Contractul de împrumut

Contractul de împrumut

Împrumutul este de doua feluri: împrumutul de folosinta, numit si comodat, si împrumutul de consumatie (art. 2144 C.civ.).

Capitolul I

Contractul de împrumut de folosinta

(comodatul)

Sectiunea I

Notiune si caractere juridice

§ 1. Notiune

Împrumutul de folosinta (comodatul) este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numita comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte parti, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligatia de a-l restitui dupa un anumit timp (art. 2146 C.civ.).

§ 2. Caractere juridice

Comodatul este un contract:

real, pentru încheierea caruia, pe lânga acordul de vointa al partilor, necesar si suficient în cazul contractelor consensuale, este nevoie si de predarea bunului care formeaza obiectul contractului;1

Numai atunci când bunul se afla deja în posesia sau detinerea comodatarului, indiferent cu ce titlu, contractul de comodat se va încheia doar prin acordul de vointa al partilor, sau în cazul refuzului promitentului de a încheia contractul, prin hotarârea instantei care va tine loc de contract.

Atunci când bunul se afla în detinerea beneficiarului, iar promitentul refuza sa încheie contractul, instanta, la cererea celeilalte parti, poate sa pronunte o hotarâre care sa tina loc de contract daca cerintele legii pentru validitatea acestuia sunt îndeplinite (art. 2145 C.civ.).

Promisiunea de comodat însa este un antecontract consensual, spre deosebire de comodat, care este un contract real.

esentialmente gratuit;

Stipularea unui pret al folosintei în sarcina comodatarului schimba natura juridica a operatiunii în contract de locatiune de lucruri.

esentialmente unilateral

Comodatul naste, din momentul încheierii lui, obligatii numai în sarcina comodatarului.

El continua sa ramâna unilateral, chiar daca în timpul executarii se nasc în afara vointei partilor, deci extracontractual obligatii în sarcina comodatarului cum ar fi cheltuielile de conservare a bunului.

– intuitu personae, încheiat în consideratia persoanei comodatarului, care nu îsi asuma nicio obligatie fata de comodant, afara de cea de restituire a bunului.

§ 3. Deosebiri între comodat si alte contracte

Comodatul nu se confunda cu donatia pentru ca obiectul celor doua contracte unilaterale este diferit, si anume proprietatea lucrului la donatie, si respectiv folosinta temporara a lucrului la comodat.

Comodatul se deosebeste de locatiunea de bunuri pentru ca, în timp ce comodatul este un contract esentialmente gratuit, locatiunea de lucruri este un contract cu titlu oneros în care transmiterea folosintei lucrului se face pe un pret (chirie).

Comodatul se deosebeste de uzufruct prin natura dreptului transmis. În timp ce dreptul de folosinta al uzufructuarului este un drept real, aparat printr‑o actiune reala confesorie de uzufruct; dreptul comodatarului este un drept de creanta, aparat printr‑o actiune personala, ex contractu.

În al doilea rând, uzufructul poate fi si oneros, în timp ce comodatul este întotdeauna gratuit.

În sfârsit, comodatarul, spre deosebire de uzufructuar, nu poate permite unui tert sa foloseasca bunul împrumutat, decât cu aprobarea prealabila a comodantului (art. 2148 alin. (2) C.civ.).

Sectiunea II

Conditii de validitate

Conditiile de validitate ale împrumutului de folosinta (comodatului) sunt cele prevazute de art. 1179 C.civ.: capacitatea partilor de a contracta, consimtamântul valabil al comodantului si respectiv al comodatarului, o cauza valabila, licita si morala a obligatiilor, un obiect determinat, posibil si licit.

1. Capacitatea partilor

Daca nu i s-a interzis prin lege sau contract, orice persoana care are dreptul de a folosi bunul poate fi comodant (art. 2147 C.civ.).

Întrucât comodatul este un act de administrare, cele doua parti, comodantul si comodatarul, trebuie sa aiba capacitatea de a efectua acte de administrare.

Pentru ca prin comodat se transmite doar folosinta bunului, comodantul nu este necesar sa fie proprietarul bunului.

