CRIMA ORGANIZATA SI CORUPTIA IN UNELE SECTOARE STRATEGICE

Analiza fenomenologica si evaluarea neintrerupta a datelor si informatiilor cu relevanta pentru siguranta nationala, acumulate in procesul de investigare a actelor, faptelor si situatiilor manifestate, din spectrul larg al crimei organizate si coruptiei, au reliefat ca in perioada de tranzitie, in pofida intensificarii actiunilor de combatere, au proliferat activitatile ilicite si a sporit gradul lor de periculozitate sociala, ca efect al diversificarii, perfectionarii si profesionalizarii metodelor si mijloacelor utilizate, agregarii grupurilor existente in structuri din ce in ce mai riguros organizate si preocupate de conectarea cu retele externe. Concomitent, este de relevat si tendinta organizatiilor criminale din strainatate de a initia si dezvolta pe teritoriul Romaniei nuclee proprii ce urmaresc, de regula, sa se interpuna pe rutele de trafic ilegal ce tranziteaza tara.

1. In sectorul financiar-bancar

Pe fondul predispozitiei pentru obtinerea unor castiguri facile si necuvenite, manifestata de unii factori de decizie-la nivel central sau local-au fost montate operatiuni de creditare preferentiala a unor firme private, fara garantii corespunzatoare, ajungandu-se la situatii in care recuperarea datoriilor , de ordinul miliardelor de lei si milioanelor de dolari, a devenit practic imposibila din cauza insolvabilitatii declarate a debitorilor.

De asemenea, au fost sesizate tentativele unor cetateni straini si ale unor adevarate retele externe care, sub masca unor colaborari financiare cu grupuri din strainatate, urmareau, in realitate, fie angajarea partenerilor romani in operatiuni fictive, dar generatoare de masive prejudicii, fie spalarea unor fonduri obtinute in exterior din activitati ilegale.

Se poate afirma ca o parte a sistemului bancar din Romania a fost utilizat pentru spalarea banilor urdari rezultati din afacerile de mare contrabanda si acte de evaziune fiscala, trafic cu droguri , masini furate, etc.

Au fost constatate si procedee tipice de spalare a banilor murdari, fluxul acestora fiind, in acest moment in cea mai mare proportie, din Romania spre alte tari ale lumii, drept urmare, multe fonduri ale societatilor comerciale cu capital de stat sau mixt au fost inghitite de mafia care actioneaza in sistemul financiar-bancar. Nu intamplator au fost folosite, e catre banci din Romania, paradisurile fiscale din Elvetia si Insulele Virgine.

Importanta socio-economica a activitatilor financiar-bancara a fost demonstrata in toate perioadele evolutiei sociale, apreciindu-se de catre specialistii in domeniu ca stabilitatea , siguranta si securitatea acestora sunt determinate pentru intregul complex economic national.

Analiza intrinseca a fenomenului infractional specific perioadei de tranzitie parcursa de Romania, asa cum a fost el    perceput in urma solutionarii multor dosare penale, scoate in evidenta anumite modalitati si forme specifice de comitere a infractiunilor in acest domeniu, dar si unele conditii si imprejurari ce au favorizat amplificarea acestora, astfel :

acordarea ori facilitarea obtinerii preferentiale a unor credite de catre functionarii bancari, pe fondul comiterii unor acte de coruptie, ori al unor interese directe pe care acestia le aveau in societatile imprumutate;

s-au emis documente de plata unor institutii de credit ori persoane particulare, fara a exista garantia sau acoperirea reala necesara efectuarii acestor operatiuni;

folosirea creditelor bancare acordate societatilor comerciale, in totalitate ori partial, de catre administratorii acestora , in interes personal ;

prezentarea si acceptarea, cu ocazia contractarii unor credite, de garantii, ipoteci sau gajuri cu valori vadit supraevaluate sau deja angajate ;

inducerea in eroare a bancilor finantatoare, prin folosirea de catre administratorii unor societati comerciale de documente fictive referitoare la bonitatea acestora, activitatea, veniturile si patrimoniul social ;

acordarea de credite cu dobanda bonificata, in baza unor documente false, prin care se atesta executarea unor operatiuni productive care, prin efectul legii, presupun o astfel de inlesnire bancara.

