CONCURENTA ECONOMICA. CONCURENTA PERFECTA

1. Conceptul de concurenta economica
2. Tipologia concurentei economice
3. Axiomele concurentei perfecte
4. Modelul concurentei perfecte
Deciziile economice in concurenta perfecta

1. Conceptul de concurenta economica

Definitie: Concurenta economica reprezinta disputarea oportunitatilor pietei, de catre subiectii economici de acelasi tip, in conditii de libertate economica si de reglementare juridica

libertate economica: capacitatea de a lua decizii economice fara constrangeri in afara rationalitatii economice

- este data, in general, de proprietatea privata

• acelasi tip de subiecti economici: concurenta economica are loc fie intre producatori (vanzatori), fie intre consumatori (cumparatori)

intre subiecti economici diferiti (de ex., intre producatori si consumatori) nu are loc un proces concurential ci unul de tatonare (negociere)

Concurenta economica in care nu exista nici o interventie a guvernului: mana invizibila

Interventia directa a statului in structurarea pietei sau in deciziile de piata: mana vizibila

2. Tipologia concurentei economice

Principalul criteriu de clasificare a concurentei: numarul de participanti (sau structura pietei)

Figura 59: Structurile fundamentale de piata

3. Axiomele concurentei perfecte

Concurenta perfecta se fundamenteaza pe cinci axiome:

1. Atomicitatea subiectilor (agentilor) economici
• continut: pe piata actioneaza un numar mare (multi) de subiecti economici (producatori si consumatori)
• consecinta 1: subiectii (actorii) economici nu au putere de piata (putere de piata: capacitatea de a influenta preturile pietei)
• consecinta 2: preturile apar subiectilor economici ca fiind exogene, imuabile, constante in raport cu ei (p = constant)

OBS.: Firma de concurenta perfecta este un price-taker, atat din perspectiva cererii cat si din cea a ofertei

2. Omogenitatea bunurilor economice
• continut: bunurile economice nu difera in functie de producator (vanzator)
• consecinta: oferta nu influenteaza cererea
3. Liberul acces (intrare/iesire) al subiectilor economici pe piete
• continut: nu exista bariere administrative (fixate de stat) sau alte bariere in afara celor de rationalitate economica
• consecinta: subiectii economici intra pe piata atunci cand pretul depaseste costul si ies de pe piata in situatia contrara
4. Libera circulatie a factorilor de productie intre piete
• continut: factorii de productie se indreapta spre acele piete pe care valorificarea (fructificarea) lor este maxima
• consecinta: subiectii economici gasesc oricand, orice factor de productie, in orice cantitate solicitata
5. Transparenta perfecta a pietei
• continut: orice subiect economic are acces instantaneu si gratuit la orice informatie de piata
• consecinta 1: nu exista costuri de tranzactie
• consecinta 2: nu exista asimetrie de informare a subiectilor economici

Concurenta perfecta exista numai atunci cand sunt indeplinite, concomitent, toate axiomele mentionate

Nerespectarea a cel putin una dintre axiomele concurentei perfecte creeaza o structura de piata (de concurenta) imperfecta

4. Modelul concurentei perfecte

Punctul de plecare in formularea modelului concurentei perfecte: consecinta 2 a axiomei 1 (p = constant)

Venitul total (cifra de afaceri): VT = = f(q), cu f'q = p > 0

Venitul mediu: VM = VT / q = () / q = p = constant

Venitul marginal: V_m = δVT / δq = δ() / δq = p = constant

Deci: in concurenta perfecta, VM = V_m = p = constant > 0

Modelul concurentei perfecte se obtine prin reprezentarea grafica a VT, VM, V_m, CMT si C_m

Figura 60: Modelul concurentei perfecte

5. Deciziile economice in concurenta perfecta

In concurenta perfecta se iau trei categorii de decizii economice:

D1: decizia de prag de rentabilitate (de gestiune de echilibru sau de punct mort)

D2: decizia de maximizare a profitului

D3: decizia de maximizare a profitului

Conditiile matematice pentru luarea deciziilor mentionate sunt:

Din punct de vedere grafic, cele trei categorii de decizii pot fi reprezentate astfel:

Figura 61: Decizia de prag de rentabilitate in concurenta perfecta

Figura 62: Decizia de maximizare a cifrei de afaceri in concurenta perfecta

Figura 63: Decizia de maximizare a profitului in concurenta perfecta

Se pot extrage urmatoarele concluzii:

atat pentru decizia de prag de rentabilitate cat si pentru cea de maximizare a cifrei de afaceri, conditia matematica este aceeasi:

VM = CM

Conditia grafica este, insa, diferita:

pentru decizia de prag de rentabilitate: productia care asigura acest prag este data de intersectia dintre ramura descendenta a curbei costului mediu si curba venitului mediu

pentru decizia de maximizare a cifrei de afaceri: productia care asigura acest lucru este data de intersectia dintre ramura ascendenta a curbei costului mediu si curba venitului mediu

Tema de seminar: sa se gaseasca formula matematica de determinare a nivelului productiei la care firma obtine maximizarea ratei profitului - determinata ca raport intre profitul brut total si costul total global