ANALIZA SITUATIEI FINANCIARE A ENTITATII ECONOMICE

ANALIZA SITUATIEI FINANCIARE A ENTITATII ECONOMICE

1. ANALIZA DE ANSAMBLU A POZITIEI FINANCIARE

Perioada 1999 - 2000, cu prelungire pana in anul 2006, se identifica cu perioada "marii deschideri" a contabilitatii romanesti, perioada in care sr incearca armonizarea sistemului contabil romanesc cu normele sau Standardele Internationale de Contabilitate (IAS). Din punct de vedere legislativ, acest proces de compatibilizare a a sistemului contabilitatii romanesti cu Standardele Internationale de Contabilitate, s-a realizat pana acum in trei etape:

prima etapa a constat in elaborarea OMFP nr. 403/22.04.1999 pentru aprobarea Reglemantarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene (CEE) si cu Standardele Internationale de Contabilitate (IAS), aplicat asupra situatiilor financiare ale anului 1999 de un esantion de 12 societati comerciale cotate la Bursa de Valori Bucuresti.

a doua etapa a constat in elaborarea OMFP nr. 94/29.01.2001 (Monitorul Oficial al Romaniei nr. 85/20.02.2001) pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene (CEE) si cu Standardele Internationale de Contabilitate (IAS), care il abroga pe cel precedent, dar care se bazeaza in mare parte pe acesta. Actuala reglementare se aplica incepand cu situatiile financiare ale anului 2000 de un numar mai mare de intreprinderi, si anume:

-societatile comerciale cotate la Bursa de Valori Bucuresti

-unele regii autonome, companii si societati nationale, alte inteprinderi de interes national

-unele categorii specifice de societati care opereaza pe piata de capital (piata RASDAQ)

Ramaneau inafara reglementarilor OMFP nr. 94/29.01.2001 numai intreprinderile care, potrivit legislatiei in vigoare la acea data, se incadrau in categoria intreprinderilor mici si mijlocii. Aceste intreprinderi aplicau prevederile OMFP nr. 306/august 2002.

a treia etapa a constat in elaborarea OMFP nr. 1752/17.11.2005 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1080 din 30.11.2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene (Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si Reglementarile contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene), modificat prin OMFP nr. 2374/12.12.2007, publicat in Monitorul Oficial, nr. 25 din 14.01.2008.

Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene se aplica de persoanele juridice prevazute la art. 1 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata.

Persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre urmatoarele 3 criterii, denumite in continuare criterii de marime:

- total active: 3.650.000 euro;

- cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro;

- numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50 intocmesc situatii financiare anuale care cuprind:

- bilant;

- cont de profit si pierdere;

- situatia modificarilor capitalului propriu;

- situatia fluxurilor de trezorerie;

- note explicative la situatiile financiare anuale.

Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime prevazute, intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind:

- bilant prescurtat;

- cont de profit si pierdere;

- note explicative la situatiile financiare anuale simplificate. Optional, ele pot intocmi situatia modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de trezorerie.

Pentru situatiile financiare ale anului 2006, intocmite potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, incadrarea in criteriile de marime prevazute se efectueaza la sfarsitul exercitiului financiar al anului 2006, pe baza indicatorilor determinati din situatiile financiare ale anului 2005.

Situatiile financiare anuale consolidate sunt elaborate in conformitate cu Reglementarile contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene.

O societate-mama trebuie sa intocmeasca situatii financiare anuale consolidate daca aceasta face parte dintr-un grup de societati si indeplineste una din conditiile prevazute (a se vedea Monitorul Oficial, Partea I nr. 1080 din 30/11/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene).

O societate-mama este scutita de la intocmirea situatiilor financiare anuale consolidate daca, la data bilantului consolidat, societatile comerciale care urmeaza sa fie consolidate nu depasesc impreuna, pe baza celor mai recente situatii financiare anuale ale acestora, limitele a doua dintre urmatoarele 3 criterii:

- total active: 17.520.000 euro;

- cifra de afaceri neta: 33.040.000 euro;

- numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 250.

OMFP 1752/17.11.2005 a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2006. La data intrarii in vigoare a acestui ordin se abroga:

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 85 din 20 februarie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 si nr. 279 bis din 25 aprilie 2002, cu modificarile ulterioare;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.827/2003 pentru modificarea si completarea unor reglementari in domeniul contabilitatii, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2004;

- prevederile art. 2 din Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.775/2004 privind unele reglementari in domeniul contabilitatii, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 27 si nr. 27 bis din 10 ianuarie 2005;

- Ordinul ministrului finantelor nr. 772/2000 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 374 din 11 august 2000, cu modificarile ulterioare;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.988/2001 privind nivelul cifrei de afaceri de la care exista obligatia persoanelor juridice de a incheia contracte pentru intocmirea situatiilor financiare anuale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 662 din 22 octombrie 2001;

- prevederile pct. 44 din Normele privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.753/2004, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.174 din 13 decembrie 2004;

- orice alte dispozitii contrare prezentului ordin.

Standardele Internationale de Contabilitate mentioneaza faptul ca, intr-un raport separat de "Situatiile financiare", analiza financiara explica si descrie caracteristicile principale ale performantei si pozitiei financiare a intreprinderii, precum si principalele incertitudini cu care se confrunta aceasta. Un astfel de raport poate include o analiza a:

a).principalilor factori si influente, care determina performanta, inclusiv a mediului in care intreprinderea isi desfasoara activitatea, reactia intreprinderii la modificarile respective respectiv efectul acestora, precum si a politicii de investitii pentru a mentine si imbunatati aceste performante, inclusiv politica de dividende

b).surselor de finantare ale intreprinderii, politica de indatorare si gestionare a riscului

c).punctelor forte si resurselor intreprinderii a caror valoare nu este reflectata in bilant conform IAS.

In sensul acestor reglementari, consideram ca analiza financiara se inscrie in problematica analizei pe baza de bilant si cont de profit si pierdere, evidentiind in acelasi timp starile partiale de lichiditate, solvabilitate, echilibru financiar si faliment a intreprinderii. Un prim aspect urmarit de analiza este pozitia financiara reflectata cu ajutorul bilantului. Bilantul este una din situatiile financiare care evidentiaza elementele de activ, capitaluri proprii si datorii ale intreprinderii la incheierea exercitiului financiar. Conform prevederilor OMFP nr.1752/17.11.2005, structura bilantului se prezinta sub unei "scheme de bilant vertical", astfel:

A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. Imobilizari necorporale

II. Imobilizari corporale

III. Imobilizari financiare

B. ACTIVE CIRCULANTE

I. Stocuri

II. Creante

III.Investitii pe termen scurt

IV.Casa si conturi la banci

C. CHELTUIELI IN AVANS

D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE / OBLIGATII CURENTE NETE

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE

G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN

H. PROVIZIOANE

I. VENITURI IN AVANS

J. CAPITAL SI REZERVE

I. Capital

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve

V. Profitul sau pierderea reportat(a)

VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar

CAPITALURI PROPRII - TOTAL

Patrimoniul public

CAPITALURI - TOTAL

Elementele de activ sunt grupate dupa natura, destinatie si lichiditate, iar elementele de capitaluri proprii si datorii sunt grupate dupa natura, provenienta si exigibilitate.