Concluzionand asupra evolutiei si dinamicii criminalitatii economico-financiare ce a caracterizat sistemul financiar bancar din Romania in perioada de tranzitie parcursa, trebuie relevat ca au fost descoperite peste 1.500 de infractiuni privind fraude comise prin efectuarea unor transferuri ilegale de capital prin conturile bancare, edificatoare in acest sens fiind cazurile referitoare la fostele conduceri ale bancilor: DACIA FELIX, CREDIT BANK, FORTUNA, BANCOREX si BANKOOP, devenite deja de notorietate.

Se poate afirma insa ca, in prezent, ca urmare a masurilor specifice si activitatilor de cercetare intreprinse impotriva persoanelor vinovate, s-a diminuat considerabil numarul cazurilor de acordare a creditelor neperformante, cu mare expunere la risc sau fara constituirea garantiilor legale, precum si a celor de transfer ilegal in strainatate a unor sume importante in valuta.

2. In sectorul constructiilor de masini

In intreprinderile din acest sector, prin frecventa ridicata si amplitudinea prejudiciilor cauzate, incheierea de tranzactii cu clauze net dezavantajoase societatilor cu capital de stat, chiar de catre factori decizionali desemnati sa le asigure buna gestionare, coruptia, inselaciunea, delapidarile au atins dimensiuni de fenomen si, in afara cazurilor izolate de usurinta sau incompetenta manageriala, au avut, ca factor determinant, interesul obtinerii de avantaje materiale. Pentru aceasta, au fost incheiate contracte comerciale, la export si la import cu firme fara bonitate care, ulterior, nu au mai achitat marfurile livrate ori le-au platit cu mari intarzieri, operatiunile camufland in fapt, cel mai adesea creditarea oneroasa a firmelor partenere, in care semnatarii documentelor de perfectare a afacerilor erau direct sau intermediar implicati, prin utilizarea procedeului asocierilor.

Precipitate si deloc studiate, din punct de vedere al eficientei, asocierile cu firme straine, carora le-au fost acceptate pretentiile exagerate si conditiile pagubitoare impuse, de multe ori au provocat mari prejudicii materiale si chiar compromiterea prestigiului producatorilor romani in relatiile comerciale cu alti parteneri seriosi.

Este de mentionat, pentru sublinierea aparentului diletantism al acestor aranjamente, ca multe dintre aceste asocieri au avut ca obiect activitati ce nu aveau nimic comun cu profilul societatilor angajate.

In sectoarele metalurgic, siderurgic si al resurselor energetice

In aceste sectoare strategice s-au utilizat aceleasi metode ale contractelor dezavantajoase pe baza de comision confidential, apelandu-se la documente fictive, cu urmari si efecte similare: mari prejudicii si executarea unor lucrari de investitii si retehnologizare cu deficiente semnificative, datorate indeosebi incapacitatii profesionale a executantilor, in general privati si angajati in mod preferential.

S-au remarcat actiunile unor conducatori de mari societati comerciale de profil, care au angajat unitatile gestionate in lucrari de investitii ori actiuni de retehnologizare ineficiente, cu costuri mari pentru utilaje neperformante si contracte preferentiale de desfacere a produselor proprii ori de aprovizionare cu materii prime si materiale in conditii dezavantajoase, mobilul fiind in cele mai multe situatii, obtinerea de importante avantaje personale necuvenite.

Infractiunile descoperite si instrumentate in aceste sectoare au fost comise in general prin folosirea urmatoarelor mijloace si metode ilicite:

falsificarea datelor inscrise in documentele de export privind compozitia chimica a materialelor;

cresterea artificiala a preturilor la utilajele si materiile prime importante, diferentele fiind incasate in strainatate in timp ce firmele s-au sustras de la plata unei parti insemnate din impozitul pe profit;

scaderea preturilor produselor exportate de regula urmarindu-se prin aceleasi procedee, sustragerea de la plata unor taxe si obligatii la buget si transferuri ilegale de valuta in strainatate;

casari abuzive de utilaje si instalatii si neluarea masurilor necesare de conservare a patrimoniului ;

concesionarea unor exploatari naturale catre investitori straini, cu inscrierea de date false privind calitatile terenurilor ;

organizarea de licitatii formale pentru vanzarea de active , angajarea unor lucrari de investitii ori cumpararea pachetului majoritar al actiunilor societatilor de profil;

folosirea retelelor electronice pentru importul de energie ieftina si micsorarea activitatii unitatilor din sistemul national in scopul falimentarii acestora si eliminarea concurentei .

