REPREZENTAREA CIFRICA A MISCARILOR DE VALORI CA UN BILANT MOBIL-PRIMA TREAPTA A METODEI CONTABILITATII

REPREZENTAREA CIFRICA A MISCARILOR DE VALORI CA UN BILANT MOBIL PRIMA TREAPTA A METODEI CONTABILITATII

Situatia economico-juridica a unei unitati patrimoniale, asa cum arata ea la un moment dat, poate fi reprezentata printr-un bilant. Contabilitatea nu se opreste insa la aspectul static.

Cunoasterea ei se intinde asupra ansamblului miscarilor de valori exprimabile in bani si a schimbarilor in raporturile economico-juridice care provoaca deconturi banesti. Daca situatia la un moment dat poate fi cunoscuta printr-un bilant, miscarea de valori si schimbarile in raporturile economico-juridice pot fi imaginate ca o succesiune de bilanturi (imagini statice) prin care universul materiei contabile poate fi reprezentat cifric.

Miscarile de valori exprimabile in bani si schimbarile in raporturile economico-juridice care provoaca decontari banesti sunt urmarea unor operatii care au loc in interiorul perimetrului de studiu al contabilitatii sau care privesc aceasta entitate. Cauzele fundamentale care dau nastere operatiilor cercetate de contabilitate au diverse naturi. Dintre acestea mai importante prin numarul, frecventa si amploarea valorilor la care se refera sunt cauzele economice, juridice si administrative.

Sunt insa unele miscari de valori care sunt efectul altor categorii de cauze. Avem in vedere cauzele naturale (pierderea in greutate a cerealelor ca urmare a fenomenului de uscare, schimbarea in calitate a vinului in urma invechirii etc.) si cauzele fortuite (incendii, inundatii etc.).

Actul economic este cel care concepe prima idee a proceselor economice si financiare, studiaza sansele si decide. Executandu-se deciziile, se produc modificari ori permutari in compunerea si utilizarea mijloacelor in circuitul economic ori in ordinea de formare si destinatia resurselor in procesul de reproductie. Cauzele juridice sunt acelea care determina schimbari in mijloace ori in resurse in virtutea legilor (de exemplu prescriptia extinctiva).

Prin actul administrativ se studiaza mijloacele de aducere la indeplinire a actului economic. Operatiile legate de gestionarea mijloacelor banesti si gestionarea valorilor materiale sunt acte administrative. In masura in care aceste acte administrative genereaza schimbari in elementele bilantului, ele sunt reflectate de catre contabilitate. Cercetand operatiile care provoaca modificari in materia contabila si avand in vedere influenta pe care o pot avea asupra bilantului ajungem sa stabilim existenta a patru tipuri de operatii singulare fundamentale si anume:

(1) Operatii singulare generatoare de miscari permutative in Activ. Ea poate primi urmatoarea formulare generalizatoare: Daca un element de Activ sporeste si Pasivul ramaneneschimbat, atunci un alt element de Activ se reduce in aceeasi masura. Notand Activul "A", Pasivul cu "P" iar marimea cu care se modifica elementul de bilant cu "x", echilibrul bilantier A=P se mentine in baza relatiei:

A + x - x = P

(2) Operatii singulare generatoare de miscari permutative in Pasiv. Silogismul care explica modificarile poate fi formulat astfel: Daca un element de Pasiv sporeste si Activul ramanene schimbat, atunci un alt element de Pasiv se reduce in aceeasi masura. Pastrand notatiile de la (1) echilibrul bilantier se pastreaza in baza relatiei:

A = P + x - x

(3) Operatiile singulare generatoare de miscari opuse de sporire. Aceste operatii reprezinta intrarea de materie contabila de reflectat noua. Ea trebuie interpretata atat sub aspectul de Activ cat si sub aspect de Pasiv. Unei sporiri in Activ i se opune deci o sporire in Pasiv. Generalizand, acest tip de operatii ar putea fi formulat astfel: Daca un element de Activ sporeste si nu se mai modifica nici un alt element de Activ, atunci un element de Pasiv sporeste in aceeasi masura. Echilibrul bilantier se mentine in baza relatiei:

A + x = P + x

(4) Operatii singulare generatoare de miscari opuse de reducere. Ele privesc iesirea de valori din perimetrul de studiu al contabilitatii. Silogismul contabil corespunzator poate fi formulat astfel: Daca un element de Activ se reduce si nu se mai modifica nici un alt element de activ, atunci un elemente de Pasiv se reduce in aceeasi masura. Ecuatia matematica a noului echilibru bilantier se prezinta astfel:

A - x = P - x

In afara de operatiile singulare, care genereaza fie numai miscari permutative, fie numai miscari opuse, rationamentul logic ne conduce sa descoperim grupurile de operatii inseparabile. In cadrul unui asemenea grup se combina inseparabil o operatiune care genereaza miscare opusa cu o operatiune care genereaza miscare permutativa. Avem patru asemenea tipuri posibile de combinatii.

Fiecare din ele se poate prezenta sub forma unui silogism si poate primi expresie matematica distincta. Pentru transpunerea matematica a celor patru tipuri de echilibre bilantiere notatiile au urmatoarele semnificatii: A=Activul; P=Pasivul; X=marimea modificarii elementului inseparabil; x =marimea sporirii in celelalte elemente de Activ sau Pasiv care sufera schimbari; x =marimea reducerii in celelalte elemente de Activ sau Pasiv care sufera influente. Sub forma de silogisme si egalitati bilantiere derivate, cele patru tipuri de grupuri de operatii inseparabile se prezinta astfel:

(5) Daca un element de activ sporeste cu mai mult decat se reduce un alt element de activ, atunci pasivul sporeste cu diferenta dintre acestea. Se combina o miscare permutativa de Activ cu o miscare opusa de sporire.

A + X - x = P + x

(6) Daca un element de activ se reduce cu mai mult decat sporeste un alt element de activ, Pasivul se reduce cu diferenta dintre acestea. Acest grup de operatii deriva din combinarea inseparabila a unei miscari permutative de Activ cu o miscare opusa de reducere.

A - X + x = P - x

(7) Daca un element de pasiv sporeste cu mai mult decat se reduce un alt element de pasiv, Activul sporeste cu diferenta dintre acestea. Se combina aici o miscare permutativa de pasiv cu o miscare opusa de sporire.

A + x = P + X - x

(8) Daca un element de pasiv se reduce cu mai mult decat sporeste un alt element de pasiv, Activul se reduce cu diferenta dintre acestea. Acest grup de operatii deriva din unirea inseparabila a unei miscari permutative de pasiv cu o miscare opusa de reducere.

A -x = P-X+x

Sa ilustram esenta reprezentarii cifrice a miscarilor de valori ca un bilant mobil si influenta diverselor tipuri de operatii asupra bilantului. Vom considera, in acest sens, ca la un moment dat situatia economico-juridica a unei societati comerciale care are ca obiect de activitate comercializare marfurilor se prezinta ca in bilantul urmator:

Activ Bilant initial Pasiv

In cursul perioadei au loc operatii economice singulare, cate una pentru fiecare tip de egalitate bilantiera fundamentala si grupuri de operatii economice inseparabile, cate unul pentru fiecare tip de egalitate bilantiera derivata, astfel:

Operatia economica nr. 1. Conform extrasului de cont, se incaseaza in contul societatii deschis la banca suma de 40.000 RON reprezentand aportul la constituirea capitalului social, subscris si nevarsat.

Analiza operatiunii. In urma acestei operatii singulare sporeste elementul de activ "Conturi la banci in lei" cu 40.000 RON, concomitent cu reducerea elementului de activ "Decontari cu actionarii (asociatii) privind capitalul" cu 40.000 RON (vezi Bilantul .nr. 1).

Activ Bilantul nr. 1 Pasiv

A + x - x = P

Operatia economica nr. 2. Se inregistreaza in structura "Capital subscris varsat" suma de 40.000.000 lei incasata de la asociati.

Analiza operatiunii: In urma aceste operatii economice singulare sporeste elementul de pasiv "Capital subscris varsat" cu suma de 40.000 RON concomitent cu reducerea elementului pasiv "Capital subscris nevarsat" cu suma de 40.000 RON (vezi Bilantul nr. 2).

