CONSIDERATII GENERALE PRIVIND CONTRACTELE DE ACHIZITIE PUBLIC

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND CONTRACTELE DE ACHIZITIE PUBLIC

1.1.-Contractul de achizitie publica; definitie, principii

Reglementarile romanesti in domeniul achizitiilor publice definesc contractul de achizitie publica ca fiind " contractul care include si contractul sectorial, cu titlu oneros, incheiat in scris intre una sau mai multe autoritati contractante, pe de o parte si unul sau mai multi operatori economici pe de alta parte, avand ca obiect executia de lucrari, furnizarea de produse sau prestarea de servicii' ¹.

Pe de alta parte, legislatia Europeana defineste contractele de achizitie publica, ca fiind acele ,,contracte cu titlu oneros, incheiate in scris intre unul sau mai multi operatori economici si una sau mai multe autoritati contractante si care au ca obiect executia de lucrari, furnizarea de produse sau prestarea de servicii'² .

Depasind sfera conceptuala a contractului de achizitie publica, din perspectiva cadrului legislativ, contractele de achizitie publica trebuie sa fie atribuite pe baza unor criterii obiective, care sa asigure respectarea principiilor:

nediscriminarii;

tratamentului egal;

recunoasterii reciproce;

transparentei;

proportionalitatii;

eficientei utilizarii fondurilor publice;

asumarii raspunderii.

Aceste principii reprezinta baza directivelor Uniunii Europene si cadrul in care s-a dezvoltat legislatia romaneasca in domeniul achizitiilor publice. Dimensiunea legislativa nu acopera toate aspectele ce pot apare in activitatea de achizitii publice, iar anumite aspecte sunt destul de dificil de reglementat, motiv pentru care se impune apelarea la principii.

Principiul nediscriminarii- intr-un proces de achizitie publica, inseamna asigurarea conditiilor de manifestare a concurentei reale pentru orice ofertant, indiferent de nationalitate, astfel incat acesta sa poata participa la procedura de atribuire si sa aiba sansa de a deveni parte intr-un contract de achizitie publica.

Principiul egalitatii de tratament - inseamna stabilirea si aplicarea pe parcursul intregului proces de achizitie publica de reguli, cerinte si criterii, identice tuturor ofertantilor, astfel incat acestia sa beneficieze de sanse egale in atribuirea unui contract de achizitie publica.

Principiul recunoasterii reciproce intr-un proces de achizitie publica, inseamna acceptarea:

produselor, serviciilor, lucrarilor oferite in mod licit pe piata
Uniunii Europene;

diplomelor, certificatelor, a altor documente emise de
autoritatile contractante din alte state;

specificatiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel
national.

Principiul transparentei indica aducerea la cunostinta publicului a tuturor informatiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica.

Principiul proportionalitatii asigura corelatia intre:

necesitatea autoritatii contractante,

obiectul contractului de achizitie publica,

cerintele solicitate a fi indeplinite.

Principiul eficientei utilizarii fondurilor publice - inseamna aplicarea procedurilor de atribuire competetionale si utilizarea de criterii care sa reflecte avantajele de naturea economica ale ofertantilor in vederea obtinerii raportului optim intre calitate si pret.

Principiul asumarii raspunderii inseamna determinarea clara a sarcinilor si responsabilitatilor persoanelor implicate in procesul de achizitie publica, urmarindu-se asigurarea profesionalismului, impartialitatii, independentei deciziilor adoptate pe parcursul derularii acestui proces.

Aplicarea in practica achizitiilor publice a acestor principii, conduce la urmatoarele efecte:

deschiderea si dezvoltarea pietei de achizitii publice;

instituirea unui cadru bazat pe incredere, corectitudine si

impartialitate;

eliminarea elementelor de natura subiectiva care ar putea influenta

deciziile in procesul de achizitie publica;

eliminarea tratamentului preferential acordat operatorilor economici

locali;

asigurarea 'vizibilitatii' regulilor, oportunitatilor, procedurilor si a

rezultatelor;

eliminarea cerintelor restrictive;

obtinerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, intotdeauna

fiind considerate insuficiente in raport cu necesitatile;

supravegherea costurilor procesului de achizitie publica, intelegand

prin aceasta, atat costurile aferente administratiei cat si costurile aferente ofertantului;

limitarea aparitiei erorilor pe parcursul procesului de achizitie

publica;

diminuarea fraudei si a coruptiei.

