor de inventar aflate in folosinta.

In ceea ce priveste organizarea corecta a contabilitatii obiectelor de inventar se retine in primul rand ideea ca singura solutie rezonabila consta in utilizarea variantei 'cazului inventarului permanent'.

In al doilea rand,este de remarcat ca rezolvarea contabila a aprovizionarii nu ridica nici un fel de probleme;in ceea ce priveste cosumul apar unele particularitati generale legate de faptul ca in timpul folosirii lor in procesul de

productie obiectele de inventar se uzeaza treptat,echivalentul valoric al acestei uzuri trebuind sa fie,de asemenea ,considerat ca o cheltuiala ocazionala de procesul economic si deci inclusa in costul acesteia.Uzura obiectelor de inventar se calculeaza lundu-se ca baza pretul de facturare al acestora si se poate include in cheltuielile de productie prin una din urmatoarele metode:

* Metoda integrala care consta in trecerea pe cheltuieli a intregii valori a obiectelor de inventar odata cu darea lor in folosinta;

* Metoda cotelor medii lunare care necesita stabilirea unor cote lunare de uzura in functie de valoarea obiectelor de inventar date in folosinta. Cotele lunare de uzura pot fi stabilite pe sectii,ateliere,locuri de munca sau pe total societate;

* Metoda cotelor duble - porneste de la afectarea costurilor cu 50% din valoarea obiectelor de inventar la darea in folosinta iar cealalta jumatate la scoaterea din uz.

'Legea contabilitatii' prevede ca 'obiectele de inventar de mica valoare sau scurta durata se inregistreaza pe cheltuieli integral sau esalonat pe o perioada de cel mult trei ani de la darea lor in folosinta'.

Daca la scoaterea din uz a obiectelor de inventar,echipamentului si materiilor de protectie se obtin anumite valori materiale reutilizabile,atunci cu valoarea cestora,stabilita la pretul zilei se incarca gestiunea stocurilor (deci se debiteaza contul 301 'Materii consumabile) si se scad cheltuielile (creditarea contului 602 'Cheltuieli privind obiectele de inventar') . In acest mod se asigura ca in costurile de exploatare sa fie incluse numai cheltuielile efective (nete) efectuate cu obiecte de inventar.

Contul 341 'Semifabricate' cu acest cont se tine evidenta stocurilor de semifabricate,este cont de activ.

In debit se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor din ac-tivitatea proprie,precum si plusurile constatate cu ocazia inventarierii,aduse de la terti.

In debit se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor vandute,precum si lipsurile constatate la inventariere,trimise la terti.

Soldul este debitor,reprezentand valoarea la pret de inregistrare a semifabrica-telor existente in stoc.

Contul 345 'Produse finite' cu acest cont se tine evidenta stocurilor de produse finite,este cont de activ.

In debit se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a produselor finite in-trate in gestiune si plusurile de inventar,aduse de la terti.

In credit se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a produselor finite vandute,precum si lipsurile de inventar si cele livrate prin magazinele proprii de desfacere,trimise la terti,pierderi din calamitati sau donatii.

Soldul final debitor repre-zinta valoarea la pret de inregistrare a produselor finite existente in stoc.

Contul 371 'Marfuri' cu acest cont se tine evidenta stocurilor de marfuri, este cont de activ.

In debit se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate de la furnizori sau din trezorerie reprezentand aportul in natura al intreprinzatorului individual sau al actionarilor si asociatilor,adu-se de la terti (materii prime,materiale auxiliare,produse finite) livrate prin magazinele proprii de desfacere,marfuri constate plus in inventar,primite cu titlu gratuit,valoarea adaosului comercial TVA-neexigibil in situatia in care inregistrarea marfurilor se tine la pret cu amanuntul.

In credit se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune prin vanzare precum si lipsurile de inventar,marfuri trimise in custodie sau in consignatie la terti.

Soldul final debitor reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente.

Contul 381 'Ambalaje' cu ajutorului acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de ambalaje,este cont de activ.

In debitul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor intrate in gestiune.

In creditul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a ambalaje-lor iesite din gestiune.

Soldul final este debitor si reprezinta valoarea la pret de inregistrare la un moment dat.