2. Consimtamântul partilor trebuie sa existe si sa nu fie viciat prin dol, eroare sau violenta.

3. Obiect al comodatului pot fi numai bunuri individual determinate (nefungibile) care pot fi restituite în natura, în individualitatea lor, la încetarea contractului.

În principiu, acestea sunt bunuri neconsumptibile.

În mod exceptional, partile pot considera ca fiind nefungibile, ci ca individual determinate, si bunuri consumptibile prin natura lor care nu vor fi însa folosite potrivit destinatiei lor normale (de exemplu, fructe împrumutate nu pentru consum, ci pentru aranjarea unei vitrine si care se vor restitui în natura dupa schimbarea vitrinei).

Bunurile imobile pot forma obiectul contractului de comodat atunci când folosinta lor este transmisa cu titlu gratuit, si nu în schimbul unei chirii.

Fireste, întotdeauna este necesar ca bunul sa se afle în circuitul civil.

În aceasta ordine de idei, remarcam faptul ca, în privinta bunurilor proprietate publica, declarate inalienabile, se prevede posibilitatea darii lor în folosinta gratuita, pe timp limitat.

Constitutia prevede ca aceste bunuri pot fi date în folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.

Art. 17 din Legea nr. 213/1998, prevede, dezvoltând dispozitia constitutionala ca „Statul si unitatile administrativ‑teritoriale pot da imobile din patrimoniul lor în folosinta gratuita, pe termen limitat, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori ale serviciilor publice“.

Textul reprezinta o dezvoltare a prevederii constitutionale a art. 135 alin. 4 care dupa ce pune principiul ca „Bunurile proprietate publica sunt inalienabile“, prevede ca „În conditiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome, ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate, de asemenea, ele pot fi date în folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica

În aceesi ordine de idei, precizam ca art. 861 alin. (3) din codul civil prevede ca: „În conditiile legii, bunurile proprietate publica pot fi date în administrare sau în folosinta si pot fi concesionate sau închiriate”.

Dreptul transmis prin contractul de comodat este un drept de folosinta, comodatarul devenind un simplu detentor precar, obligat la restituirea lucrului la termenul fixat.

Comodantul ramâne proprietarul lucrului.

El va suporta în continuare riscul pieirii fortuite a lucrului (res perit domino) si va putea folosi împotriva tertului uzurpator actiunea în revendicare sau actiunea posesorie.

Precizam ca, desi este numai detentor precar, si comodatarul se poate apara împotriva tertului uzurpator, folosind actiunea posesorie reintegrand.

Dovada contractului de comodat si predarea bunului, fapt material, poate fi dovedita prin orice mijloc de proba, indiferent de valoare.

Sectiunea III

Efectele contractului de împrumut de folosinta

§ 1. Obligatiile comodatarului

1) Comodatarul este obligat sa se îngrijeasca de conservarea bunului împrumutat ca un bun proprietar.

Comodatarul este tinut sa pazeasca si sa conserve bunul împrumutat cu prudenta si diligenta unui bun proprietar (art. 2148 alin. (1) C.civ.).

Comodatarul nu raspunde pentru pierderea ori deteriorarea bunului rezultata numai din folosinta în scopul careia bunul i-a fost împrumutat.

Riscul pieirii din cauza de forta majora a bunului va fi suportat de comodant (res perit domino).

De asemenea, riscul va fi al comodatarului daca în contract comodatarul si‑a asumat riscul pentru pieirea fortuita a lucrului.1

2) Obligatia de a folosi bunul conform destinatiei sale, determinata prin natura lui sau prin acordul partilor.

Comodatarul nu poate folosi bunul împrumutat decât în conformitate cu destinatia acestuia determinata prin contract ori, în lipsa, dupa natura bunului. El nu poate permite unui tert sa îl foloseasca, decât cu aprobarea prealabila a comodantului (art. 2148 alin. (2) C.civ.).

Daca însa comodatarul foloseste bunul cu alta destinatie decât aceea pentru care i-a fost împrumutat sau daca prelungeste folosinta dupa scadenta restituirii, comodatarul raspunde de pieirea bunului, chiar daca aceasta se datoreaza unei forte majore, afara de cazul când dovedeste ca bunul ar fi pierit oricum din cauza acelei forte majore (art. 2149 C.civ.).1

3) Obligatia de a restitui lucrul împrumutat la scadenta (la termenul stabilit de parti în contract) în natura sa specifica.