1.2.-Tipuri de contracte de achizitie publica

Potrivit sistemului legislativ romanesc, contractele de achizitie publica includ trei tipuri de astfel de contracte, astfel:

contracte de lucrari;

contracte de furnizare;

contracte de servicii;

Contractul de lucrari este acel contract de achizitie publica care are ca obiect:

a)          fie executia de lucrari al carei obiect de activitate este una din
activitatile prevazute de lege³ sau executia unei constructii;

b)         fie atat proiectarea, cat si executia de lucrari al carei obiect de
activitate este cuprins in dispozitiile legislative romanesti sau atat
proiectarea, cat si executia unei constructii;

c)          fie realizarea prin orice mijloace a unei constructii care corespunde
necesitatii obiectivelor autoritatilor contractante, in masura in care aceasta
nu se incadreaza in punctele a) si b) descrise mai sus;

Din acest context, prin constructie se intelege rezultatul unui ansamblu de lucrari de constructii de cladiri sau lucrari de geniu civil, destinat sa indeplineasca prin el insusi, o functie ethnica sau economica.

Contractul de furnizare este definit ca fiind acel contract de achizitie publica care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumparare, inclusiv in rate, inchiriere sau leasing, cu sau fara optiune de cumparare.

De asemenea, sunt incluse in aceasta categorie si acele contracte care au ca obiect principal furnizarea de produse si cu titlu accesoriu, operatiuni/lucrari de instalare si punere in functiune a acestora.

Contractul de servicii este acel contract de achizitie publica, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii.

Totodata, sunt incluse in aceasta categoric si acele contracte de achizitie publica, care au ca obiect principal prestarea unor servicii si cu titlu accesoriu, desfasurarea unor activitati dintre cele prevazute de legislatia in domeniu .

Important de retinut in acest sens este faptul ca, contractul de achizitie publica, care are ca obiect, atat furnizarea de produse, cat si prestarea de servicii este considerat:

-contract de furnizare, daca valoarea estimata a produselor este mai mare decat valoarea estimata a serviciilor prevazute in contractul respectiv;

-contract de servicii, daca valoarea estimatea a serviciilor este mai mare decat valoarea estimata a produselor prevazute in contractul respectiv.

1.3.-Autoritati contractante

Continutul conceptului de achizitie publica este strans legat de notiunea de autoritate contractanta. In contextul legislatiei romanesti, prin autoritatea contractanta se intelege:

orice organism al statului - autoritate publica sau institutie publica -
care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local;

orice organism de drept public, altul decat cel invocat mai sus, cu
personalitate juridica, care a fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes
general fara caracter comercial sau industrial si care se afla cel putin in una
dintre urmatoarele situatii:

este finantat, in majoritate, de o autoritate sau institutie publica sau de
catre un alt organism de drept public;

este in subordinea sau supusa controlului unei autoritati sau supusa
controlului unei autoritati sau institutie publica, sau unui alt organism de
drept public;

in componentta consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia sunt numiti de o autoritate contractanta sau de un alt organism de drept public;

oricare asociere formata de una sau mai multe autoritati contractante
(autoritati sau institutii publice);

oricare intreprindere publica ce desfasoara una sau mai multe activitati
in sectoarele de utilitate publica, atunci cand aceasta atribuie contracte de
achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii acestor
activitati;

oricare subiect de drept, altele decat cele expuse mai sus, care
desfasoara una sau mai multe din activitatile de utilitate publica, in baza unui
drept special sau exclusiv, acordat de o autoritate competenta, atunci cand
acesta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru
destinate efectuarii acestor activitati;

In sensul legislatiei europene, prin autoritati contractante se intelege statul, colectivitatile teritoriale, organismele de drept public si asocialtiile formate din una sau mai multe colectivitati sau unul sau mai multe organisme de drept public. Insa, prin organism de drept public se intelege orice organism:

constituit pentru a indeplini in mod expres cerinte de interes general,
de alta natura decat industrial sau comercial;

care are personalitate juridica;

a carui activitate este finantata in cea mai mare parte de stat, de colectivitatile teritoriale sau de alte organisme de drept public sau a carui gestionare face obiectul controlului acestora din urma sau al carui consiliu de administratie, de conducere sau de supraveghere este alcatuit din membrii desemnati in proportie majoritara de catre stat, de colectivitatile teritoriale sau de alte organisme de drept public;

l.4.-Domeniul de aplicare a legislatiei. Exceptii

Piata achizitiilor publice se bazeaza pe o serie de reglementari, atat europene cat si nationale, care se aplica pentru:

atribuirea contractului de achizitie publica, inclusiv a contractului
sectorial;

incheierea acordului-cadru;

atribuirea, de catre un operator economic, fara calitatea de autoritate
contractanta, a unui contract de lucrari, in cazul in care se indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:

-contractul este subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 50%, de catre o autoritate contractanta;

-valoarea estimatea a contractului este mai mare decat echivalentul in lei a 5.000.000 euro;

atribuirea, de catre un operator economic, fara calitate de autoritate
contractanta, a unui contract de servicii, in situatia in care se indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:

-contractul este finantat/subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 50%, catre o autoritate contractanta;