Exemple

1. La inceputul lunii se preiau in 'exploatare' stocurile initiale pana cand contul se inchide. 600=300

2. Operatia de aprovizionare se contabilizeaza direct cu cheltuielile,pe baza facturii furnizorilor,din care trebuie sa rezulte:

% = 401

4426

3. Cheltuieli de transport-aprovizionare,depozitare,manipulare:

a) la efectuare

b) si imediat se imputa cheltuielile

Dar interventia aici a contului 308 'Diferente de pret la meterii prime si mate-riale' nu este justificata decat atunci cand ele se refera la diversele categorii de materiale contabilizate atat prin contul 300 'Materii prime' cat si prin desfasuratoare-le de gradul II ale contului 301 'Materiale consumabile' fara posibilitati de cheltuieli decat prin folosirea 'coeficientului mediu al diferentelor de pret' si totusi aceasta nu este decat una din solutii.

4. La sfarsitul exercitiului,stocul final constatat prin inventariere si evaluat la pretul zilei sau stabilit pe baza contabilitatii analitice a stocurilor,se preia si se blocheaza in contul corespunzator prin diminuarea cheltuielilor.

Daca avem in vedere performantele noastre in materie de gestionare interna a valorilor materiale, cazul inventarului intermitent devine si mai 'intermitent', situatie complicata si prin lipsa din cadrul general al conturilor de 'cumparari stocate' care au rolul lor, anume, inclusiv de 'temporizare' a blocarii in conturi pana la determinare, si in cazurile de exceptie a pretului corect al acestora dupa care ar urma imputarea cheltuielilor.

Varianta cea mai potrivita ramane insa

B. Cazul inventarului permanent conform caruia contabilitatea operatiilor s-ar desfa-sura dupa urmatorul model :

1. Aprovizionarea

2. Darea in consum, pe baza documentelor de consum.

Deci stocul initial il regasim in contul 300 'Materii prime' peste care operam 'intrari-le', separat 'iesirile', contul determinand in orice moment stocul / soldul materiilor prime din depozite.

3. Aici pot aparea diferente intre soldurile scriptice si cele faptice determinate cu oca-zia inventarierilor corecte a stocurilor fizice, ele fiind considerate, in afara unor cazuri de exceptie (furt, deteriorare) ca apartinand 'cheltuielilor', astfe ca se opereaza

4. Cheltuielile de transport - aprovizionare au acum un regim ferm:

a) la efectuare :

401

5121

b) la finele lunii, in functie de consumul efectiv se determina si cota parte a 'diferen-telor de pret' aferenta acestora :

Acum soldul debitor al contului va reflecta cheltuielile de transport-aproviziona-re aferente materialelor in stoc blocate in debitul contului:

CONTUL 300 ' MATERII PRIME '

In momentul efectuarii se imputa direct asupra cheltuielilor de exploatare ale perioadei, pe elemente omogene de consumuri intrucat astfel se pot evidentia mai co-rect (si chiar mai usor), iar cazul 'inventarului permanent' ne indeamna ca baza este exploatarea, iar stocul intamplarea, deci ele vor fi operate direct in debitul conturilor din grupa 60 - 'Cheltuieli cu materiile prime, materiale si marfurile' prin creditul con-turilor care arata modul de generare a consumurilor.

Daca totusi se alege varianta precolectarii lor in contul 308 'Diferente de pret la materii prime si materiale' atunci si de aici ni se ofera doua variante:

- se calculeaza 'coeficientul de transport-aprovizionare' (K), se repartizeaza suma aferenta diverselor categorii de stocuri consumate, ramanand pe sold cheltuielile afe-rente stocului de valori materiale.

- o cale la fel de corecta ar fi sa se repartizeze intreaga suma a cheltuielilor asupra costurilor de exploatare, considerandu-se ca stocurile nu au oscilatii sensibile de la o perioada la alta.

Documente

Documentatia (documentele) este acel procedeu prin care contabilitatrea obser-va si inregistreaza direct realitatea care formeaza obiectul ei de studiu, respectiv patri-moniul si operatiile care determina miscarile patrimoniului.

* Prin documente si pe baza datelor din ele se realizeaza in ansamblu procesul de cu-legere, prelucrare, stocare si transmitere a datelor.

* Pe baza si cu ajutorul documentelor sunt precizate caile de circulatie a informatiilor, punctele de stationare a acestora, destinatia informatiilor.

Intocmirea documentelor contabile presupune in principal utilizarea unor for-mulare tipizate cu caracter normalizat (obligatoriul), precum si formalizat.

Cu ocazia intrarii de stoc in patrimoniul intreprinderii se folosesc: factura, nota de receptie si constatare de diferente intocmita cu ocazia receptiei lor, bonul de preda-re-transfer-restituire cu ocazia intrarii stocului de la alte subunitati ale intreprinderii sau de la gestiunea centrala la sectiile si sectoarele unitatii si bonul de primire folosit cu ocazia primirii bunului in casierie-

Factura este actul justificativ intocmit de compartimentul comercial al agentului economic in care se consemneaza cu exactitate cantitatea, calitatea si

felul marfii, pre-tul unitar si total si care sta la baza operatiei de vanzare, cumparare, virament sau ser-veste ca document de informatie fiscala normala.