Dupa natura lor elementele de activ pot fi grupate in:

a). Active imobilizate

b). Active circulante

c). Cheltuieli in avans

Elementele de datorii si capitaluri proprii pot fi grupate dupa acelasi criteriu in:

a). Datorii ce trebuie achitate fata de terti

b). Provizioane

c). Venituri in avans

d). Capital si rezerve

Dupa destinatie, elementele de activ pot fi structurate in:

a). Active utilizate in mai multe cicluri financiare formate din active imobilizate

b). Active utilizate intr-un singur ciclu financiar care includ activele circulante si cheltuielile in avans

Dupa provenienta, elementele de datorii si capitaluri proprii se grupeaza in:

a). Datorii fata de terti in care se includ: datorile totale, provizioanele si veniturile in avans

b). Datorii fata de actionari care includ capitalul si rezervele

Dupa lichiditate, elementele de activ se clasifica in:

a). Active cu lichiditate redusa, care includ activele imobilizate, a caror lichiditate este cuprinsa intre 20-50%

b). Active cu lichiditate partiala formate din stocuri, creante si cheltuieli in avans, care pot fi transformate in lichiditati in proportie de 50-70%

c). Active lichide care cuprind: investitiile financiare pe termen scurt si casa si conturi la banci

Dupa termenul de exigibilitate, elementele de datorii si capitaluri proprii se pot grupa in:

a). Datorii exigibile pe termen scurt care cuprind datoriile curente (furnizori, clienti-creditori, datorii fata de bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale, creditori diversi) si veniturile inregistrate in avans

b). Datorii exigibile pe termen lung care includ datoriile pe termen lung, provizioanele, subventiile pentru investitii

c). Datorii neexigibile formate din capital si rezerve

Un activ este cu atat mai lichid, cu cat este mai usor de transformat in numerar, adica mai rapid si fara pierdere de valoare, iar caracterul de exigibilitate al unei datorii exprima timpul care trebuie sa se scurga pana la scadenta.

Activele lichide si cele cu lichiditate partiala reprezinta din punctul de vedere al ciclului de exploatare, alocari ciclice (temporare), care se transforma succesiv pe parcursul unui ciclu de exploatare.

Activele cu lichiditate redusa sunt alocari stabile (permanente) intrucat permit recuperarea investitiei financiare pe parcursul mai multor cicluri de exploatare.

Cele mai exigibile elemente ale pasivului sunt datoriile curente si veniturile inregistrate in avans, si din aceasta cauza ele mai sunt denumite si surse ciclice (temporare).

Datoriile exigibile pe termen lung, precum si capitalul si rezervele mai sunt numite si surse stabile (permanente), deoarece aceste surse au o scadenta mai indepartata (datoriile pe termen lung, provizioanele si subventiilepentru investitii), iar unele (capitalul si rezervele), in afara situatiei de faliment, nu au o scadenta, deci nu sunt exigibile.

Analiza bilantului vizeaza cele doua componente ale acestuia (activul/datoriile si capitalurile proprii) si se realizeaza atat static, cat si in dinamica, si anume:

analiza in dinamica se bazeaza pe calculul indicilor, in care posturile din bilant se exprima sub forma de modificari procentuale fata de valoarea aceleasi pozitii a unui an de baza considerat egal cu 100% (pentru indicii cu baza fixa), sau succesiv fata de perioada precedenta (pentru indicii cu baza in lant)

analiza statica se bazeaza pe calculul de ponderi in care fiecare post se exprima ca o marime procentuala in totalul activului sau pasivului bilantier.

1.1. Analiza evolutiei pozitiei financiare

1.1.1. Analiza evolutiei activului (Analiza dinamicii activului)

Activul bilantier cuprinde, pe de o parte, valoarea neta a mijloacelor materiale si banesti, iar pe de alta parte, creantele pe care societatea comerciala le are de incasat de la terti. Valoarea neta a unui activ se obtine deducand din valoarea sa de intrare amortismentele si provizioanele legal constituite. In conformitate cu reglementarile in vigoare (OMFP nr. 1752/17.11.2005), activul bilantier se structureaza in urmatoarele grupe:

A. Active imobilizate

B. Active circulante

C. Cheltuieli in avans

Analiza in dinamica a acestor elemente de activ evidentiaza evolutia lor.

A. ACTIVELE IMOBILIZATE (AI) sunt formate din bunuri mobile si imobile, corporale si necorporale, achizitionate de la terti sau produse in cadrul intreprinderii, care intra in patrimoniul acesteia pe diferite cai (investitii, donatii, aport in natura etc.).

Din punct de vedere financiar, activele imobilizate participa la mai multe cicluri productive, se uzeaza treptat, investitia initiala fiind recuperata in mai multe exercitii financiare, pe calea amortizarii.

Din punctul de vedere al continutului lor material, activele imobilizate se grupeaza in:

I. Imobilizari necorporale

II. Imobilizari corporale

III. Imobilizari financiare

I. Imobilizarile necorporale (ANCP) se structureaza in urmatoarele componente:

1. Cheltuiele de constituire

2. Cheltuieli de dezvoltare

3. Concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si valori similare si alte imobilizari necorporale

4. Fondul comercial

5. Avansuri si imobilizari necorporale in curs

Elemente inscrise in Cheltuieli de constituire se vor prezenta detaliat in notele explicative (Nota 1 Active imobilizate)

In categoria acestor cheltuieli se includ:

taxe pentru inmatricularea societatii comerciale

taxe privind modificarile intervenite in jurisdictia societatii comerciale

cheltuieli ocazionate de emiterea si vanzarea de actiuni si obligatiuni

cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate

In conformitate cu prevederile legale, aceste cheltuieli se recupereaza prin amortizare, pe baza unui scadentar, pe o perioada de maximum cinci ani.

2. Cheltuielile de dezvoltare se refera la valoarea unor lucrari efectuate de intreprindere. In notele explicative se va preciza perioada pentru care valoarea cheltuielilor este, sau urmeaza sa fie amortizata si motivele care au determinat imobilizarea acestor cheltuieli.

3. Concesiunile incorporeaza valoarea bunurilor preluate cu acest titlu pe baza de contract de societate comerciala, si anume:

exploatarea unei parti a domeniului public

reprezentarea in termeni de unicitate in comercializarea produselor unei firme

Cheltuielile ocazionate de aceasta activitate se amortizeaza pe baza de scadentar pe o perioada egala cu durata prevazuta in contractul de concesiune.

