Banii in economia de piata

Banii in economia de piata

1 Natura, geneza si evolutia banilor

Banii reprezinta o marfa spciala care, intr-un indelungat proces istoric, de dezvoltare a schimbului, s-a separat in mod constant de lumea marfurilor pentru a indeplini rolul de echivalent general si de instrument general al schimbului.

Banii au aparut cu mult timp in urma, din necesitatea facilitarii schimbului, realizat initial sub forma de troc - schimbul direct dintre doua bunuri.

In evolutia istorica a banilor se disting trei etape importante:

1. perioada banilor-marfa - primele forme concrete de bani au fost anumite bunuri, animale, blanuri, bucati de metal etc. Care aveau rol de:

. intermediar;

. etalon pentru masurarea celorlalte bunuri;

2. perioada banilor moneda, treptat rolul de bani s-a restans la metale pretioase (aur, argint) datorita unor proprietati intrinseci:

. valoare mare intr-un volum mic;

. sunt omogene si perfect indivizibile;

3. perioada banilor de hartie (fiduciari - bazati exclusiv pe incredere), acesti bani nu mai au valoare intrinseca, valoarea rezultand doar din semnul valoric imprimat pe ei. Monedelor metalice li s-au adaugat bancnotele, semne banesti emise de banci care:

. certificau prezenta aurului in pastrarea bancii;

. exprimau angajamentul bancii de a le preschimba, la cerere, in aur (pana la primul razboi mondial).

Dreptul de a emite bancnote a fost, treptat, restrans si rezervat unei singure banci - Banca de Emisiune sau Centrala. Daca pana la primul razboi mondial bancnotele circulau paralel cu monedele de aur si argint, dupa aceasta data emisiunile de monede din metale pretioase au devenit exceptii, convertibilitatea bancotelor in aur si argint restrangandu-se treptat, ele devenind simple intrumente utilizate in tranzactii economice.

Trasaturile esentiale care pun in evidenta natura banilor din economiile de piata contemporane sunt:

- banii reprezinta un instrument obiectiv-necesar, indispensabil pentru societate;

- banii reprezinta un instrument social al economiei de schimb, natura banilor nu depinde de corpul material al acestora ci de functiile sociale indeplinite;

- ratiunea de a fi a banilor o constituie rolul lor de a facilita schimbul marfurilor si derularea normala a fluxurilor economice;

- realizarea rolului si functiilor banilor are loc numai pe baza increderii pe care o au fata de instrumentul monetar posesorii efectivi sau potentiali ai banilor;

- banii au caracter:

. nedeterminat - permit transformarea lor in orice marfa si achitarea oricarei datorii;

. general - sunt acceptati in orice moment si orice loc al unei comunicatii monetare;

. imediat - permit reglarea instantanee si definitiva a actelor de vanzare-cumparare si stingerea unei datorii.

2 Rolul si functiile banilor in economia de piata

Rolul banilor in cadrul economiei de piata se concretizeaza in functiile pe care acestia le indeplinesc distingandu-se astfel doua mari directii:

1. Teoria clasica ce considera ca banii indeplinesc urmatoarele functii:

- masura a valorii;

- mijloc de circulatie;

- mijloc de plata;

- mijloc de tezaurizare;

- bani universali.

2. Teoria contemporana care considera ca functiile banilor sunt urmatoarele:

- mijloc de schimb si stimulare a activitatii economice;

- instrument al circulatiei marfurilor si mijloc de comparatie;

- de rezerva ca valoare, care se desfasoara in timp si imbraca doua aspecte:

. banii sunt instrument de economisire;

. banii permit realizarea valorilor viitoare;

- mijlocitor al schimburilor de marfuri si masura a valorii cu doua functii conexe:

. mijloc de tezaurizare,

. mijloc de plata.

Daca in ceea ce priveste rolul covarsitor al banilor in economia de piata, precum si functiile pe care ei le indeplinesc, diferitele scoli si teorii economice sunt de accord, ca nu s-a ajuns inca la o definitie larg acceptata a banilor, capabila sa surprinda sintetic esenta si semnificatia acestora.

Astazi banii sunt expresia generica pentru bancnote, moneda metalica, moneda scripturala si alte instrumente recunoscute ca moneda, existente in posesia agentilor economici, avand forme si denumiri diferite de la o tara la alta (dolar, lira, euro, leu, etc.) acceptate pentru schimburi si plati intr-un spatiu economic dat. Ei sunt un simbol al avutiei conferind putere economica detinatorului lor.

