Contractul de garantie reala mobiliara

Contractul de garantie reala mobiliara

1. Notiuni introductive

Regimul juridic al garantiilor reale mobiliare a fost tratat pana la aparitia Legii nr. 99/1999 , de Codul civil si de Codul comercial, ca sediu al materiei, la acestea adaugandu-se numeroase acte normative referitoare la cec, cambie si biletul la ordin, actiunile societatilor comerciale (asa-numitele valori mobiliare) etc.

In prezent, in materie comerciala (art. 478-489, Titlul XIV "Despre gaj") nu mai exista garantia gajului, ea fiind inlocuita cu garantia reala mobiliara.

Legea reglementeaza atat contractul de garantie reala mobiliara, cat si alte garantii reale mobiliare rezultate din anumite acte juridice, care nu sunt incheiate special pentru garantarea executarii obligatiilor si care ar putea fi denumite garantii reale mobiliare asimilate.

Garantia reala mobiliara reglementata de Titlul VI al Legii nr. 99/1999 a fost definita ca un drept real accesoriu care are ca obiect un bun mobil afectat garantarii unei obligatii. Conform art. 13 alin. (1) din Titlul VI al Legii nr. 99/1999, garantia reala mobiliara se constituie pe baza unui contract de garantie .

2. Notiunea si caractere juridice ale contractului

de garantie reala mobiliara

Conform dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 99/1999, "contractul de garantie reala mobiliara este contractul in temeiul caruia debitorul unei obligatii constituie in favoarea creditorului o garantie reala asupra unor bunuri sau drepturi in scopul asigurarii executarii obligatiei asumate".

Prin contractul de garantie se naste un drept real care confera creditorului un drept de preferinta si un drept de urmarire .

In conditiile art. 23 alin. (2) din lege, daca debitorul a dispus de bunul sau dreptul afectat garantiei, in cazul in care nu isi indeplineste obligatia garantata, creditorul are posibilitatea sa isi exercite dreptul asupra bunului afectat garantiei, care se gaseste in posesia unui tert, precum si asupra produselor acestuia.

Caracterele juridice ale contractului de garantie reala mobiliara

contractul de garantie reala mobiliara este un contract bilateral, caci, daca este fara deposedare, el da nastere la obligatii in sarcina ambelor parti contractante, creditorul si debitorul[4].

contractul de garantie reala mobiliara este un contract accesoriu, menirea sa fiind sa garanteze executarea unei obligatii principale asumate de debitor.

contractul de garantie reala mobiliara este un contract solemn; el se incheie in forma scrisa prevazuta de lege. In cazul garantiei cu deposedare, contractul de garantie este un contract real[5].

contractul de garantie reala mobiliara este un contract cu titlu executoriu, potrivit legii[6]. Astfel, daca debitorul nu va indeplini obligatia garantata, creditorul va avea posibilitatea sa execute garantia in temeiul contractului de garantie fara a mai fi necesara investirea cu formula executorie a acestuia .

contractul de garantie reala mobiliara are caracter indivizibil, in sensul ca bunul mobil este afectat in intregime garantarii executarii, in totalitate, a obligatiei principale. In situatia in care se plateste numai o parte din datorie, garantia va subzista, iar in cazul mortii debitorului, desi obligatia garantata se divide intre mostenitori, garantia ramane indivizibila, urmand ca mostenitorul in lotul caruia a fost inclus bunul mobil afectat garantiei, sa suporte executarea pentru intreaga datorie, acesta avand apoi drept de regres asupra celorlalti comostenitori[8].

contractul de garantie reala mobiliara are caracter comercial, intrucat potrivit principiului accesorium sequitur principale, atunci cand garanteaza executarea unei obligatii comerciale, dobandeste si el caracter comercial, dat fiind caracterul sau accesoriu fata de obligatia principala pe care o garanteaza.

3. Conditiile constituirii garantiei reale mobiliare

Contractul de garantie reala mobiliara se incheie intre partile contractante, avand ca obiect bunurile prevazute de lege si cu respectarea formalitatilor de publicitate instituite de lege.

Partile contractului de garantie. Potrivit art. 19 din lege: "In sensul prezentului titlu, orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina, poate fi parte in contractul de garantie a unei obligatii pentru orice fel de tranzactie".