Alte imobilizari necorporale reprezinta bunuri necorporale create in cadrul intreprinderii sau achizitionate de la terti, care in contabilitate se inregistreaza la cost de productie sau de achizitie. Din punct de vedere financiar, investitia se recupereaza prin amortizare pe o durata de trei ani. Se asimileaza altor imobilizari necorporale programele informatice utilizate de intreprindere.

4. Fondul comercial este tratat ca un activ, ca urmare a achizitiei de catre o intreprindere a activelor altei intreprinderi.

Fondul comercial pozitiv (goodwill) reprezinta partea din fondul de comert care nu figureaza in cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la mentinerea si/sau dezvoltarea potentialului de activitati a intreprinderii, fiind reprezentat de: clientela, vad comercial, reputatie, debusee, pozitie geografica etc. Fondul comercial reprezinta un exces al costului de achizitie peste interesul celui care achizitioneaza, in valoarea justa a activelor si datoriilor identificabile, achizitionate la data tranzactiei de schimb.

Fondul comercial negativ (negative goodwill) reprezinta orice exces de la data tranzactiei de schimb, al interesului achizitorului in valorile juste ale activelor si datoriilor identificabile achizitionate, peste costul achizitiei.

5. Avansurile si imobilizarile necorporale in curs reprezinta sumele avansate pentru achizitionarea de astfel de active, precum si valoarea imobilizarilor necorporale nefinalizate pana la sfarsitul exercitiului.

Se remarca faptul ca sumele investite in aceste active se recupereaza pe calea amortizarii. In dinamica, de obicei se inregistreaza scaderea treptata a valorii acestor imobilizari (I_ANCP<100%), ca urmare a diminuarii valorii de achizitie sau de productie, prin amortizare.

In situatia in care se constata o tendinta de crestere a valorii imobilizarilor necorporale (I_ANCP>100%), aceasta se explica prin: emisiuni de noi actiuni si/sau obligatiuni ca urmare a extinderii portofoliului de afaceri, comercializarea si contabilizarea corecta a marcilor, brevetelor, licentelor etc., utilizarea pe scara extinsa a programelor informatice.

II. Imobilizarile corporale (ACP) formeaza componenta productiva a unei intreprinderi, din care fac parte urmatoarele elemente:

1. Terenuri si constructii

2. Instalatii tehnice si masini

3. Alte instalatii, utilaje si mobilier

4. Avansuri si imobilizari corporale in curs

Terenurile nu sunt supuse amortizarii, cu exceptia amenajarilor de terenuri, iar din punct de vedere financiar ele isi modifica valoarea cu prilejul actiunii de reevaluare a activelor intreprinderii. Valoarea terenurilor a fost stabilita in timp pe baza mai multor reglementari legale.

(H.G.R. nr. 834/14.12.1991 privind stabilirea si evaluarea unor terenuri detinute de societatile comerciale cu capital de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 259/20.12.1991, H.G.R. nr. 468/11.08. 1998 pentru modificarea si completarea H.G.R. nr. 834/14.12.1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 259/20.12.1991).

Valoarea imobilizarilor corporale, altele decat terenurile se poate modifica in ambele sensuri, de crestere sau de scadere a acesteia.

Cresterea valorii acestor active se poate explica prin:

reevaluari pe baza actelor normative

H.G.R. nr. 945/11.08.1990 privind inventarierea si reevaluarea patrimoniului unitatilor economice de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 100/18.08.1990, H.G.R. nr. 26/22.01.1992 privind reevaluarea unor active si pasive ca urmare a unificarii cursurilor de schimb ale leului si regimului de preturi si tarife in aceste conditii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 11/3.02.1992, H.G.R. nr. 500/5.08.1994 privind reevaluarea imobilizarilor corporale si modificarea capitalului social, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 208/10.08.1994, H.G.R. 983/29.12.1998 privind reevaluarea cladirilor, constructiilor speciale si a terenurilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 530/31.12.1998, H.G.R. nr. 95/18.02.1999 pentru modificarea si completarea H.G.R. nr. 983/29.12.1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 73/23.02.1999)

achizitii de imobilizari

modernizarea celor existente

productia proprie de imobilizari

investitii

donatii

aport in natura

Diminuarea valorii imobilizarilor corporale, altele decat terenurile, se explica prin:

scoaterea din functiune a unor imobilizari corporale

vanzarea unor elemente de imobilizari conform prevederilor legale

recuperarea investitiei financiare, prin amortizare

trecerea unor imobilizari corporale in categoria obiectelor de inventar

retragerea actionarilor din intreprindere

Analiza in dinamica a imobilizarilor corporale vizeaza urmatoarele aspecte:

a). Analiza in dinamica a valorii ramase a imobilizarilor corporale

I_ACP>100%, arata ca ritmul de crestere a valorii imobilizarilor corporale fabricate, achizitionate sau reevaluate este superior ritmului de crestere a amortizarii, casarii si vanzarii unor elemente de imobilizari corporale.

I_ACP<100%, arata ca ritmul de sporire a intrarilor de imobilizari corporale este inferior ritmului aferent iesirilor.

I_ACP=100%, arata o egalizare a ritmului intrarilor si iesirilor de imobilizari corporale.

b). Analiza corelativa dintre dinamica imobilizarilor corporale (I_ACP) si dinamica indicatorilor de volum (cifra de afaceri neta I_CAN, productia exercitiului I_Qe,, veniturile din exploatare I_Vexpl)

In acest sens deosebim urmatoarele situatii:

I_ACP>100%, I_CAN>100%, I_ACP>I_CAN (I_Qex, I_Vexpl), adica ritmul de dotare cu imobilizari corporale este superior ritmului de crestere a cifrei de afaceri nete, (a productiei exercitiului sau veniturilor din exploatare), situatie care se inregistreaza in special in perioadele neinflationiste, cand rata dobanzii aferenta creditului angajat este relativ redusa.

In perioadele inflationiste, aceasta corelatie reflecta o situatie nefavorabila pentru firma, ea explicandu-se prin utilizarea ineficienta a imobilizarilor corporale in procesul productiv, pe fondul incetinirii vitezei de rotatie a imobilizarilor corporale.

Totusi, aceasta corelatie se justifica din punct de vedere economic, in aceste perioade, atunci cand are loc reevaluarea imobilizarilor corporale, cu conditia ca in perioada imediat urmatoare reevaluarii sa se modifice raportul intre cele doua dinamici ( I_ACP<I_CAN), sau atunci cand se pun in functiune investitii mari ca volum si costisitoare.

I_ACP>100%, I_CAN>100%, I_ACP<I_CAN (I_Qex, I_Vexpl), semnifica o sporire a eficientei utilizarii imobilizarilor corporale in procesul productiv, pe fondul accelerarii vitezei de rotatie a acestora.