-valoarea estimata a contractului este mai mare decat echivalentul in lei a 200.000 euro;

atribuirea contractului de achizitie publica de catre o autoritate
contractanta, in numele si pentru o alta persoana fizica/juridica, in cazul in care contractul respectiv este finantat sau subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 50%, de catre o autoritate contractanta;

organizarea concursului de solutii;

atribuirea contractului de concesiune de lucrari publice si a contractului de concesiune de servicii;

In ceea ce priveste achizitiile publice din domeniul apararii si al securitatii nationale, autoritatile contractante au obligatia de a aplica legislatia nationala sub rezerva cazurilor care:

a)            pot conduce la furnizarea de informatii a caror divulgare ar fi
contrara intereselor esentiale de securitate ale tarii;

b)     implica protectia unor interese de securitate ale tarii in legatura cu
productia sau comercializarea de arme, munitii si material de razboi.

Dincolo de domeniul de aplicare a legislaiei, in procesul de achizitie publica apar si unele exceptii. Astfel, legislatia in domeniul achizitiilor publice nu se aplica in urmatoarele situatii:

a) contractul este inclus in categoria informatiilor secrete de stat, in conformitate cu legislatia in vigoare privind protectia informatiilor clasificate;

b) indeplinirea contractului necesita impunerea unor masuri speciale de siguranta, pentru protejarea unor interese nationale, potrivit prevederilor legale in vigoare.

De asemenea, legislatia specifica achizitiilor publice, nu se aplica in atribuirea contractelor de servicii care:

au ca obiect cumpararea sau inchirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, cladiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora. Atribuirea contractelor de servicii financiare care se incheie, indiferent de forma, in legatura cu contractul de cumparare sau de inchiriere, respectiv, se supune dispozitiilor legislatiei in materie;

priveste cumpararea, dezvoltarea, productia sau coproductia de programe destinate difuzarii, de catre institutiile de radiodifuziune sau televiziune;

se refera la prestarea de servicii de arbitraj si conciliere;

vizeaza prestarea de servicii financiare in legatura cu emiterea,
cumpararea, vanzarea sau transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, in special operatiuni ale autoritatii contractante efectuate in scopul atragerii de resurse financiare si de capital, precum si la prestarea de servicii specifice unei banci centrale de catre Banca Nationala a Romaniei;

vizeaza angajarea de forta de munca, respectiv incheierea de contracte
de munca;

se refera la prestarea de servicii de cercetare-dezvoltare remunerate in
totalitate de catre autoritatea contractanta si ale caror rezultate nu sunt
destinate, in mod exclusiv, autoritatii contractante pentru propriul
beneficiu.

In acelasi timp, legislatia specifica procesului de achizitie publica, nu se aplica in situatia in care contractul de achizitie publica este atribuit urmare a:

a)-unui acord international incheiat in conformitate cu prevederile Tratatului cu unul sau mai multe state care nu sunt membre ale Uniunii Europene si care vizeaza furnizarea de produse destinate implementarii ori exploitarii unui proiect in comun cu statele semnatare, si numai daca prin actul respectiv a fost mentionata o procedura specifica pentru atribuirea contractului respectiv;

In aceasta situatie, autoritatile contractante au obligetia de a informa Autoritatea Nationala de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice, asupra acordurilor prevazute, existente in domeniul lor de activitate.

Totodata, Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice are obligtia de a comunica Comisiei Europene informatiile primite in legatura cu aceste acorduri.

b)-unui acord international privind stationarea de trupe si numai daca, prin acordul respectiv a fost prevazuta o procedura specifica pentru atribuirea contractului respectiv;

c)-aplicarii unei proceduri specifice unor organisme si institutii internationale;

Exceptia functioneaza si in cazul in care contractul de servicii se atribuie unei alte autoritati contractante sau unei asocieri de autoritati contractante, in situatia in care acestea beneficiaza de un drept exclusiv pentru prestarea serviciilor respective, in virtutea legii ori a altor acte cu caracter normativ, in masura in care acestea sunt compatibile cu prevederile Tratatului.

Exista insa si alte exceptii de la cadrul legislativ. Astfel, situatia in care autoritatea contractanta, care in baza competentelor pe care le detine, acorda unui subiect de drept, care nu este definit ca autoritate contractanta, drepturi speciale sau exclusive de a presta un serviciu public, avand obligetia ca, prin autoritatea care o va emite, sa impugna respectarea principiului nediscriminarii de catre cel care beneficiaza de drepturile speciale sau exclusive, atunci cand acesta atribuie contracte de furnizare catre terti.

In consecinta, dimensiunile legislative aplicate procesului de achizitie publica, sunt intr-o continua modificare si revizuire in scopul simplificarii acestora si stimularii utilizarii procedurilor electronice.