Cu ocazia iesirii de stoc in patrimoniul intreprinderii se folosesc fisa limita de consum cu ocazia darii in consum.

Bonul de consum - este un document intern, intocmit in incinta unitatii econo-mice si care circula in cadrul acesteia din momentul emiterii pana la clasare, factura, dispozitie de livrare si avizul de insotire.

Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu folosit pentru inregistra-rea operatiilor ecomico-financiare in ordinea efectuarii lor in timp.

Importanta lor consta in cunoasterea rulajului valoric al operatiilor pe o anumita perioada de timp si justificarea inregistrarii lor in contabilitatea sistematica.

Registrul jurnal are un caracter unic pentru toti agentii economici,in el se con-semneaza toate operatiile patrimoniale efectuate intr-o anumita perioada de timp,iar el se diferentiaza pe doua categorii de registre jurnal:auxiliare si generale. Registrele auxiliare sunt de forma: jurnalul aprovizionarilor,jurnalul vanzarilor,jurnalul de inacasari si plati si jurnalul de operatii diverse. Registrul general este un centralizator, fiind destinat redarii inregistrarii pe baza registrelor auxiliare.

Metode privind contabilitatea analitica a stocurilor

Cerintele productiei materiale ca si ale controlului gestionar pun in fata evidente necesitatea urmaririi existentei si miscarii mijloacelor circulante materiale,nu numai global valoric,ca in unele cazuri,si pe fiecare fel de material in parte,pe locuri depozitate,precum si pe gestiuni.

Prevederile din 'Legea contabilitatii' si anume ca 'contabilitatea valorilor mate-riale se tine cantitativ si valoric' lasa in fapt libertatea de decizie a fiecarui agent economic de a-si organiza de asa maniera evidenta analitica incat sa nu reclame un volum mare de munca,sa nu 'tina in loc' contabilitatea sintetica,dar sa poata tine pergect in frau gestionarea acestor valori si mentinerea lor intr-o structura sortimenta-la si limita cantitativa care sa nu afecteze buna desfasurare a fluxului (intrarilor si iesirilor) productiv sau comercial.

Cunoasterea in detaliu a evolutiei intrarilor si iesirilor se realizeaza in cazul ma-terialelor,obiectelor de inventar,cu ajutorul evidentei tehnico-operativa si a celei analitice.

Metoda cantitativ valorica de evidenta analitica a stocurilor consta in organizarea compatibilitatii analitice pe feluri de bunuri in care se fac inregistrari cantitative si valorice,stabilindu-se stocul si soldul. Fisele de cont analitice se grupeaza pe gestiuni si categorii de stocuri.

Metoda cantitativ-valorica consta in tinerea unei evidente cantitative la depozite, pe fiecare sortiment,prin Fisa de magazie,iar la contabilitate,se tine o evidenta cantitativ- valorica a miscarilor (intrari-iesiri) structurate pe grupe de materii si materiale si locuri de gestiune. Se mai conduce un registru al stocurilor,care tine evidenta stocurilor,se completeaza prin preluarea stocurilor cantitative din fisele de magazie de la depozit,iar evaluarea lor se face la cost de intare.

Relatia de control cu datele preluate din Registrul stocurilor este:

Schema de principiu a acestei metode este :

BALANTA DE VERIFICARE ANALITICA

	BALANTA CONTURILOR

Metoda operativ-contabila de evidenta analitica a stocurilor consta in organizarea la locul de depozitare a evidentei cantitative pe feluri de bunuri.

La contabilitate se conduce o evidenta valorica intocmindu-se situatii pentru in-trarile si iesirile de stocuri pe grupe si gestiuni. Concomitent Registrul stocurilor se tine o evidenta canttativ-valorica a stocurilor.

Ecuatia de control, proprie acestei metode este:

Sf al gestiunii X (calculat in contabilitatea analitica)= Sf al gestiunii X calculat pe baza evidentei cantitative de la depozite

Sf al gestiunii X (calculat in contabilitatea analitica)= Si al gestiunii X + I in gestiunea X -E in gestiunea X

Fluxul de principiu al operatiilor acestei metode este urmatorul:

DEPOZIT

BALANTA CONTURILOR

Metoda global-valorica de evidenta analitica a stocurilor consta in reflectarea miscarilor si soldului dintr-o gestiune numai valoric pe grupe de stocuri sau pe total gestiune. Periodic se efectueaza inventarierea stocurilor si se evalueaza potrivit uneia din metodele: indentificari specifice,FIFO,LIFO,NIFO sau pretul standard. Stocul final astfel calculat trebuie sa coincida cu soldul final din contabilitatea analitica.