4. In domeniul petrolier

Cazuistica instrumentata in domeniul petrolului releva faptul ca o serie de factori de decizie din structurile centrale si teritoriale ale industriei chimice si petrochimice au savarsit grave abuzuri si ilegalitati in sfera aprovizionarii , transportului, prelucrari si valorificarii titeiului si produselor derivate , in scopul obtinerii unor importante avantaje materiale.

Aceste fapte, realizate cu concursul unor persoane de la diferite niveluri decizionale din sistemul administratiei de stat s-au finalizat pe fondul unor interese si decizii economice insuficient documentate , cu implicatii negative pe ansamblul ramurii de productie si prelucrare a titeiului.

In numeroase situatii ,in sistemul de aprovizionare si desfacere a acestor produse s-au interpus in mod nejustificat verigi intermediare (firme romanesti sau straine) ,ca urmare a unor interese particulare sau de grup din societatile comerciale de stat cu atributii in acest domeniu, cu influente negative asupra intereselor legale ale statului.

Societati comerciale cu capital majoritar de stat au importat cantitati mari de titei , pe care l-au declarat ca fiind necesar pentru prelucrare in sistem ,,processing" in realitate ele fiind valorificate la intern ,direct sau prin firme intermediare ,prin acordarea de scutiri de impozite si neperceperea taxelor vamale ,prin care bugetul de stat a fost grav prejudiciat.

Au avut loc substantiale scurgeri de venit national peste granita prin exportul de produse petroliere la preturi mai mici decat cele interne si sub pretul bursei internationale, practic subventionandu-se astfel de catre statul roman aceste operatiuni de export, facute pentru a se obtine valuta necesara refinantarii importurilor de titei.

Uneori, aceleasi produse romanesti s-au reintors in tara cu licenta de import concurand in acest mod propriile produse de pe piata interna, iar in alte cazuri s-au schimbat destinatiile produselor petroliere de la export la intern, favorizandu-se astfel o serie de firme private in care factorii decizionali din sistemul petrolieri erau direct interesati.

Prin aceste grave incalcari ale legislatiei in vigoare, abuzuri si inselaciuni, delapidari, acte de mare contrabanda si evaziune fiscala, comise pe fondul faptelor de coruptie ,bugetul de stat si patrimoniul societatilor comerciale cu capital de stat furnizoare de produse petroliere au fost prejudiciate cu multe sute de miliarde de lei.

De exemplu, in anul 1997 , in cazul S.C. ,,Turnu-Magurele" - in cazul Banca-Columna au fost anchetati noua manageri generali, directori, presedinti si vicepresedinti de banca , membri ai consiliului de administratie si contabili sefi , implicati in sase dosare penale cu paguba de peste 122 miliarde lei, produse prin asemenea ilegalitati.

Investigatiile economice efectuate, cercetarile intreprinse in cauzele instrumentate si datele obtinute cu ocazia verificarilor financiar-contabile ale Curtii de Conturi si altor organe de specialitate au pus in evidenta existenta in acest domeniu de activitate a unor abuzuri si ilegalitati care au avut urmatoarele consecinte:

deteriorarea grava a situatiei financiare ,a rafinariilor, prin suportarea de catre acestea a influentelor nefavorabile la importul de titei si practicarea la intern a unor preturi de livrare stabilite cu nerespectarea normelor legale;

obtinerea de importante venituri necuvenite si de beneficii sub forma de salarii, prime, dividende s.a. de catre personalul si factorii de conducere ai S.C. ,,RAFIROM"S.A. care de drept se cuveneau societatilor comerciale de procesare a titeiului;

deturnarea unor contracte economice de catre S.C.,,PETROLIMPOTEXPORT" S.A. Bucuresti ,firma de prestigiu pe piata internationala a titeiului ,catre diverse firme private ai caror patroni au fost salariati ai acesteia sau chiar rude ori relatii apropiate ale membrilor consiliului de administratie;

schimbarea destinatiei unor produse petroliere de la export la intern si favorizarea unor firme private, prin incasarea de catre acestea a unor preturi superioare la astfel de produse, in detrimentul furnizorilor interni cu capital de stat;

favorizarea, pe fondul actelor de coruptie, a unor agenti economici prin neincasarea de la acestia a contravalorii produselor vandute, uneori sub pretul pietei;

schimbarea destinatiei fondurilor alocate de stat pentru importul de titei, prin creditarea ilegala a unor agenti economici, achitarea unor datorii ori investirea in actiuni la alte societati, etc;