Partile contractante sunt denumite de lege debitor si creditor.

Debitorul (garantul) este persoana obligata sa aduca la indeplinire obligatia garantata printr-o garantie reala mobiliara.

Creditorul (persoana garantata) este persoana in favoarea careia s-a constituit garantia reala.

Obiectul contractului. Legea reglementeaza bunurile care formeaza obiectul garantiei reale, precum si obligatiile garantate.

In categoria bunurilor sunt incluse atat bunurile mobile corporale sau necorporale cat si bunurile corporale sau bunurile mobile care sunt accesorii ale unor bunuri imobile, in conditiile legii, precum si bunurile prevazute de art. 467 si 468 C. civ.

Bunurile care constituie obiectul garantiei pot fi proprietatea debitorului sau a altei persoane.

In toate cazurile, contractul de garantie trebuie sa cuprinda o descriere a bunului care face obiectul garantiei.

Garantia reala acopera atat intreaga intindere a obligatiei garantate, cat si dobanzile acumulate si neplatite privind obligatia principala si cheltuielile creditorului legate de valorificarea garantiei, afara de stipulatie contrara .

Forma contractului. Potrivit art. 14 alin. (2) din lege, "contractul de garantie se incheie in forma autentica sau prin inscris sub semnatura privata si trebuie semnat de catre debitor".

In literatura juridica s-a subliniat ca aceasta ultima conditie este una prevazuta ad validitatem si nu doar ad probationem, contractul de garantie fiind unul solemn si nu doar consensual .

Prin inscris sub semnatura privata se intelege orice mod de comunicare care pastreaza inregistrata informatia pe care o contine si care poate fi reprodusa intr-o forma tangibila si care nu poate fi schimbata in mod unilateral.

Publicitatea garantiei reale. Garantia reala mobiliara este supusa publicitatii, care se realizeaza, in principiu, prin inscrierea avizului de garantie reala la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.

Potrivit art. 28 din lege: "fata de terti, inclusiv fata de stat, o garantie reala si celelalte sarcini reale asupra bunurilor supuse dispozitiilor prezentului titlu au rangul de prioritate stabilit in momentul in care garantia reala sau sarcinile reale au fost facute publice prin una dintre metodele prevazute in acest capitol".

Prin urmare, scopul publicitatii nu este o conditie pentru insasi incheierea valabila a contractului de garantie, ci acela de a asigura opozabilitatea fata de terti a garantiei, precum si de a stabili rangul de prioritate pentru ipoteza in care acelasi bun mobil a fost afectat garantarii mai multor obligatii avand creditori diferiti .

4. Efectele contractului de garantie reala mobiliara

Contractul de garantie reala mobiliara da nastere la drepturi si obligatii, atat pentru creditor, cat si pentru debitor.

. Drepturile si obligatiile creditorului

a)      Pe durata contractului de garantie, creditorul are dreptul de a inspecta bunul afectat garantiei. Acest drept deriva din interesul pe care il are creditorul garantat de a se asigura ca bunul este mentinut sau utilizat in conditii care asigura conservarea valorii pe care bunul o garanteaza, astfel incat creditorul, in caz de neexecutare a obligatiei garantate sa se poata indestula din valoarea acestui bun .

b)      Dreptul creditorului de luare in posesie a obiectului garantie sau de a retine bunul afectat garantiei si dreptul de a-l vinde pentru a obtine plata obligatiilor garantate. In vederea satisfacerii creantei sale, creditorul are dreptul sa ia in posesie (detentie) bunul afectat garantiei, in mod pasnic sau cu ajutorul executorului judecatoresc.

c)      Dreptul creditorului de a considera ca obligatia garantata a devenit exigibila si de a trece la urmarirea silita, in cazurile prevazute de lege

d)      Dreptul de a culege, in contul creantei, fructele si/sau produsele bunului afectat garantiei, daca partile au convenit astfel

e)      Dreptul de a transmite garantia reala mobiliara prin cesiune, facuta in forma autentica sau prin inscris sub semnatura privata

f)       Obligatia de intretinere a bunului si de a-l folosi ca un bun proprietar

g)      Obligatia de a restitui proprietarului bunul aflat in posesia sa, in momentul indeplinirii obligatiei garantate

. Drepturile si obligatiile debitorului

a)      Dreptul de a administra si de a dispune de bun. Debitorul poate vinde, schimba, inchiria sau constitui o alta garantie asupra bunului, fara ca aceste operatiuni sa afecteze forta si validitatea garantiei reale mobiliare consimtite de el.

b)      Obligatia de a intretine bunul afectat garantiei si de a-l folosi ca un bun proprietar. Debitorul aflat in posesia bunului afectat garantiei raspunde pentru distrugerea sau degradarea acestuia, datorate neglijentei sau lipsei lui de diligenta.