Daca I_ACP<100%, I_CAN>100%, evident ca I_ACP<I_CAN (I_Qex, I_Vexpl), aceasta corelatie reprezinta cea mai favorabila situatie pentru intreprindere, ea evidentiind faptul ca, intreprinderea, cu un volum valoric mai mic de imobilizari corporale, obtine o cifra de afaceri (productie a exercitiului, venituri din exploatare) mai mare.

Dar situatia este justificata din punct de vedere economic numai daca intreprinderea nu-si face un scop din reducerea valoarea imobilizarilor corporale, lucru care poate atrage dupa sine si scaderea cifrei de afaceri (a productiei exercitiului, a veniturilor din exploatare).

I_ACP=I_CAN (I_Qex, I_Vexpl), adica se realizeaza o egalitate intre cele doua dinamici, situatie posibila in cazul unui proces investitional comparabil cu cel precedent, cu o viteza de rotatie a imobilizarilor corporale situata in parametrii anteriori, pe fondul aceluiasi volum al vanzarilor.

III. Imobilizarile financiare (AF) cuprind:

1. Actiuni detinute la entitatile afiliate

2. Imprumuturi acordate entitatilor afiliate

3. Interese de participare

4. Imprumuturi acordate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare

5. Investitii detinute ca imobilizari

6. Alte imprumuturi

Titlurile de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni si alte titluri cu venit variabil, pe care intreprinderea le detine ca parte in capitalul social al altei intreprinderi si care dau dreptul intreprinderii care le detine, sa exercite o anumita influenta in activitatea celei de la care le-a achizitionat.

Actiunile detinute la entitatile afiliate sunt drepturi detinute sub forma de actiuni la filialele societatii mama.

Interesele de participare sunt imobilizari financiare care vizeaza:

interesele de participare (sub forma de titluri de participare) la intreprinderi din cadrul grupului si din afara grupului

interese strategice (sub forma de titluri de participare) la intreprinderi din cadrul si din afara grupului

Interesele de participare sunt titluri de participare intr-o proportie de 20-50% care asigura exercitarea unei influente semnificative.

Interesele de participare strategice reprezinta titluri de participare care sunt detinute intr-o proportie de pana la 20% si nu asigura posibilitatea exercitarii unei influente semnificative. Titlurile de participare detinute intr-o proportie de 10% sunt considerate interese minoritare.

Imprumuturi acordate entitatilor afiliate reprezinta sumele datorate de filiale si dobanda aferenta sumelor datorate de filiale.

Imprumuturi acordate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare includ atat creantele propriu-zise cat si dobanda aferenta acestora.

Interesele de participare reprezinta interesele detinute de o intreprindere in capitalul social al altei intreprinderi. Interesele de participare sunt detinute pe termen lung in scopul garantarii contributiei la activitatea intreprinderii respective.

Un interes de participare include un interes ce poate fi convertit intr-o participare in actiuni si o optiune de a achizitiona actiuni sau orice fel de astfel de participatii, fara a se tine seama de faptul ca actiunile la care se refera pot fi dupa conversie sau dupa exercitarea optiunii, neemise. O participare detinuta in contul unei alte intreprinderi va fi tratata ca fiind detinuta la acea intreprindere in sine. Interesele de participare cuprind investitiile in intreprinderile asociate si investitiile strategice. O participare de 10% sau mai mult, presupune ca este o investitie strategica, daca nu demonstreaza contrariul.

Investitiile pot fi directe sau de portofoliu. Investitia directa reprezinta investitia care se realizeaza prin aport de fonduri financiare, bunuri mobile si imobile sau orice alte drepturi de proprietate evaluate in bani, prin crearea sau excluderea unei intreprinderi detinute de aceasta, a unei filiale, prin achizitionarea integrala a unei intreprinderi existente, prin participarea partiala intr-o intreprindere noua sau existenta, cu sau fara posibilitatea de a exercita o influenta directa asupra administrarii acesteia.

Investitia de portofoliu reprezinta o alta investitie decat cea directa, care se realizeaza prin intermediul urmatoarelor instrumente: valori mobiliare specifice pietei de capital, instrumente specifice pietei monetare, instrumente de plasament colectiv, operatiuni in conturi curente, operatiuni in conturi de depozit.

Investitii detinute ca imobilizari reprezinta drepturile sub forma de actiuni si alte titluri cu venit variabil, pe care intreprinderea le detine ca parte in capitalul social al alteiintreprinderi, dar care nu dau dreptul intreprinderii care le detine, sa exercite o anumita influenta in activitatea intreprnderii de la care le-a achizitionat.

In general, o sporire a valorii acestor titluri (I_AF>100%), semnifica o angajare a resurselor intreprinderii in activitatea alteiintreprinderi, in timp ce o scadere a valorii activelor financiare (I_AF<100%), semnifica o neimplicare a intreprinderii in operatiuni pe piata de capital si in activitatea altor intreprinderi.

B. ACTIVELE CIRCULANTE (AC) constituie o componenta a elementelor de activ, legate nemijlocit de un singur ciclu de exploatare, motiv pentru care si viteza lor de transformare este mai rapida decat in cazul activelor corporale. Din punct de vedere financiar, accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante inseamna de fapt, crearea premiselor necesare sporirii capacitatii de autofinantare a activelor productive.

Activele circulante sunt formate din:

I. Stocuri

II. Creante

III. Investitii pe termen scurt

IV. Casa si conturi la banci

I.Stocurile (S) cuprind:

1. Materii prime si materiale consumabile

2. Productia in curs de executie

3. Produse finite si marfuri

4. Avansuri pentru cumparari de stocuri

1. Stocurile de materii prime si materiale consumabile (SMP). Analiza in dinamica a acestor stocuri vizeaza doua aspecte, si anume:

a). ritmul modificarii stocurilor (I_SMP)

b). ritmul corelat al dinamicii stocurilor (I_SMP), al cheltuielilor materiale (I_CM) si al cifrei de afaceri nete (I_CAN)

a). In privinta analizei ritmului de modificare a stocurilor de materii prime si materiale consumabile apar trei posibilitati:

cresterea valorii stocurilor de materii prime si materiale consumabile comparativ cu perioada precedenta (I_SMP>100%), se explica prin:

aprovizionare in devans

modificari in structura de fabricatie

sporirea consumului specific

aprovizionarea peste necesar

cresterea costului de achizitie a materiilor de la furnizori

evaluarea diferita a stocurilor potrivit metodelor de evaluare FiFO, LIFO, cost mediu ponderat etc.