Comodatarul este obligat sa înapoieze bunul la împlinirea termenului convenit sau, în lipsa de termen, dupa ce s-a folosit de bun potrivit conventiei.

Daca termenul nu este convenit, iar contractul nu prevede întrebuintarea pentru care s-a împrumutat bunul, comodatarul este obligat sa înapoieze bunul la cererea comodantului.

Comodantul poate cere restituirea bunului înainte de momentul mentionat mai sus, atunci când are el însusi o nevoie urgenta si neprevazuta de bun, atunci când comodatarul decedeaza sau atunci când acesta îsi încalca obligatiile (art. 2156 Cciv.).

În ceea ce priveste obligatia de restituire, contractul de comodat încheiat în forma autentica sau printr-un înscris sub semnatura privata cu data certa, constituie titlu executoriu în cazul încetarii prin decesul comodatarului sau prin expirarea termenului.

Daca nu s-a stipulat un termen pentru restituire, contractul de comodat constituie titlu executoriu numai în cazul în care nu se prevede întrebuintarea pentru care s-a împrumutat bunul (art. 2157 C.civ.).

La scadenta, comodatarul este de drept în întârziere si va raspunde pentru pieirea fortuita a lucrului produsa ulterior scadentei. 

Lucrul trebuie restituit în natura sa specifica (adica se restituie acelasi lucru care a fost împrumutat) si în starea în care a fost predat.

Comodatarul nu poate oferi un alt lucru sau echivalentul în bani al acestuia, dupa cum comodantul nu poate pretinde un alt lucru, motivând ca cel împrumutat s‑a deteriorat.2

În cazul deteriorarii, comodatarul este obligat ca, înainte de restituire, sa îl readuca în starea în care se afla la predare.

Comodatarul nu poate retine lucrul în compensatia unei creante pe care o are împotriva comodantului, pentru ca comodatul are în obiect bunuri individual determinate si nu bunuri fungibile.

În cazul în care, fara temei, comodatarul refuza restituirea lucrului, comodantul are alegerea între doua actiuni: actiunea în revendicare si actiunea în restituire, actiune personala din contract (ex contractu), cu avantajul ca dovada dreptului sau se face, în acest din urma caz, prin producerea contractului.1

Restituirea se face comodantului sau mostenitorilor sai la locul stipulat în contract, iar în lipsa acestuia, la domiciliul comodatarului. Împreuna cu lucrul, vor fi restituite si fructele acestuia.

Termenul de prescriptie al actiunii în restituire este cel de drept comun (3 ani), care va începe sa curga de la expirarea termenului fixat în contract pentru restituire.

Daca un termen de restituire nu s‑a fixat si lucrul este de folosinta permanenta, termenul curge de la data încheierii contractului. Daca termenul restituirii este fixat de instanta înauntrul celor 3 ani de la încheierea contractului, dreptul de a cere executarea silita va curge de la ramânerea definitiva a hotarârii de restituire.

Restituirea poate fi facuta, înainte de termen, la initiativa comodatarului, care poate aprecia, necenzurabil, ca trebuintele pentru care a facut comodatul au fost satisfacute.

Termenul în comodat este stipulat în favoarea comodatarului.

4) Obligatia comodatarului de a suporta cheltuielile de folosinta (de întretinere) ale bunului dat în comodat.

Comodatarul suporta cheltuielile pe care le-a facut pentru a folosi bunul, care sunt un accesoriu al folosintei.

Cu toate acestea, comodatarul are dreptul sa-i fie rambursate cheltuielile pentru lucrarile necesare asupra bunului care nu puteau fi prevazute la încheierea contractului, atunci când comodantul, înstiintat în prealabil, nu s-a opus efectuarii lor ori când, din cauza urgentei lucrarilor, acesta nu a putut fi înstiintat în timp util (art. 2151 C.civ.).

În niciun caz, comodatarul nu poate invoca dreptul de retentie pentru obligatiile ce s-ar naste în sarcina comodantului.1

În cazul pluralitatii comodatarilor, ei raspund solidar fata de comodant pentru executarea obligatiilor, art. 2154 C.civ. prevazând, un caz de solidaritate legala pasiva.2

§ 2. Obligatiile comodantului

Întrucât comodatul este un contract esentialmente unilateral, el nu creeaza obligatii în sarcina comodantului.