neurmarirea modului de indeplinire a clauzelor din contractele incheiate cu partenerii straini privind procesarea titeiului din import, in sensul acoperirii cheltuielilor generate de aceasta operatiune;

nerespectarea modalitatilor legale de asigurare a valutei necesare importului de titei , cu consecinte negative asupra asigurarii produselor petroliere in cantitatile si la termenele prevazute in Programul Energetic National. In acest sens un exemplu consideram ca este edificator. Astfel, in cadrul Programului Energetic National din anii 1994-1995, s-a stabilit achizitionarea din import a cantitatii de 500.000 tone titei, constituind stoc de rezerva si avand ca sursa de finantare creditul acordat societatii PETROGEL S.A. in suma de 60 milioane dolari S.U.A., de catre    BANCOREX S.A. Contrat prevederilor contractuale care stipulau "efectuarea platii-pe masura livrarii marfii", S.C. PETROLEXPORTIMPORT S.A. a deschis acreditive in suma de 60 milioane dolari in favoarea S.C. PETROGEL S.A., care nu a livrat pana la expirarea termenului contractual nici o cantitate de titei.

5. In sectorul prestarilor de servicii

S-au comis multiple acte de coruptie si alte ilegalitati, in special cu ocazia autorizarii si derularii unor activitati permise numai in anumite conditii prevazute expres de lege si care in general nu sunt respectate de cei ce au solicitat si obtinut autorizatiile sau avizele necesare.

Analizele efectuate cu privire la evolutia si dinamica fenomenului infractional specifice sectorului prestarilor de servicii, care detine ponderea din totalul intreprinderilor mici si mijlocii, carora li s-au acordat facilitati deosebite in scopul dezvoltarii, au scos in evidenta faptul ca activitatile ilegale din aceste domenii tind sa prezinte un grad sporit de periculozitate, din cauza penetrarii si participarii la activitatile ilicite a unor cetateni autohtoni si straini interesati in "spalarea" unor importante sume obtinute prin acte de mare evaziune fiscala, coruptie si contrabanda, etc., carora cauta sa le dea caracterul licit necesar reinvestirii in afaceri "curate".

Exemplificam in acest sens tot mai frecvente cazuri de eludare a prevederilor legale specifice domeniilor drepturilor de autor si drepturilor conexe, celui al copyright-ului, publicitatii si mass-media, in sectorul caselor de amanet, al repartizarii de locuinte din fondul locativ de stat, declararii si schimbarii sediilor sociale ale societatilor comerciale, legalizarii unor documente si acte de proprietate in sistemul notarial privat, recrutarii si detasarii fortei de munca la lucru in strainatate, etc.

6. In domeniul flotei maritime, fluviale si de pescuit oceanic

In gestionarea flotei maritime a Romaniei s-au comis multiple si grave ilegalitati care au avut drept consecinta anihilarea aproape totala a capacitatii de decizie a proprietarilor legali ai imensului patrimoniu naval si producerea unor masive prejudicii avutiei nationale.

In acelasi timp, administrarea frauduloasa, materializata de regula    in inchirieri de nave unor firme ad-hoc constituite, a facut ca multe nave sa fie grevate de mari obligatii financiare, determinand statul roman la interventii directe si costisitoare-pentru ameliorarea situa-pentru ameliorarea situatiei, ce creeaza efectiv premisele disparitiei acestui sector economic de importanta strategica.

Pentru punerea in practica a acestor operatiuni cu potential de subminare a economiei nationale, au colaborat eficient cercuri de interese interne si externe, organizate in structuri de tip mafiot si s-au utilizat mijloace si metode caracteristice crimei organizate.

Actiunile ce au avut ca efect direct prabusirea flotei maritime s-au desfasurat intr-un total dispret al legii, invocandu-se perimarea reglementarilor juridice anterioare anului 1990 si speculandu-se precaritatea cadrului legislativ in conditiile tranzitiei. Acestea vizau acapararea flotei maritime a tarii pentru satisfacerea, prin orice mijloace, a intereselor de inavutire rapida si considerabila ale unor grupuri care au reusit sa-si disimuleze, initial, intentiile in operatiuni de retehnologizare in cooperare cu parteneri straini etc.