mentinerea ritmului de evolutie a stocurilor de materii prime si materiale consumabile in parametrii comparabili cu cei ai perioadei precedente (I_SMP=100%), in cazul:

unei aprovizionari ritmice

unui consum specific constant

unor costuri de achizitie constante

mentinerii structurii de fabricatie in aceeasi parametri

diminuarea nivelului stocurilor de materii prime si materiale consumabile (I_SMP<100%), prin:

ritmul superior al productiei in raport cu cel al aprovizionarii

aprovizionarea neritmica

utilizarea stocului de siguranta in productie   

reducerea costului de achizitie a materiilor prime

b). Analiza in dinamica a celor trei indicatori (stocuri de materii prime si materiale consumabile, cheltuieli materiale si cifra de afaceri neta), permite evidentierea urmatoarelor aspecte mai importante:

I_SMP>100%, I_CM>100%, I_CAN>100% si I_CAN>I_CM, inseamna ca are loc o crestere a valorii stocurilor ca urmare a unor comenzi suplimentare, in conditiile cresterii cheltuielilor materiale, prin sporirea fie a consumurilor specifice normate, fie a costului de achizitie a materiilor prime, pe fondul unui grad de valorificare a materiilor prime, in crestere. Corelatia reflecta o situatie favorabila pentru intreprindere, deoarece ritmul de crestere al cifrei de afaceri nete (efectul obtinut) este superior ritmului de crestere a cheltuielilor materiale (efortul depus).

I_SMP>100%, I_CM>100%, I_CAN>100% si I_CAN<I_CM, caz in care stocurile cresc datorita depasirii normelor de consum, in conditiile unui grad scazut de valorificare a materiilor prime. Situatia se mai poate explica si prin sporirea costului de achizitie, in conditiile mentinerii neschimbate a cantitatii aprovizionate si a preturilor de vanzare a produselor fata de perioada precedenta, sau in conditiile cresterii preturilor de vanzare intr-un ritm inferior ritmului de crestere a costurilor de achizitie a materiilor prime. Situatia reflecta o utilizare ineficienta a stocurilor de materii prime si materiale consumabile.

Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilizare sau intrare in gestiune a bunului respectiv.

I_SMP>100%, I_CM>100%, I_CAN>100% si I_CAN=I_CM, situatie explicata prin faptul ca stocurile inregistreaza o sporire exclusiv valorica, prin cresterea costului de achizitie a materiilor prime si materialelor, iar preturile de vanzare ale produselor evolueaza in acelasi ritm.

I_SMP>100%, I_CM>100%, I_CAN<100% si evident I_CAN<I_CM, situatie nefavorabila pentru firma, explicata prin faptul ca stocurile au crescut pe seama reducerii vanzarilor, normele de consum si costurile de achizitie inregistrand o crestere fata de perioada precedenta. Gradul de valorificare a materiilor prime este in scadere, intreprinderea fiind pusa in situatia de a nu-si putea recupera integral cheltuielile cu materiile prime.

I_SMP<100%, I_CM<100%, I_CAN>100% si evident I_CAN>I_CM, situatie foarte favorabila pentru firma, deoarece ea se explica prin diminuarea stocurilor, atat prin reducerea consumurilor de materii prime, cat si prin sporirea gradului de valorificare al acestora, reflectand o eficienta crescuta in ceea ce priveste utilizarea stocurilor de materii prime.

Totusi aceasta situatie, desi este cea mai favorabila pentru intreprindere, are pana la un punct justificare economica, adica intreprinderea, pe de o parte, nu trebuie sa reduca stocurile de materii prime, incat sa se afle in situatia de a apela la stocurile de siguranta, sau sa nu aiba stocurile necesare realizarii comenzilor, iar pe de alta parte, nu trebuie sa reduca cheltuielile materiale astfel incat sa fie afectat nivelul calitativ al produselor, situatii care pot duce la scaderea cifrei de afaceri, caz reflectat de urmatoarea corelatie I_SMP<100%, I_CM<100%, I_CAN<100% (situatie nejustificata din punct de vedere economic).

I_SMP=100%, I_CM=100%, I_CAN>=100%, situatie foarte rar intalnita in cadrul unei intreprinderi, sau intamplatoare, care se explica prin faptul ca stocurile se mentin constante in conditiile acelorasi vanzari si consumuri specifice comparabile cu cele ale perioadei precedente.

2. Productia in curs de executie (SPCE) este de regula evaluata la cost de productie. Daca valoarea realizabila neta a productiei in curs de executie este mai mica decat costul de productie, atunci acea valoare realizabila neta corespunzatoare activului circulant este cea care trebuie prezentata in situatiile financiare, adica valoarea activului, mai putin provizionul legal constituit.

Productia in curs de executie este influentata de patru factori, si anume:

volumul fizic al productiei

durata ciclului de fabricatie

structura sortimentala

costul de productie

Din compararea indicelui productiei in curs de executie (I_SPCE) cu indicele productiei finite (I_SPF), rezulta urmatoarele concluzii:

I_SPCE>I_SPF, corelatia arata ca are loc o marire a duratei ciclului de fabricatie si o sporire a costului de productie

I_SPCE<I_SPF, corelatia arata ca are loc o reducere a duratei ciclului de fabricatie in paralel cu reducerea costului de productie.

I_SPCE=I_SPF, valoarea productiei in curs de executie se modifica in acelasi ritm cu valoarea produselor finite.

In cazul sporirii duratei ciclului de fabricatie va rezulta o crestere a imobilizarilor financiare in stocuri si deci o recuperare mai lenta a investitiei financiare. Daca durata ciclului de fabricatie se reduce, atunci se va recupera mai rapid investitia financiara initiala.

Stuctura sortimentala influenteaza nivelul si dinamica productiei in curs de executie astfel:

daca structura se modifica in favoarea unor sortimente cu un cost de productie comparabil mai mic, are loc diminuarea in termeni reali a valorii productiei in curs de executie

daca structura se modifica in favoarea unor sortimente cu un cost de productie comparabil mai mare, atunci se va inregistra o sporire a valorii productiei in curs de executie, cu consecinte financiare negative asupra lichiditatii intreprinderii.

Costul de productie influenteaza nivelul si dinamica productiei in curs de excutie, astfel:

in sensul cresterii acesteia, daca costul de productie inregistreaza o majorare fata de perioada precedenta

in sensul scaderii acesteia, daca costul de productie curent este situat la un nivel inferior celui comparabil (al perioadei precedente).

Costul de productie al unui bun cuprinde atat costul de achizitie al materiei prime si materialelor consumabile, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia.

Cheltuielile generale de administratie si cele financiare nu se includ in costul de productie, cu unele exceptii. Costurile indatorarii, respectiv cheltuielile financiare cu dobanzile, diferentele de curs aferente dobanzilor privind imprumuturile care sunt direct atribuite costului de achizitie, pot fi capitalizate ca parte a costului de productie a unui activ.

Cheltuielile de desfacere nu se includ in costul de productie.

3. Produsele finite si marfurile (SPF) semnifica imobilizarile financiare temporare, care sunt inregistrate in conturile ce reflecta aceste valori materiale.

