Principii contabile fundamentale

Principii contabile fundamentale

1. Principiul non-compensarii presupune neefectuarea de compensari intre Activ si Pasiv, respectiv cheltuieli si venituri.

Ex:

Societatea A executa o lucrare de reparatii societatii B in valoare de 100.000.000

Societatea A:

- clienti (activ +) 100.000.000

- venituri din lucrari (pasiv +) 100.000.000

Societatea B:

- furnizori (pasiv +) 100.000.000

- cheltuieli cu lucrari (activ +) 100.000.000

Societatea B vinde marfuri societatii A in valoare de 80.000.000 (pentru A marfurile cumparate reprezinta materii prime)

Societatea A:

- materii prime (activ +) 80.000.000

- furnizori (pasiv +) 80.000.000

Societatea B:

- venituri din vanzarea marfurilor(pasiv +) 80.000.000

- clienti (activ + ) 80.000.000

Daca se respecta principiul non-compensarii, in bilantul societatii A ca urmare a celor doua operatii vom inregistra:

La societatea B in bilant:

Daca nu se respecta principiul, cele doua societati vor compensa drepturile si datoriile reciproce:

2. Principiul independentei exercitiilor

presupune reflectarea veniturilor si cheltuielilor la nivelul fiecarui exercitiu

in acest scop vor fi folosite asa-numitele "conturi de regularizare"

Ex.:

Societatea A inchiriaza pe o perioada de 3 ani un spatiu, platind in avans in numerar o chirie de 3.000.000.

NOTA: cheltuielile si veniturile inregistrate in avans nu influenteaza rezultatul perioadei curente

Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere

potrivit acestuia, datele din bilantul de deschidere al exercitiului N coincid cu cele din bilantul de inchidere al celui precedent (N-1)

4. Principiul prudentei

presupune inregistrarea pierderilor probabile si neanregistrarea castigurilor probabile in vederea unei determinari prudente a rezultatului

- luarea in calculul rezultatului si a castigului probabil ar genera un profit supredimensionat si o plata fictiva de dividende

Ex.:

In exercitiul N situatia rezultatului era urmatoarea:

- venituri din vanzarea marfurilor    2.000.000

- cheltuieli cu marfurile 1.500.000

- societatea estimeaza un volum al vanzarilor in perioada urmatoare 500.000

- se estimeaza ca in anul urmator va avea loc o reparatie evaluata la 400.000

a) determinarea rezultatului fara luarea in calcul a reparatiei si vanzarilor viitoare

rezultat = 2.000.000 - 1.500.000 = 500.000 profit

b) veniturile din vanzari estimate pentru perioada urmatoare nu sunt luate in considerare in calculul rezultatului (in caz contrar, rezultatul = 500.000 + 500.000 = 1.000.000 profit)

c) pentru reparatia care urmeaza sa aiba loc, societatea isi constituie in exercitiul curent provizioane in valoare de 400.000. Constituirea acestui provizion reprezinta o cheltuiala viitoare cu efect in rezultatul final:

rezultat = 500.000 - 400.000 = 100.000 profit

5. Principiul costului istoric

- presupune pastrarea elementelor patrimoniale in contabilitate la valorile lor de intrare

- dezavantajul acestei metode il reprezinta subevaluarea patrimoniului societatii, iar avantajul il reprezinta existenta unui document justificativ pentru provenienta bunurilor

Principiul permanentei metodelor

- presupune pastrarea acelorasi metode de inregistrare si evaluare in scopul comparabilitatii informatiilor

Ex.:

Societatea A detine o cladire evaluata la 10.000.000 si amortizabila prin metoda liniarpe 5 ani. Dupa al doilea an, societatea schimba metoda de amortizare liniara cu metoda de amortizare accelerata

Anul I. amortizare liniara anuala = 10.000.000/5 ani = 2.000.000

Anul II. amortizare liniara anuala = 10.000.000/5 ani = 2.000.000

Anul III. valoarea ramasa de amortizat la inceputul anului = 6.000.000

- amortizarea accelerata presupune    folosirea unei cote de amortizare de 50% in primul an si a metodei liniare in urmatorii ani

amortizare = 6.000.000 * 50% = 3.000.000

Anul IV. amortizare liniara anuala = 3.000.000/2 ani = 1.500.000

Anul V. amortizare liniara anuala = 3.000.000/2 ani = 1.500.000

Prin schimbarea metodei de amortizare valorile nu raman comparabile. Schimbarea metodei este permisa in situatii exceptionale cu obligatia de a reflecta implicatiile acestei schimbari.