Concomitent cu documentare cazurilor identificate pe linia actelor de coruptie si a crimei economico-financiare organizate s-au conturat si cauzele esentiale din care decurg mentinerea acestora la un nivel relativ ridicat si tendintele lor de amplificare in viitor, favorizandu-le existenta sau facilitandu-le manifestarea in forme variate si de crescanda agresivitate. Intre acestea, se detaseaza precaritatea ce persista inca in cadrul legislativ intern, insuficient adaptat amplitudinii si diversitatii pericolelor generate de extinderea coruptiei si a crimei organizate si aflat inca departe de standardele europene privind lupta impotriva fenomenelor din domeniu.

Deficientele de acest gen sunt potentate de carentele organizatorice si de inzestrare umana si materiala a institutiilor cu atributii de contracarare a infractiunilor specifice coruptiei si crimei economico-financiare organizate, care le diminueaza capacitatea de riposta si eficienta actiunilor. In plus, o contributie de seama o are cresterea gradului de coruptibilitate a functionarilor din administratia de stat si din sectoarele economice, ca o reflexie a degradarii nivelului de trai si inscrierii in cursa pentru o rapida inavutire declansata de tranzitie ca si accentuarea conditiilor favorizante date de accelerarea privatizarii.

Din acest ultim punct de vedere este de remarcat faptul ca intensificarea procesului contureaza si riscul deosebit de grav al acapararii unor importante patrimonii ori pachete majoritare de actiuni ale societatilor comerciale cu capital de stat cu fonduri provenite din activitati ilegale, care pe aceasta cale sunt perfect legalizate.

Trebuie mentionat totodata faptul ca, impactul negativ asupra opiniei publice si perceptia gresita a faptului ca, politia ar fi singura institutie implicata in lupta anticoruptie, a fost determinata, in general, de tergiversarea cercetarilor si lipsa de finalitate a acestora, prin pronuntarea unor hotarari judecatoresti subiective, cel putin in cazurile de notorietate.

Actele de coruptie au continuat sa constituie principala parghie de "solutionare rapida si eficienta" a problemelor in mediul infractional, cu consecinte grave asupra functionarii normale a unor institutii de baza ale statului.

Analiza situatiei operative din economie si cazurile rezolvate in perioada de tranzitie spre economia de piata, atesta faptul ca actele de coruptie au cuprins aproape toate laturile viatii economice si sociale, regasindu-se in majoritatea domeniilor in care se angajeaza raporturi intre persoane fizice si juridice romane si straine, aflate atat in sfera relatiilor de productie, cat si a prestarilor de servicii.

Implicarea in activitati cu caracter privat a unor factori de conducere, prin infiintarea directa sau prin intermediari, de firme cu profil similar unitatilor cu capital de stat si aprovizionarea acestora in mod preferential, de cele mai multe ori ilegal, cu materiale, utilaje si forta de munca au determinat, de asemenea, numeroase acte de abuz si coruptie.

Dominanta, in preocuparea acestor indivizi, a fost acumularea rapida si masiva de capital privat, pe toate caile, prin incalcarea tuturor normelor legale in vigoare, prin sfidarea, prin toate mijloacele posibile a legislatiei si intereselor statului.

Organizarea si functionarea necorespunzatoare a controlului financiar intern si de gestiune din regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat sui agresiunea care s-a exercitat asupra patrimoniului public si privat, au generat numeroase acte de coruptie in domeniul raporturilor pe care agentii economici le-au stabilit intre ei.

Incheierea contractelor economice intre societatile comerciale pentru aprovizionare, desfacere ori prestari servicii si lucrari de constructii, a fost conditionata, de regula, de pretinderea si primirea unor importante sume de bani sau alte avantaje materiale, sub forma "comisionului" (procent-raportat la cifra de afaceri) care, de cele mai multe ori a fost depus in conturi personale, in tara sau in strainatate.

Numeroase persoane fizice si societati comerciale private, profitand de imperfectiunile reglementarilor legale, dar si de exercitare insuficienta a controlului fiscal si financiar, ignorand regulile elementare de protectie a intereselor statului, au desfasurat ample actiuni de contrabanda si evaziune fiscala, fundamentate pe acte de coruptie, cu efecte deosebit de negative in planul situatiei economice a tarii.

A crescut numarul actelor de trafic de influenta comise de elementele necinstite avide de imbogatire rapida, prin racolarea persoanelor interesate in rezolvarea unor probleme, de cele mai multe ori prin eludarea legilor, carora infractorii, sub pretextul rezolvarii rapide, prin eventuale interventii, le-au pretins importante    sume de bani.