Daca pentru evidenta stocurilor se foloseste inventarul intermitent,contabilita-tea analitica este circumscrisa numai la nivelul stocurilor initiale si finale. Ea se rea-lizeaza cantitativ-valoric,direct prin inventarul stocurilor. La nivelul conturilor de stocuri se realizeaza numai o evidenta global-valorica pe gestiuni de stocuri. Dupa opinia economistilor specialisti din tara noastra,contabilitatea interna nu poate adopta decat metoda inventarului permanent, in conditiile in care prin sistemul de conturi se realizeaza evidenta cantitativ-valorica pe feluri de bunuri stocate si pe gestiuni.

CAPITOLUL III

MONOGRAFIE CONTABILA

Situatia patimoniala la inceputul exercitiului 2001.

OBSERVATIE :Prezentarea situatiei patrimoniale la inceputul exercitiului financiar reprezinta prima treapta metodologica in derularea ciclului contabilitatii.Documentul care evidentiaza acesta situatie este balanta soldurilor conturilor prezentata mai jos ::

Inregistrarea in conturi a operatiilor economice si financiare din cursul exercitiului financiar.

1.Pentru cresterea capitalului social cu 200.000.000 se emit 200.000 de actiuni a caror valoare nominal ape titlu este de 1.000.000 de lei ; cheltuielile cu emisia 10.000.000 platite din contul de disponibil la banca.

*in cazul cheltuielilor efectuate cu cresterea capitalului social, operatia determina o crestere a cheltuielilor cu constituirea si o scadere a disponibilitatilor banesti.

1011-capital social nevarsat, P(+),C

456-decontari cu asociatii privind capitalul, A(+), D

5121-conturi curente la banci, A(-), C

201-cheltuieli de constituire, A(+), D

200.000.000 456=1011 200.000.000

10.000.000 201=5121 10.000.000

2.Actiunile subscrise sunt varsate prin depunerea directa a contravalorii lor in contul disponibil de la banca.

*operatia are ca efect o crestere a disponibilitatilor banesti si o scadere a creantelor asupra actionarilor.

5121-conturi curente la banci, A(+),D

456-decontari cu asociatii, A(-),C

200.000.000 5121=456 200.000.000

3.Intreprinderea primeste materiale consumabile de la furnizor in valoare de 30.000.000, prêt de cumparare, cheltuielile cu transportul fiind inscrise in factura, in valoare de 20.000.000.

*operatia produce o crestere a valorii stocurilor de materiale din depozitul intreprinderii, o crestere a datoriei comerciale fata de furnizor.

301-materiale consumabile,A(+),C

401-furnizori,P(+),C

*valoarea cu care este inregistrata orice intrare in stoc intr-o unitate patrimoniala, cuprinde cost achizitie (prêt de vanzare) si cheltuieli accesorii.

32.000.000 301=401 32.000.000

4.Se achita furnizorul suma de 32.000.000 din contul de la banca.

*operatia determina o crestere a datoriei fata de furnizor, o scadere a disponibilitatilor de la banca.

401-furnizori ,P(-) ,D

5121-conturi curente la banci, A(-), C

32.000.000 401=5121 32.000.000

5.Se face distribuirea rezultatului exercitiului precedent astfel :

-dividende platite cu CEC 10.000.000

-rezerve    11.000.000

*operatia determina o scadere a rezultatului inregistrat in contul ''rezultatul reportat'' si o crestere a datoriilor privind dividendele de plata si o crestere a rezervelor.

a) repartizarea rezultatului

107-rezultatul reportat, P(-) ,D

457-dividende de plata, P(+), C

106-rezerve, P(+),C

21.000.000 107=%

457 10.000.000

106 11.000.000

b) plata dividendelor produce o scadere a datoriei fata de asociati, o scadere a disponibilitatilor contului bancar.

457-dividende de plata, P(-), D

5121-conturi curente la banci, A(-) ,C

10.000.000 457=5121 10.000.000

6.Intrepeinderea se aprovizioneza cu marfuri de la furnizor in valoare de 20.000.000 prêt de cumparare pentru care se acorda un efect comercial sub forma de bilet la ordin.