Factorii de influenta a nivelului stocurilor de produse finite sunt:

termenele de livrare si durata ciclului de fabricatie

volumul fizic al productiei

structura sortimentala

costul de productie

In situatia in care termenele de livrare ale produselor finite sunt respectate, atunci in dinamica, stocul inregistreaza o scadere.

In cazul in care semifabricatele sunt folosite in procesul productiv, dimensiunea stocului depinde de durata ciclului de fabricatie.

Volumul fizic al acestor produse influenteaza marimea stocului de produse finite astfel:

in situatia sporirii volumului fizic, in conditiile evaluarii acestuia in costuri comparabile, se va inregistra o crestere a valorii stocului de produse finite.

in situatia diminuarii volumului fizic, daca costul de productie nu se modifica in termeni reali, atunci are loc o diminuare a valorii acestor stocuri.

Structura sortimentala are un impact asupra modificarii stocurilor in urmatoarele conditii:

daca structura sortimentala se modifica in favoarea unor sortimente cu un cost de productie comparabil mai mare, se va inregistra o crestere a valorii stocurilor de produse finite.

daca structura sortimentala se modifica in favoarea unor sortimente cu un cost comparabil mai mic, atunci are loc o diminuare a nivelului valoric al acestor stocuri.

Costul de productie poate influenta stocurile de produse finite in sensul cresterii sau scaderii valorii acestora.

3.2. Efectivele de animale constituie o componenta a acestor categorii de stocuri care se evalueaza in contabilitate la costuri de productie sau de achizitie si includ:

valoarea efectivelor de animale si pasari, respectiv a animalelor nascute, a celor tinere de orice fel, in vederea cresterii si folosirii lor pentru munca si reproductie.

valoarea animalelor si pasarilor la ingrasat pentru valorificare

valoarea coloniilor de albine

valoarea animalelor pentru productia de carne, lapte, lana, blana etc.

Factorii de influenta a modificarii valorii acestor efective sunt:

raportul dintre ritmul intrarilor si cel al iesirilor de animale in decursul exercitiului financiar

structura efectivelor de animale

costul de productie/achizitie a animalelor

marimea provizioanelor aferente efrectivelor de animale

Astfel, in situatia in care ritmul livrarilor este superior/inferior ritmului intrarilor de animale, va avea loc o diminuare/crestere a valorii acestor stocuri.

Daca structura efectivelor de animale se modifica in favoarea categoriilor evaluate la costuri comparabile mai mici/mari, va avea loc diminuarea/cresterea valorii efectivelor.

In situatia in care efectivele se obtin/achizitioneaza la un cost de productie/achizitie mai mic/mare, atunci va avea loc o scadere/crestere a valorii acestor efective.

In cazul in care are loc o crestere/scadere a provizioanelor constituite pentru efectivele de animale, se inregistreaza o scadere/crestere a valorii acestora.

3.3. Marfurile si ambalajele vizeaza aspecte legate de latura comerciala a firmei.

Modificarea stocului final de marfuri si ambalaje depinde de urmatorii factori:

raportul dintre ritmul aprovizionarii si cel al desfacerilor de marfuri

structura marfurilor vandute

adaosul comercial practicat

marimea provizioanelor constituite

regimul circulatiei ambalajelor (ambalaje refolosibile si nerefolosibile).

Astfel, in cazul in care ritmul desfacerilor este superior/inferior ritmului aprovizionarilor, se inregistreaza o diminuare/majorare a valorii stocurilor de marfuri si ambalaje.

Daca structura vanzarilor se modifica in favoarea unor grupe de marfuri cu o cota de adaos comercial mai mare/mic, atunci se va inregistra o diminuare/majorare a valorii acestor stocuri.

In situatia in care adaosul comercial este in scadere/crestere, atunci se va inregistra o diminuare/majorare a valorii stocurilor de marfuri si ambalaje.

Diminuarea/majorarea valorii provizioanelor constituite va insemna o crestere/scadere a valorii marfurilor si ambalajelor aflate in stoc.

Preluarea/nepreluarea operativa de catre furnizori a ambalajelor refolosibile, a caror pret nu este inclus in cel al marfii vandute, va determina scaderea/cresterea valorii acestor stocuri.

4. Avansurile pentru cumparari de stocuri reprezinta sumele avansate pentru cumpararea de stocuri.

II. Creantele reprezinta sumele banesti imobilizate temporar la terti.

Factorii de influenta a creantelor sunt:

cifra de afaceri neta

prevederile contractuale privind termenele de livrare

garantii materiale constituite in cazul insolvabilitatii clientilor (debitorilor diversi)

structura vanzarilor

calitatea produselor/serviciilor vandute/prestate

In general, sporirea cifrei de afaceri determina o crestere a volumului creantelor comerciale, care pe termen mediu si lung poate crea probleme de lichiditate financiara atunci cand facturile emise nu sunt incasate la termen.

O alta categorie de creante o reprezinta debitorii diversi. In situatia in care debitorii nu sunt urmariti urmariti operativ in conformitate cu prevederile legale (Decretul nr. 221/1960 cu privire la executarea silita impotriva persoanelor fizice, a platii impozitelor si taxelor neachitate in termen, a creantelor banesti organizatiilor socialiste si cu privire la executarea confiscarii publicat in Buletinul Oficial nr. 10/1960 republicat in Buletinul Oficial nr. 144/15.12.1969 si H.G.M. nr. 792/1960 pentru aprobarea D. nr. 221/1960), atunci exista riscul nerecuperarii sumelor imputate pentru diverse pagube cu consecinte nefavorabile asupra lichiditatii financiare a intrprinderii.

Daca structura desfacerilor, se modifica in favoarea unor produse cu o valoare mai mare/mica, atunci are loc o crestere/diminuare a soldului creantelor.

In categoria creantelor se includ si alte elemente, cum ar fi:

sume de incasat de la entitatile afiliate

sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea intereselor de participare

alte creante

capitalul subscris si nevarsat

In general, sporirea valorii acestor creante poate crea serioase probleme de lichiditate financiara pentru intreprindere daca, sumele prevazute a se incasa, nu sunt inscrise in grafice de recuperare.

In cazul unor produse/servicii de calitate inferioara, sau cu defecte ascunse, pot aparea probleme de incasare a creantelor, cauzate de remedierea defectelor. In situatia unor produse/servicii de calitate superioara intreprinderea va avea o putere de negociere mai mare asupra clientilor, cu termene de incasare mai reduse, lucru care va avea influente favorabile asupra lichiditatii financiare a acesteia.

III. Trezoreria intreprinderii cuprinde disponibilitatile banesti, investitiile financiare pe termen scurt si alte valori aflate temporar in casieria firmei.

Investitiile pe termen scurt cuprind:

actiuni detinute la entitatile afiliate

alte investitii financiare pe termen scurt care pot fi: obligatiuni emise si rascumparate, obligatiuni cotate/necotate, actiuni cotate/necotate,alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate.

