Structura raportului de audit asupra documentelor anuale si certificarii bilanturilor

Structura raportului de audit asupra documentelor anuale si certificarii bilanturilor

Federatia Internationala a Contabililor Experti creata in anul 1997, are ca obiectiv principal unificarea profesiei contabile din intreaga lume si grupeaza peste 1000 de organisme profesionale din 80 de tari.

Printre alte domenii de activitate normalizarea in materie de audit si misiuni conexe acestuia, este cel mai important. In iunie 1994 I.F.A.C. a aprobat o noua norma privind continutul raportul de audit asupra conturilor anuale, principalele modificari referindu-se la patru laturi esentiale: mentionarea, in raport, a responsabilitatilor conducerii societatii si a auditorului in legatura cu conturile anuale audiate, descrierea obiectivelor si naturii misiunii de audit,tratarea situatiilor care fac sa apara incertitudini si natura si locul observatiilor in raportul general

Responsabilitatea auditorului si conducerii entitatii

Norme de introducere a raportului de audit, a urmatoarelor prevederi: conturile anuale au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitatii (se mentioneaza organul insarcinat de inchiderea conturilor anuale) si responsabilitatea auditorului este de a exprima o opinie asupra acestor conturi anuale.

Obiectivele unei misiuni de audit

Noile norme I.F.A.C. prevad inserarea in raportul de audit a urmatoarelor paragrafe: auditul a fost planificat si executat astfel incit sa obtinem o asigurare rezonabila ca, conturile anuale nu comporta anomalii corespunzatoare si un audit consta in a examina, pe baza de sondaje, elementele probante care sa justifice sumele si informatiile continute in conturile anuale. EI consta, de asemenea, atat in evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite de intreprindere pentru inchiderea conturilor, cat si in efectuare unei revederi a prezentarii de ansamblu a acestora.

Situatii care fac sa apara incertitudini

Conform noi doctrine I.F.A.C., situatiile caracterizate prin existenta de incertitudini sunt fara incidenta asupra opiniei auditorului, in masura in care ele sunt corect prezentate in conturi. I.F.A.C. admite totodata ca, in circumstante exceptionale, auditorul poate estima formularea unei imposibilitati de certificare.

Deci, in baza noilor norme I.F.A.G., in Raport nu mai este posibila formularea de rezerve pentru incertitudini, iar imposibilitatea de a certifica constituie o exceptie care depinde de judecata auditorului. Tratarea incertitudinilor, retinuta in raportul auditorului, necesita distingerea incertitudinilor privind continuitatea exploatarii de celelalte incertitudini: incertitudinile semnificative referitoare la continuarea exploatarii ce fac obiectul unei observatii in raportul auditorului si celelalte incertitudini semnificative ce pot face obiectul unei observatii in raportul auditorului

Natura si locul observatiilor in raport

Normele I.F.A.C. prevad formularea observatiilor, situate de preferinta, dupa opinia auditorului, in situatiile urmatoare: pentru a lamuri cititorul asupra unor puncte privind conturile anuale si expuse detaliat in anexe si pentru a semnala elemente care nu afecteaza conturile anuale.

Titlul raportului de audit trebuie sa fie precis. Poate fi utilizat titlul de auditor independent pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane: consiliul director, consiliul de administratie sau alti auditori care pot sa nu se conformeze acelorasi reguli ca auditorul independent.

Raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator, in functie de circumstantele ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. In mod obisnuit, raportul se adreseaza fie actionarilor, fie consiliului de administratie al unitatii, ale carei conturi anuale au fost audiate.

Paragraful introductiv cuprinde: identificarea conturilor anuale audiate si o mentiune a responsabilitatii conducerii si auditorului.

Raportul de audit trebuie sa identifice conturile anuale ale entitatii care au facut obiectul auditului, cat si data si perioada acoperite prin aceste documente si, de asemenea, trebuie sa mentioneze ca conturile anuale sunt in sarcina conducerii entitatii ca responsabilitate a auditorului care este, pe baza auditului efectuat, o opinie asupra acelor conturi anuale.

Conturile anuale constituie reprezentarea faptelor de catre conducere. Pregatirea lor presupune ca directiunea face estimari contabile si aduce judecati care au o incidenta semnificativa, ca ea determina principiile si metodele contabile potrivite, care trebuie sa fie utilizate pentru pregatirea conturilor anuale. Dimpotriva, responsabilitatea auditorului este de a audia aceste conturi anuale, incat sa poata exprima asupra acestora o opinie.