5. Executarea garantiei reale mobiliare

Pentru a se putea trece la executarea contractului de garantie reala mobiliara trebuie indeplinite o serie de conditii, si anume:

sa fie vorba de o garantie reala mobiliara cu care se garanteaza indeplinirea unei obligatii care cade sub incidenta Titlului VI al Legii nr. 99/1999;

obligatia trebuie sa fie certa si exigibila (art. 62 alin. (2) din lege);

pentru a se putea recurge la procedura speciala de luare in posesie pasnica a bunului afectat garantiei, conform art. 63 alin. (4), in contract trebuie sa fie scrisa cu litere de tipar de 0,5 cm. formula: "IN CAZ DE NEEXECUTARE CREDITORUL POATE FOLOSI MIJLOACELE PROPRII PENTRU LUAREA IN POSESIE A BUNULUI AFECTAT GARANTIEI".

. Luarea in posesie a bunului

Pentru satisfacerea creantei sale, creditorul are dreptul sa ia in posesie bunul afectat garantiei, in mod pasnic au cu ajutorul executorului judecatoresc

Intrarea in posesie in mod pasnic. Daca bunul se afla la debitor (sau la orice alta persoana ce ar detine bunul), creditorul are dreptul sa preia, in mod pasnic, bunul afectat garantiei sau produsele rezultate din valorificarea acestuia, precum si titlurile si inscrisurile care constata dreptul de proprietate al debitorului asupra bunului, fara a fi necesara vreo autorizatie sau notificare prealabila si fara a plati taxe sau vreun tarif (art. 63 alin. (1) din lege).

Intrarea in posesia bunului cu ajutorul executorului judecatoresc. Daca luarea in posesie nu se poate realiza in mod pasnic, creditorul poate apela la concursul organului de executare (executor judecatoresc sau executor bancar).

. Vinzarea bunului afectat garantiei

In conditiile art. 71 alin. (1) din lege, inainte de vanzare, sub sanctiunea nulitatii si a raspunderii pentru pagubele cauzate, creditorul trebuie sa faca o notificare a vanzarii catre debitor si catre ceilalti creditori care si-au inscris un aviz de garantie reala fata de acelasi debitor si cu privire la acelasi bun, precum si proprietarului bunului afectat garantiei, daca debitorul nu este proprietarul acestuia.

Debitorul, creditorul sau proprietarul bunului pot face opozitie la vanzarea bunului, in termen de 5 zile de la primirea notificarii.

Modalitatea vanzarii este cea prevazuta in contractul de garantie.

6. Incetarea contractului de garantie reala mobiliara

Potrivit art. 27 din Legea nr. 99/1999, contractul de garantie reala mobiliara inceteaza odata cu indeplinirea obligatiei garantate, in afara de cazul in care partile au cazut de acord, prin contract, ca garantia reala acopera si obligatii viitoare, precum si in alte cazuri prevazute de lege.

Alin. (2) al aceluiasi art. stabileste ca, "de asemenea, garantia reala poate inceta:

a) printr-un act liberator din partea creditorului, care sa specifice incetarea in tot sau in parte a obligatiei garantate;

b) prin hotarare judecatoreasca"

In ceea ce priveste hotararea judecatoreasca, poate fi vorba de a hotarare privind declararea nulitatii contractului principal sau a contractului de garantie reala mobiliara, o hotarare ce pronunta rezolutiunea contractului .

In situatia in care bunul afectat garantiei se afla la creditor, acesta trebuie, la cererea debitorului, sa il restituie imediat ce obligatia garantata a fost executata. Nerespectarea acestei datorii, poate atrage obligarea creditorului la plata catre debitor a unor despagubiri in cuantum reprezentand cel putin echivalentul in lei al sumei de 200 euro [alin. (5) din lege].