Este posibil însa ca pe durata executarii comodatului sa se nasca obligatii extracontractuale si în sarcina comodantului.

1) Obligatia de restituire a cheltuielilor facute cu conservarea bunului.

Comodatarul are dreptul sa-i fie rambursate cheltuielile pentru lucrarile necesare asupra bunului care nu puteau fi prevazute la încheierea contractului, atunci când comodantul, înstiintat în prealabil, nu s-a opus efectuarii lor ori când, din cauza urgentei lucrarilor, acesta nu a putut fi înstiintat în timp util (art. 215 alin. (1) C.civ.).

Temeiul restituirii acestor cheltuieli nu este contractul de comodat, ci gestiunea intereselor altuia.

Comodantul are, de asemenea, obligatia de a restitui, la cerere, cheltuielile facute pentru producerea fructelor care i‑au fost predate.

Comodantul nu poate abandona lucrul comodatarului în schimbul cheltuielilor datorate.

2) Comodantul care, la data încheierii contractului, cunostea viciile ascunse ale bunului împrumutat si care nu l-a prevenit pe comodatar despre acestea este tinut sa repare prejudiciul suferit din aceasta cauza de comodatar (dol prin reticenta) (art. 2152 C.civ.).

Spre deosebire de vânzator sau de locator, comodantul nu raspunde pentru viciile ascunse ale lucrului pe care nu le cunostea la data încheierii contractului.

Nici în acest caz comodatarul nu poate invoca dreptul de retentie pentru obligatiile ce s-ar naste în sarcina comodantului (art. 2152 C.civ.).

3) Comodantul este obligat sa nu îl stânjeneasca sau sa îl împiedice pe comodatar sa foloseasca bunul pâna la termenul convenit.

Comodantul nu are însa obligatia de garantie pentru evictiune prin fapta tertului, afara de cazul în care o putea prevedea la încheierea contractului si nu a prevazut‑o din culpa sa.

Sectiunea IV

Încetarea contractului de împrumut de folosinta (comodat)

Contractul de comodat înceteaza prin executarea lui si restituirea în stare corespunzatoare a lucrului la termenul stipulat în contract sau dupa satisfacerea trebuintelor comodatarului ori la termenul stabilit de instanta.

Comodatarul este obligat sa înapoieze bunul la împlinirea termenului convenit sau, în lipsa de termen, dupa ce s-a folosit de bun potrivit conventiei.

Daca termenul nu este convenit, iar contractul nu prevede întrebuintarea pentru care s-a împrumutat bunul, comodatarul este obligat sa înapoieze bunul la cererea comodantului (art. 2155 C.civ.).

Comodatul poate înceta prin pieirea lucrului, prin acordul de vointa al partilor urmat de restituirea lucrului, sau daca comodatarul devine proprietarul lucrului, stingând prin confuziune dreptul la restituire si obligatia de restituire a lucrului.

Comodantul poate cere rezilierea contractului, desi acesta este unilateral, pentru nerespectarea obligatiilor de catre comodatar (de exemplu, întrebuintarea lucrului pentru o alta destinatie decât cea convenita).

Contractul de comodat înceteaza prin moartea comodatarului întrucât el a fost încheiat intuitu personae (în consideratia persoanei comodatarului).

În acest caz, ca si în cazul în care comodatarul îsi încalca obligatiile, comodantul poate cere restituirea bunului înainte de împlinirea termenului convenit sau în lipsa de termen, dupa ce comodatarul s-a folosit de bun potrivit conventiei, atunci când el însusi are o nevoie urgenta si neprevazuta de bun.

În ceea ce priveste obligatia de restituire, contractul de comodat încheiat în forma autentica sau printr-un înscris sub semnatura privata cu data certa, constituie titlu executoriu, în conditiile legii, în cazul încetarii prin decesul comodatarului sau prin expirarea termenului.

Daca nu s-a stipulat un termen pentru restituire, contractul de comodat constituie titlu executoriu numai în cazul în care nu se prevede întrebuintarea pentru care s-a împrumutat bunul (art. 2157 C.civ.).