Activ Bilantul nr. 2 Pasiv

A = P + x - x

Operatia economica nr. 3. Conform extraselor de cont, se inregistreaza incasarea unui credit bancar pe termen de 2 ani in suma de 50.000.000 lei.

Analiza operatiunii. In urma acestei operatiuni economice singulare sporeste elementul de activ. "Conturi la banci in lei" cu 50.000 RON concomitent cu cresterea elementului de pasiv "Credite bancare pe termen lung" cu 50.000 RON (vezi Bilantul nr. 3).

Activ Bilantul nr. 3 Pasiv

A+ x = P + x

Operatia economica nr. 4. Conform extraselor de cont, se inregistreaza rambursarea creditului bancar pe termen scurt in suma de 15.000.000 lei.

Analiza operatiunii. In urma acestei operatiuni economice singulare se reduce elementul de activ "Conturi la banci in lei" cu 15.000 RON, concomitent cu reducerea elementului de pasiv "Credite bancare pe termen scurt" cu 15.000 RON (vezi Bilantul nr. 4).

Activ Bilantul nr. 4 Pasiv

A - x = P - x

Grupul de operatiuni nr.5. Se inregistreaza efectul de comert primit de la clientul "C" in suma de 12.000 lei in contul creantei ajunsa la incasarea de 10.000.

Analiza grupului de operatiuni. In urma acestui grup de operatiuni economice inseparabil sporeste elementul de activ "Efecte de primit de la clienti" cu 12.000, se reduce elementul de activ "Clienti" cu 10.000 concomitent cu sporirea elementului de pasiv "Venituri inregistrate in avans" cu 2.000 (vezi Bilantul nr. 5).

Activ Bilantul nr. 5 Pasiv

A + X -x" = P + x'

Grupul de operatiuni nr. 6. Se inregistreaza scaderea din gestiunea a unui utilaj cu valoarea de intrare de 10.000 RON si amortizarea inregistrata pana in momentul cedarii de 6.000 RON.

Analiza grupului de operatiuni. In urma acestui grup de operatiuni inseparabil elementul de activ "Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii" se reduce cu 10.000; elementul de activ "Alte cheltuieli de exploatare" sporeste cu 4.000 concomitent cu reducerea elementului de pasiv "Amortizarea imobilizarilor corporale" cu 6.000 (vezi Bilantul nr. 6).

Activ Bilantul nr. 6 Pasiv

A - X + x' = P - x"

Grup de operatiuni nr. 7. Se emite in favoarea furnizorului F un efect comercial pentru suma de 18.000 RON in contul datoriei fata de acesta, ajunsa la scadenta, de 15.000 RON.

Analiza grupului de operatiuni. In urma acestui grup de operatiuni inseparabil, elementul de pasiv "Efecte de platit" sporeste cu 18.000; elementul de pasiv "Furnizori" se reduce cu 15.000 concomitent cu sporirea elementului de activ, "Cheltuieli inregistrate in avans" cu 3.000 (vezi Bilantul nr. 7).

Activ Bilantul nr. 7 Pasiv

A + x' = P + X - x"

Grupul de operatiuni nr. 8. Conform statelor de plata a salariilor, se inregistreaza retinerile de 32.000 RON reprezentand: avansuri acordate personalului 20.000 RON; contributia personalului la asigurari sociale 525,15 RON; contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate 315 RON, contributia personalului la fondul de somaj 45 RON; impozit pe salarii 314,85 RON.

Analiza grupului de operatiuni. In urma acestui grup de operatiuni inseparabil, elementul de pasiv "Personal - salarii datorate" se reduce cu 2.980, elementul de pasiv "Impozitul pe venituri de natura salariilor" creste cu 314,85, elementul de pasiv "Contributia personalului la asigurarile sociale" creste cu 525,15 , elementul de pasiv "Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate" 315 si elementul de pasiv "Contributia personalului la fondul de somaj" creste cu 45 concomitent cu reducerea elementului de activ "Avansuri acordate personalului" cu 2.000 lei (vezi Bilantul nr. 8).

Activ Bilantul nr. 8 Pasiv

A - x" = P - X + x'