Functiile banilor sunt in esenta urmatoarele:

1) mijloc de masura a valorii (etalon de calcul) permit masurarea si compararea in timp si spatiu a cheltuielilor si rezultatelor. Moneda nationala reprezinta etalonul general de masura pentru intreaga activitate economica, singurul mijloc capabil sa comensureze si sa compare bunuri economice si activitati diferite din punct de vedere:

o cantitativ,

o calitativ,

o structural.

2) mijloc de circulatie (de schimb) consta in aceea ca moneda este mijlocitorul schimbului, banii putand trece de la un detinator la altul;

3) mijloc de plata - orice obligatie economica este evaluata in bani si inceteaza prin achitarea sumei corespunzatoare;

4) mijloc de rezerva (de economisire) are la baza caracterul impersonal al monedei care poate fi folosita de oricine, pentru orice marfa si in orice moment. Banii sunt lichiditate prin excelenta, adica sunt acceptati in tranzactii in conditii de risc si pierderi minime pentru detinatori;

5) bani universali - reprezinta capacitatea banilor de a servi pentru circulatie sau stingerea obligatiilor pe plan international.

Teoria economica contemporana a desprins o caracteristica importanta a banilor lichiditatea care consta in calitatea constanta pe care o au banii de a fi oricand convertibili in bunuri sau servicii si de a da posibilitatea alegerii din partea posesorilor lor.

Concepte de baza - tema 2

Diviziune sociala a muncii - procesul de separare, detasare si combinare a varietatii activitatilor economice si de statornicire a acestora, prin rolul pe care il exercita; ca parti integrante ale actiunii sociale.

Diviziunea mondiala a muncii - relatiile stabilite intre statele lumii in procesul dezvoltarii productiei si comertului international, precum si locul si rolul fiecarui stat in parte in circuitul mondial al valorilor materiale.

Bilet de banca - la inceput, constituia un inscris special dat de o banca deponentului de lingouri sau monede de aur, prin care aceasta certifica existenta aurului in depozitul sau. In timp, biletul de banca a inceput sa mijloceasca schimbul de marfuri, fara a se mai recurge la aurul pe care-l reprezinta. Mai tarziu, statul si-a instaurat monopolul in domeniul emiterii biletelor de banca, ele incepand sa circule pe intreg teritoriul tarii, statul imputernicind banca centrala sa indeplineasca functia de emitent de bilete de banca. Astazi, biletele de banca nu mai sunt convertibile in aur.

Moneda reprezinta resursa macroeconomica la care se raporteaza toti agentii economici ai unui stat. Moneda face posibila derularea tranzactiilor caruia este transmisa averea averea de la o persoana la alta, de la un agent economic la altul. Atributele monedei sunt:

1. acceptabilitate - pentru ca moneda sa fie mijloc general de schimb, ea trebuie sa fie acceptata de toate persoanele unui stat ca mijloc de plata;

2. convertibilitate - moneda trebuie sa fie folosita cu usurinta;

3. divizibilitate - capacitatea monedei de a fi folosita la orice tip de tranzactie;

4. uniformitate - toate instrumentele acceptate ca mijloc de plata trebuie sa posede aceleasi calitati si functii;

5. greutatea falsificarii - imposibilitatea reproducerii ei;

6. stabilitatea valorii - mentinerea puterii de cumparare o perioada de timp cat mai mare.

Etalon - serveste ca unitate de masura sub diferite forme si in diferite scopuri. Etalonul monetar este cantitatea de metal (aur, argint) corespunzatoare unei unitati monetare.

Paritate - raportul de schimb dintre valorile a doua monede care, teoretic, reflecta raportul dintre puterea lor de cumparare in tarile respective.

Prodfactori - bunuri care servesc obtinerii satisfactorilor; factori de productie (utilaje, instalatii etc.).

Satisfactori - bunurile utilizate pentru consumul personal al membrilor societatii, destinate satisfacerii nemijlocite a trebuintelor (alimente, imbracaminte etc.).

Intrinsec - ceea ce constituie partea launtrica, esentiala a unui lucru. Un bun are o valoare intrinseca, adica prin el insusi, nelegat de altceva.

Fixing - operatiune de stabilire a cursurilor valutare sau a pretului aurului la bursa. O valuta poate avea doua cursuri:

- un curs oficial, stabilit de autoritatea monetara - Banca Centrala;

- un curs liber - stabilit pe piata, in functie de fluctuatia cererii si a ofertei pentru valuta respectiva. Tehnica de stabilire a cursului dupa metoda fixingului consta in determinarea punctului la care cererea si oferta pentru o valuta se egalizeaza sau se apropie cel mai mult.