Procedeele metodei contabilitatii

Procedeele metodei contabilitatii

Se clasifica in trei categorii:

1.Generale

2.Specifice

3.Comune mai multor stiinte economice

∙ Observatia - se foloseste pentru cunoasterea fenomenelor si proceselor economice care se pot exprima valoric si care dupa ce au fost consemnate in documente, le reflecta cifric, numeric, cu ajutorul procedeelor sale specifice de lucru si cu respectarea normelor si principiilor care o calauzesc

∙ Rationamentul - implica judecati logice iar judecatile logice sunt miscari ale valorilor patrimoniale pentru a decide felul lor de relfectare in activ si pasiv

∙ Comparatia - alatura structuri patrimoniale in expresie baneasca in scopul stabilirii asemanarilor si diferentelor, respectiv a unor concluzii privind efectele asupra patrimoniului.

∙ Clasificarea - necesara pt a dirija cercetarea; sa sistematizeze in clase elementele patrimoniale dupa trasaturi comune

∙ Analiza - cercetarea fenomenelor prin fiecare element component

∙ Sinteza - drumul de la individual la general

∙ Bilantul contabil - un procedeu static, care realizeaza intr-o forma sintetica in expresie baneasca dubla reprezentare a patrimoniului, cu includerea rezultatelor la sfarsitul fiecarui exercitiu

∙ Contul contabil - asigura reflectarea pentru fiecare element patrimonial a existentului la inceputul perioadei si a tuturor miscarilor (cresteri si micsorari) pentru stabilirea existentului elementului respectiv la sfarsitul perioadei. Folosirea lor, asigura datele necesare generalizarii si sintezei situatiei patrimoniale prin bilant.

Sunt folosite potrivit dublei inregistrari (dubla inregistrare = afectarea simultana a 2 elemente patrimoniale de catre o operatie economica financiara), astfel creandu-se relatii intre conturi iar pentru sinteza datelor in bilant, se face relatia dintre sistemul de conturi si bilantul contabil. (obiectul contabilitatii este unitar).

∙ Balanta de verificare a conturilor care asigura legatura dintre sistemul de conturi si bilant, centralizarea tuturor miscarilor patrimoniale (operatii economice si financiare) in cursul perioadei si verificarea respectarii dublei inregistrari pentru fiecare operatie

∙ Documentatia - asigura inregistrarea operatiilor economice financiare numai daca au fost consemnate in acte scrise, confirmandu-se realitatea lor.

∙ Evaluarea - transformarea unitatilor naturale in unitati valorice (expresie baneasca cu ajutorul monedei).

∙ Calculatia - folosirea in toate etapele ciclului contabil de prelucrare a datelor

∙ Inventarierea - constatarea faptica a elementelor de activ + evaluarea pe baza de documente a obligatiilor, imobilizarilor necorporale, cu scopul comparatiei valorilor stabilite la inventariere pe fiecare element, cu valori din conturi stabilite ca existent final.

Diferentele → plus de inventar    sunt folosite in rectificarea scripticului

→ minus de inventar (datele din conturi, asigurand realitatea datelor)

MODELELE DE BAZA PRIVIND SITUATIA PATRIMONIULUI SI REZULTATUL OBTINUT

1.Bilantul contabil- model al situatiei patrimoniului

2.Structuri bilantiere

3.Modele de bilant

4.Modificari bilantiere

5.Contul de rezultate

1.bi-lanks(latina= cantar cu 2 talere)

Ca procedeu specific al metodei contabilitatii, el se prezinta ca un tablou sintetic ce reflecta dubla reprezentare a patrimoniului, bunurile economice in corelatie cu sursele lor de proveninenta, incluzand si rezultatul (profit = surse proprii, pierdere, resurse consumate si neconsumate)

ACTIV BILANT LA DATA... PASIV

ACTIV BILANT LA DATA... PASIV

Generalizarea si sinteza in bilant se fac prin - capitole

- grupe

- posturi

Evaluarea elementelor bilantiere asigura realitatea datelor. In situatia unor valori din conturi care trebuie rectificate pentru atingerea nivelului real, sunt folosite valori rectificative → amortizarea imobilizarilor

→ ajustari pentru depreciere

Valorile de regularizare sunt valori care desi sunt inregistrate in exercitiul respectiv, privesc exercitiile viitoare.

Ex: cheltuieli inregistrate in avans pentru chirii, reparatii, venituri inregistrate in avans pentru incasare de chirii

3. Bilant cu sectiuni separate (forma bilaterala)

Bunuri economice = datorii + obligatii

Activ = Pasiv

K propriu = Activ - Obligatii (sta la baza bilantului sub forma lista)

4. Orice operatie economica financiara, are efect asupra a cel putin 2 elemente patrimoniale => modificarile stau la baza elementelor bilantiere din conturi. Activitatea economica a firmei, este formata din operatii economice si financiare de mare diversitate, fiecare avand efect asupra a cel putin 2 elemente bilantiere, in virtutea dublei inregistrari. Diversitatea operatiilor poate fi insa incadrata in 4 tipuri de modificari, astfel:

- modificari numai in structura activului sau pasivului

A + x - x = P

A = P + y - y A = P

= modificari de structura a bilantului

- modificari de volum

A + z = P + z

A - u = P - u

ACTIV BILANT LA DATA PASIV

Se incaseaza factura scadenta de la clientul x = 500 conform extrasului de cont de la banca. Operatia produce o scadere a elementelor de creante cu 500 si o crestere a disponibilitatilor din banca tot cu 500.

→ Modificari de structura a activului care nu modifica egalitatea dintre activ si pasiv

A - 500 + 500 = P

Se foloseste un credit pe termen scurt pentru plata datoriilor scadente fata de furnizori pentru 1000

→ Operatia produce micsorarea datoriilor fata de furnizori, concomitent cu cresterea datoriei fata de banca, in legatura cu creditul, modificari de structura a pasivului

(P - 1000 + 1000 = A) care nu modifica volumul total al pasivului si nici egalitatea cu activul.

Remarcam ca apare un nou post in bilant - creditul pe termen scurt.

Se primeste extrasul de cont privind plata impozitului pe profit de 1500 => operatia produce micsorarea    datoriei fiscale, post de P concomitent cu micsorarea disponibilitatilor de la banca - post de A => se modifica prin micsorare pentru 1500, atat A cat si P bilantier