La data intrarii in patrimoniu, aceste investitii se evalueaza la cost de achizitie, valoare corectata cu provizionul constituit pentru aceasta investitie.

O sporire a valorii acestor investitii semnifica o directionare a surplusului monetar al intreprinderri spre piata financiara de capital.

In dinamica, o sporire a trezoreriei, determina atat consolidarea starilor de lichiditate si solvabilitate financiara, cat si mentinerea intr-un echilibru monetar a intreprinderii si, pe aceasta baza, are loc intarirea capacitatii de plata si autofinantare a ei.

C. CHELTUIELILE IN AVANS (CAV) sunt cheltuieli care urmeaza sa fie incluse in costuri, in perioadele urmatoare. In general, o sporire a acestor cheltuieli reprezinta o directionare a surplusului monetar spre beneficii viitoare. Din punctul de vedere al retratarii activului, cheltuielile in avans sunt considerate active nemonetare.

1.1.2. Analiza evolutiei datoriilor si a capitalului propriu

(Analiza dinamicii datoriilor si a capitalurilor proprii)

Datoriile si capitalurile proprii formeaza sursele de finantare a intreprinderii si sunt grupate in bilant dupa gradul lor de exigibilitate. Acestea cuprind urmatoarle grupe de posturi:

D. Datorii care trebuie platite intr-o perioada de pana un an

G. Datorii care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an

H. Provizioane

I. Venituri in avans

J. Capital si rezerve

D.+G. DATORIILE TOTALE (DT) ale intreprinderii, indiferent de perioada de referinta se structureaza in:

1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni

2. Sume datorate institutiilor de credit

3. Avansuri incasate in contul comenzilor

4. Datorii comerciale - furnizori

5. Efecte de comert de platit

6. Sume datorate entitatilor afiliate

7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarilor sociale

1. Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni reprezinta resurse financiare utilizate pentru finantarea unor proiecte de investitii. Obligatiunea este valoarea mobiliara negociabila care confera detinatorului calitatea de creditor. El are dreptul de a incasa de la emitent dobanzile aferente sumei date cu imprumut.

2. Sumele datorate institutiilor de credit cuprind creditele bancare pe termen mediu si lung si dobanzile bancare aferente, creditele bancare pe termen scurt, creditele bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta si dobanzile bancare aferente acestor credite.

3. Avansurile incasate in contul comenzilor reprezinta resurse temporare de finantare constituite din sumele avansate de clienti pentru produsele ce se vor livra, lucrarile ce se vor executa, serviciile ce se vor presta de firma in perioada urmatoare. Daca nivelul acestor sume va creste, atunci in perioada viitoare se va inregistra o sporire a veniturilor din exploatare cu consecinte favorabile asupra echilibrului financiar al firmei.

4. Datoriile comerciale - furnizori reprezinta resursele banesti atrase temporar de la terti. De regula, acestea nu sunt purtatoare de dobanzi, si asigura o finantare suplimentara a firmei.

5. Efectele de comert de platit reprezinta angajamentele financiare asumate de intreprindere fata de terti. Efectele de comert vizeaza pe de o parte activitatea curenta, iar pe de alta parte activitatea de investitionala.

Sumele datorate entitatilor afiliate reprezinta datorii ce privesc obligatii financiare care trebuie achitate intreprinderilor din cadrul grupului, dobanzile aferente acestor datorii, varsaminte de efectuat referitoare la titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului, decontari in cadrul grupului si dobanzile aferente decontarilor in cadrul grupului.

Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare reprezinta datorii catre intreprinderile ce detin interese de participare la intreprinderea analizata si dobanzile aferente acestor interese de participare, varsaminte de efectuat referitoare la interesele de participare, decontarile privind interesele si dobanzile aferente acestor decontari.

In categoria altor datorii se includ:

- creditele guvernamentale externe

- creditele de la trezoreria statului

- alte imprumuturi si datorii asimilate si dobanzile aferente acestora

- varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare

- obligatii fata de personal

- datorii fiscale

- datorii privind asigurarile sociale

- dobanzi de platit pentru creditele contractate pe termen scurt si lung

H. PROVIZIOANELE (PV) vizeaza, pe de o parte, provizioanele pentru pensii si alte obligatii similare si provizioanele pentru impozite, iar pe de alta parte, vizeaza alte provizioane, si anume:

- provizioane pentru litigii

- provizioane pentru garantii acordate clientilor

- provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni legate de acestea

- provizioane pentru restructurare

- alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli

I. VENITURILE IN AVANS (VAV) cuprind, pe de o parte, subventiile pentru investitii (ct. 131) primite de la finantatori, iar pe de alta parte, veniturile inregistrate in avans (ct. 472), pentru produse, lucrari si servicii care vizeaza exercitiile financiare viitoare.

J. CAPITALUL SI REZERVELE (CPR) cuprind fondurile proprii ale unei intreprinderi, care se structureaza in urmatoarele elemente:

I. Capital

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve

V.Profitul sau pierderea reportat(a)

VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar

I. Capitalul unei intreprinderi se structureaza in capitalul subscris si/sau varsat si in patrimoniul regiei.

Capitalul social (C_S) cuprinde aportul pe care actionarii sau asociatii l-au adus in intreprindere la constituirea acesteia. Capitalul social poate fi subscris si/sau varsat. Capitalul social subscris nevarsat este un segment al capitalului social total care nu s-a materializat in lichiditati sau in active materiale. Capitalul social subscris si varsat reprezinta, de fapt, materializarea aportului angajat de actionari sau asociati la infiintarea intreprinderii.

In conformitate cu prevederile legale (Legea nr. 31/1990 republicata in monitorul Oficial al Romaniei nr. 33/29.01.1998), capitalul social al societatilor cu raspundere limitata (S.R.L.) este de 2 milioane lei, iar al societatilor pe actiuni (S.A.) este de 25.000 de euro (conform Legii nr. 302/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale publicata in MO nr. 953 din data de 27.10.2005 ). Capitalul social al societatilor comerciale se poate diviza in parti sociale sau in actiuni, in functie de forma juridica a societatii comerciale si de prevederile contractului de societate.

Capitalul social poate fi modificat prin hotarari ale Adunarii Generale a Actionarilor (AGA) sau asociatilor, modificari care se regasesc in acte juridice (acte aditionale).

Analiza in dinamica a capitalului social evidentiaza modificarile intervenite in marimea acestuia, astfel:

daca I_Cs≥100%, inseamna ca a avut loc o sporire/mentinere a capitalului social, cu consecinte favorabile asupra fortei economice a firmei.

daca I_Cs<100%, inseamna ca a avut loc o diminuare a capitalului social, prin retragerea actionarilor.

Patrimoniul regiei reprezinta partea din capitalul unei companii nationale sau regii autonome care administreaza o parte din patrimoniul public.