Coruperea organelor cu atributii de control din toate domeniile si la toate nivelele a cunoscut, de asemenea, o evolutie alarmanta, ca si diversificarea formelor si metodelor de valorificare a produselor,    valorilor si avantajelor rezultate din actele de mare criminalitate economico-financiara si coruptie, pe fondul insuficientei si ambiguitatii cadrului legislativ dar si al unor disfunctionalitati ce persista de ani de zile in colaborarea organelor si institutiilor abilitate de lege sa contribuie la aplicarea acesteia.

Astfel, in toate cauzele penale privind criminalitatea economico-financiara, cu componenta ei de baza-coruptia, sistemul probator din Romania, organele de justitie si ale Ministerului Public, impun, inaintea inceperii urmaririi penale si a dispunerii masurilor asiguratorii de recuperare a prejudiciilor, prezentare concluziilor unor verificari de specialitate si expertize care, in general, necesita perioade foarte mari de timp si eforturi financiare importante.

In cele mai multe cazuri, efectuarea acestor verificari este tergiversata de specialistii Ministerului de Finante pe motivul necuprinderii In planurile tematice proprii de control, de Curtea de Conturi prin invocarea procedurilor proprii de valorificare a actelor de control, iar in cazul expertizelor, de inexistenta fondurilor stabilite a fi avansate de la bugetul de stat pentru plata lor.

Sunt frecvente cazurile in care de la declansarea investigatiilor in cauzele complexe de mare criminalitate economico-financiara, pana la terminarea verificarilor de specialitate, autorii infractiunilor ascund valorile si produsele dobandite ilicit, ori le transfera ilegal in strainatate si parasesc tara, fara a exista posibilitatea interventiei Politiei, datorita prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 65/1997, care interzice oprirea oricarei persoane in frontiera, in lipsa unei hotarari, pronuntata de un magistrat, intr-un dosar cu urmarirea penala inceputa.

Coruptia a fost si este generata nu numai de criza social-economica ci si de alt multiple cauze cum sunt : slabirea autoritatii statale, degradarea nivelului de trai, alterarea judecatii morale, lipsa unor parghii eficiente de control, diminuarea increderii populatiei in institutiile si valorile sociale, neadaptarea legislatiei la conditiile economice si sociale, etc.

Ea a fost generata si favorizata , in acelasi timp , de descentralizarea deciziilor si structurilor administrative, de autonomia functionala si liberalizarea economica la nivelul institutiilor publice si al agentilor economici, in conditiile lipsei de fermitate si de autoritate a organelor de control si institutiilor publice, de imoralitatea unor functionari ai statului, etc.

Coruptia a fost ridicata, in aceasta perioada, la rangul de concept, o categorie destul de numeroasa de persoane din sfera puterii, a functionarilor publici, managerilor societatilor comerciale, considerand castigul ilicit, acumularea de capital material si financiar, prin orice mijloace, inclusiv prin eludarea legii, ca o stare normala.

O astfel de stare de criza, in cadrul careia normele economice, juridice, morale, politice, religioase nu mai au decat un slab impact asupra actiunilor indivizilor , este resimtita de populatie ca un efect demoralizator.

Coruptia este privita, in aceste conditii , ca o stare care se identifica cu insasi criza societatii romanesti, o stare institutionalizata in structurile si mecanismele sistemului social, economic, politic si juridic.

Organizarea prevenirii si combaterea coruptiei, constituie o problema de mare importanta si actualitate pe plan national si international, determinata de dinamica, in continua crestere, a criminalitatii economico-financiare, de diversificarea formelor sale de manifestare.

In concluzie, se poate aprecia ca fenomenul de mare criminalitate economico-financiara, pe fondul coruptiei, a devenit o forma cvasi-generalizata de delicventa in majoritatea sectoarelor si domeniilor de activitate sociala, politica, economica si administrativa.

Afectand cu o gravitate fara precedent aproape toate structurile si institutiile publice si private, cu implicarea si participarea prin complicitate, constrangere sau santaj a unor agenti economici, functionari publici sau privati, crima organizata si criminalitatea economico-financiara impreuna cu componenta lor de baza-coruptia, sunt percepute de majoritatea populatiei ca fenomene extrem de grave si periculoase, care transgreseaza normele si principiile de dreptate si justitie sociala.