Analiza situatiei financiar-patrimoniala a intreprinderii

Analiza situatiei financiar-patrimoniala a intreprinderii

Bilantul contabil sursei informationale de baza a analizei situatiei financiare de baza

Exista 2 teorii fundamentale in legatura cu conceptia bilantului contabil:

- bilantul patrimonial (financiar)

- bilantul functional

Bilantul patrimonial este construit astfel incat cei interesati, respectiv actionarii si creditorii sa cunoasca valoarea averii lor, adica a drepturilor financiare pe care le au. Se face o delimitare intre nevoile permanente de finantare care se acopera in special din capitalul propriu si nevoile temporare care se acopera din surse temporare.

Structura sintetica

Bilantul functional pune in evidenta functiunile principale ale intreprinderii pe cicluri: investitii, exploatare, finantare si trezorereie.

Modelul sintetic

Bilantul functional raspunde necesitatii de apreciere a aevoluriei de trezorerie precum si a corelatiei dintre structura financiara a firmei si specificul activitatii firmei.

Analiza patrimoniului net este una dintre problemele analizei de baza de bilanta utila pentru a stabili averea firmei negrevata de datorii.

Pentru determinarea patrimoniului net se poate proceda astfel:

Din activul total se scad datoriile totale

Se insumeaza elementele capitalului propriu

In structura patrimoniului se pot opera modificari in sensul determinarii totalului activelor si al capitalului propriu.

Totalul activelor-datorii curente-datorii ce trebuiesc platite(>1an)-provizioane de riscuri si cheltuieli=totalul capitalului propriu

Pe aceasta baza se reflecta averea firmei degrevata de datorii si se urmareste obiectivul fundamental al firmei, acela de a-si mari valoarea patrimoniala.

Metode utilizate in analiza situatiei financiare

Se pot folosi analiza -orizontala

-verticala

-combinata

Analiza pe verticala este o analiza de structura care se poate referi fie la activ (analiza statica a totalului, active fixe si circulante), fie la pasiv (analiza capitalului imprumutat, proprii si analiza capitalelor atrase).

Analiza pe orizontala se refera la corelarea costurilor de activ cu costurile de pasiv.

Analiza combinata presupune combinarea celor 2 tipuri de analiza (ez. Analiza surselor de acoperire a activului circulant si in acelasi timp gruparea activelor si a surselor in dinamica).

In analiza situatiei finaciare se ultilizeaza cel mai adesea metoda ratelor care exprima raportul dintre 2 indicatori ce se conditioneaza si au o anumita putere informativa. Pe langa metodele prezentate se utilizeaza si alte metode: indici, ponderi, substituiri in lant etc.

Analiza structurii activului

Cea mai sintetica grupare a activelor pe baza bilantului este in activele imobilizate si activele circulante.

O astfel de analiza preocentuala urmarita static si dinamic, pune in evidenta specificul firmei, gradul de dotare tehnica, viteza cu care se prelucreaza materialele prime, etc.

Pentru analiza aprofundata se utilizeaza gruparea activelor in 3 categorii:

-necorporale

-corporale

-financiare

Aceasta grupare, cu ajutorul ponderilor, pune in evidenta structura ponderii pe cele 3 categorii reflectand politica firmai in investitiile facute in imobilizari. Se poate pune in evidenta si gradul de innoire a imobilizarilor corporale. Imobilizarile necorporale sunt grupate astfel:

-cheltuielile de constituire si cheltuielile de cercetare-dezvoltare

-alte imobilizari

-imobilizari necorporale in curs

Imobilizarile corporale cuprind

-terenuri

-constructii

-instalatii tehnice si masini

-alte instalatii tehnice si mobilier

-imobilizari corporale in curs

Imobilizarile financiare sunt cuprinse intr-o singura pozitie si contin:

-titluri de participare detinute la

-filialele din cadrul grupului

-societati din afara grupului

-imobilizari financiare sub forma de interese de participare

-alte titluri imobilizate

Pentru toate categoriile de investitii se urmaresc valorile brute cu ajutorul metodei balantiere.

S final=S initial+cresteri-reduceri

S-sold

Nivelul normal al acestei rate difera de la o firma la alta, in functie de ramura sau sectorul de activitate din care face parte. Dotarea tehnica variaza in functie de profil si in general de inzestrarea cu tehnica si tehnologii moderne. Aceasta rata este mult mai mica in intreprinderile comerciale fata de intreprinderile din industrie. Pentru aprofundarea analizei, rata imobilizarilor poate fi descompusa pe 3 componente:

-rata imobilizarilor -corporale

-necorporale

-financiare

-rata activelor circulante (Rac)

ponderea activelor circulante in totalul activelor

Aceasta rata este influentata de profilul intreprinderii, de gradul de dotare tehnica si nivelul tehnicii utilizata. Aprofundarea analizei componete ale activului, rata stocurilor, creantelor, disponibilitatilor banesti.

Pentru activele firmei este necesara si determinarea eficientei valorii lor. Eficienta se determina prin raportarea cifrei de afaceri sau profitului la valoarea activelor.

Analiza structurii pasivului

Prin bilant se determina valoarea intreprinderii, motiv pentru care din totalul activelor se scad datoriile curente.

Vi, valoarea intreprinderii

Ca, cheltuieli in avans

Va, venituri in avans

In pasiv apar capitalurile proprii totale

Pc, prime de capital

RR, rezerve reevaluate

Rz, rezerve

REF, rezultatul exercitiului financiar

RPr, repartizarea profitului

Total active-datorii curente-datorii ce trebuie platite (>1an)-provizioane pentru riscuri si echeltuieli=totalul capitalului propriu

In cazul in care firma are si patrimoniu public se insumeaza si acesta la totalul capitalurilor.

Elementele principale din structura pasivului:

-capitalurile si rezervele

-provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

-datorii pe termen mediu si lung (>1an)

-venituri in avans

Analiza structurii pasivului se realizeaza cu o serie de rate care pun in evidenta structura pasivului.

1. Rata stabilitatii financiare

Reflecta ponderea capitalului permanent in capitalul total sau in patrimoniul total. In capitalul permanent intra si capitalul imprumutat pe termen mediu si lung alaturi de capitalul propriu. O rata scazuta a acestui indicator pune in pericol stabilitatea financiara a intreprinderii. Capitalul permanent e destinat sa acopere atat activul imobilizat cat si fondul de rulment.

2. Rata autonomiei financiare globale

Nivelul acestei rate este satisfacator pentru realizarea echilibrului financiar daca este cuprins intre 30-50%.

3. Rata autonomiei financiare la termen

a. b.

Se poate calcula fie prin formula a. si se cere a fi >50%, fie prin b., in acest caz valoarea trebuie sa fie >100%.

4.Rata de indatorare globala masoara ponderea datoriilor in totalul capitalurilor utilizate de firma.

Aceasta rata este complementara Rafg.

5. Rata de indatorare la termen

DTML<Kpr

Max 50% <100%

Reprezinta o garantie a rambursarii creditelor primite de la banci.

6.Rata datoriilor de exploatare

Raportul intre datoriile care se refera numai la exploatare si nivelul datoriilor totale sau al capitalului total.