II. Primele de capital (PC) pot fi de emisiune, de aport, de fuziune si de conversie, rezultand din operatii de crestere a capitalului.

Prima de emisiune se determina ca diferenta intre pretul de emisiune al noilor actiuni si valoarea nominala a actiunilor atribuite investitorilor, cu ocazia cresterii capitalului.

Prima de aport se calculeaza ca diferenta intre valoarea activului aportat si valoarea nominala a actiunilor atribuite in schimbul acestui aport.

Prima de fuziune se inregistreaza ca diferenta intre valoarea intrinseca (matematica) si valoarea nominala a actiunilor in cazul fuziunii a doua sau mai multe societati comerciale.

Prima de conversie a obligatiunilor in actiuni se percepe la conversia obligatiunilor in actiuni.

In dinamica, analiza primelor de capital vizeaza doua coordonate, si anume:

daca I_PC≥100%, inseamna ca are loc o sporire a capitalului propriu prin majorarea primelor de capital, respectiv are loc o mentinere a capitalului propriu in aceleasi coordonate

daca I_PC<100%, inseamna ca are loc o scadere a primelor, si implicit a capitalului propriu

III. Rezervele din reevaluare (RREV) vizeaza, pe de o parte, rezervele aferente bilantului de deschidere al primului an de aplicare a ajustarii la inflatie, iar pe de alta parte, vizeaza diferentele din reevaluarea imobilizarilor corporale si financiare si se determina ca diferenta intre valoarea actualizata si valoarea inregistrata in contabilitate a acestor imobilizari. De regula, operatiunile de reevaluare sunt efectuate prin firme specializate si fac obiectul unor hotarari de guvern sau hotarari ale Adunarii Generale a Actionarilor.

In conformitate cu reglementarile legale, intreprinderile pot proceda la reevaluarea cladirilor, constructiilor speciale si a terenurilor, precum si a imobilizarilor corporale in curs, de natura cladirilor si constructiilor speciale existente in patrimoniul lor. Potrivit acelorasi reglementari, incepand cu anul 1999, diferentele din reevaluarea imobilizarilor corporale si a imobilizarilor corporale in curs pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social, respectiv a patrimoniului societatii comerciale.

In dinamica, o sporire a nivelului diferentelor din reevaluare semnifica efectuarea unei operatiuni de reevaluare (I_RREV>100%).

IV. Rezervele (R) sunt o parte a capitalurilor proprii constituite din profitul brut sau net repartizat la sfarsitul exercitiului financiar. Acestea pot fi: rezerve legale, rezerve statutare sau contractule, rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare, alte rezerve si actiuni proprii.

Rezervele legale sunt constituite din profitul brut neimpozitat, intr-o cota de 5% anual, dar nu mai mult de 20% din capitalul social al firmelor cu capital autohton si 25% a firmelor cu capital mixt.

Rezervele statutare se constituie din profitul net conform reglementarilor legale in vigoare.

Alte rezerve sunt constituite prin hotarari ale AGA pentru acoperirea unor pierderi neprevazute, din calamitati naturale, din diferente de curs valutar, deprecieri ale stocurilor etc.

Actiunile proprii pot fi rascumparate de intreprinderea care le-a emis, de la actionari sau asociati cu scopul de a fi revandute sau anulate. Cumpararea pentru revanzare este determinata de o speculatie financiara, pe cand cumpararea in scopul anularii se face in situatia in care intreprinderea constata ca volumul capitalului social este prea mare in raport cu activitatea pe care o desfasoara, situatie care ar putea avea ca efect scaderea procentuala a dividendelor cuvenite, in raport cu alte intreprinderi cu activitate similara. Pentru a nu crea nemultumiri in randul actionarilor se poate hotari rascumpararea unui pachet de actiuni si anularea lor, astfel incat sa se dimensioneze capitalul social la nevoile momentului.

OMFP 2374/12.12.2007 aduce o modificare la OMFP 1752/17.11.2005, in ceea ce priveste structura situatiilor financiare, aceasta modificare privind actiunile proprii. Astfel, in bilant mai sunt introduse inca doua randuri (Castiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii - rd. 76, respectiv, Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii - rd. 77). Bineinteles, in Planul de conturi, apare o grupa noua de conturi care sa reflecte aceste operatiuni, si anume Grupa 14: "Castiguri sau pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlul gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii", care cuprinde doua conturi: contul 141 "Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii" (cont de pasiv) si contul 149 "Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii" (cont de activ).
Soldul conturilor reprezinta castigurile transferate la rezerve (diferenta intre pretul de vanzare al instrumentelor de capitaluri proprii si valoarea de rascumparare, sau diferenta dintre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea lor de rascumparare), respectiv pierderile acoperite din rezerve (diferenta dintre valoarea de rascumparare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si pretul lor de vanzare, diferenta dintre valoarea de rascumparare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea lor nominala, valoarea instrumentelor de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuit, cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii atunci cand nu sunt indeplinite conditiile pentru recunoasterea lor ca imobilizari necorporale, alte cheltuieli legate de rascumpararea instrumentelor de capitaluri proprii).

daca I_R>100%, are loc consolidarea capitalului propriu a intreprinderii

daca I_R=100%, are loc mentinerea neschimbata a pozitiei financiare a rezervelor, a capitalului propriu

daca I_R<100%, semnifica utilizarea unor rezerve pentru acoperirea unor pierderi, o decapitalizare a intreprinderii si o slabire a pozitiei sale financiare.

V.Profitul sau pierderea reportat(a) se refera fie la pierderea exercitiului precedent, fie la profitul amanat la repartizare conform hotararii AGA. In general, o nerepartizare a profitului determina o crestere a capitalului propriu si intarirea pozitiei financiare a intreprinderii, iar sporirea pierderii neacoperite determina slabirea pozitiei financiare a intreprinderii.

VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar poate imbraca forma profitului net sau a pierderii.

In situatia obtinerii unui profit net, o crestere a acestuia comparativ cu perioada precedenta, contribuie la consolidarea capacitatii de autofinantare a intreprinderii. Acest rezultat net nu este un rezultat monetar, datorita contabilitatii de angajamente.

In cazul rezultatului exercitiului se deosebesc urmatoarele situatii;

daca I_RNE>100%, inseamna cresterea profitului net in perioada curenta fata de perioada precedenta

daca I_RNE=100%, inseamna pastrarea aceluiasi nivel a profitului

daca I_RNE<100%, inseamna scaderea profitului net

daca I_RNE<0, inseamna ca firma a inregistrat pierdere in perioada curenta fata de perioada precedenta

CAPITALURILE PROPRII sunt formate din capitaluri, prime de capital, rezerve din reevaluare, rezerve, profitul sau pierderea reportat(a) si profitul sau pierderea exercitiului financiar.

CAPITALURILE PROPRII impreuna cu PATRIMONIUL PUBLIC (PUB) formeaza CAPITALURI - TOTAL.