371-marfuri, A(+) ,D

403-efecte de plata, P(+) ,C

20.000.000 371=403 20.000.000

7.Se achizitioneza pe credit titluri de plasament sub forma de actiuni in valoare de 10.000.000 lei.

*operatia determina o crestere a valorii titlurilor de plasament, o crestere a datoriei din cumpararea de titluri de plasament.

a) se inregistreaza hotararea de a se achizitiona titluri de plasament care vor fi achitate ulterior

*titlurile de plasament din clasa 5 sunt titluri de valoare (actiuni, obligatiuni) pentru o perioada scurta de timp( de obicei ci scop speculativ, la bursa)

*titlurile din clasa 2 sunt achizitionate cu scopul de a fi pastrate pentru a se obtine la sfarsitul anului dividende ; inregistreaza totodata, eventula, o influenta sau un control asupra firmei care a emis respectivele actiuni.

503-actiuni ,A(+) ,D

462-creditori diversi, P(+), C

10.000.000 503=5121 10.000.000

b) se inregistreaza o scadere a datoriei de titluri si o scadere a disponibilitatilor de la banca.

462-creditori diversi, P(-),D

5121-conturi curente la banci ,A(-), C

10.000.000 462=5121 10.000.000

8.Se consuma materiale in procesul de productie in valoare de 40.000.000 cost de achizitie.Se inregistreaza cheltuielile cu salariile de 100.000.000.

300-materiale consumabile, A(-) ,C

601-cheltuieli cu materialele consumabile, A(+) ,D

421-personal remuneratii datorate, P(+),C

641-cheltuieli cu salariile, A(+), D

400.000.000 601=300 400.000.000

100.000.000 641=421 100.000.000

9.Din salarii se retine impozitul in suma de 10.000.000, contributie la sigurarile sociale (11,67%), contributia la fondul de somaj (1%)

444-impozit pe salarii ,P(+), C

4312-contributia salariatilor la pensia suplimentara, P(+) ,C

4712-contributia salariatilor la fondul de somaj, P(+) ,C

22.670.000 421=% 22.670.000

444 10.000.000

4312 11.670.000

4712 1.000.000

10.Se ridica de la banca si se platesc salariile, suma de ridicat este 100.000.000 ,mai putin cu 22.670.000 ,retinerile.

581-viramente interne

77.330.000 581=5121 77.330.000

77.330.000 5311=581 77.330.000

11.Se inregistreza plata salariilor nete :

77.330.000 421=5311 77.330.000

12. Se inregistreaza cheltuielile privind contributia intreprinderii la asigurarile sociale (23.33%) si la fondul de somaj (5%)

645- cheltuieli privind CAS si protectia sociala, A (+), D

4311 - contributia unitatii la asigurarile sociale, P (+), C

4711 - contributia unitatii la fondul de somaj, P (+), C

4311 30.000.000

13. Se deconteaza unitatilor in drept impozitul pe salarii, CAS si fondul de somaj.

30.000.000

5.000.000

5.000.000

1.000.000

10.000.000

14. Din procesul de productie rezulta produse finite in valoare de 150.000.000 lei cost efectiv de productie.

345 - produse finite, A (+), D

711 - venituri din productia stocata, P (+), C

150.000.000 345 = 711 150.000.000

15. Intreprinderea livreaza si factureaza marfuri clientilor in valoare de 25.000.000 pret de vanzare.

411 - clienti, A (+), D

707 - venituri din vanzari de marfuri, P (+), C

411 = 707 25.000.000

* se inregistreaza descarcarea din gestiune

607 - cheltuieli cu marfurile, A (+), D

16. Intreprinderea livreaza si factureaza produse finite in valoare de 160.000.000 lei.

701 - venituri din produse finite, P (+), C

* concomitent, costul de productie avut in vedere este de 120.000.000 lei

17. Se incaseaza prin contul de la banca creante asupra clientilor in valoare de 180.000.000 lei

* se inchid conturile de cheltuieli si venituri

601 400.000.000

641 100.000.000

645 35.000.000

607 25.000.000

30.000.000

25.000.000

160.000.000

Nota :sumele din Balanta de verificare sunt in milioana lei.

Balanta de Verificare

BIBLIOGRAFIE

1. 'Bazele Contabilitatii' Oprea Calin, Mihai Ristea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995, pg 27-30

2. 'Imblanzirea junglei contabilitatii' Niculae Feleaga, Ed. Economica, Bucuresti

3. Ministerul Invatamantului 'Sistemul contabil al agentilor economici'.

4.Dr. C.M. Dragan 'Noua contabilitate manageriala'.