Categoriile de preturi si structura lor

Categoriile de preturi si structura lor

Avandu-se in vedere stadiile si verigile pe care le parcurg marfurile in miscarea lor, de la producator la consumator, de variatia marimii cheltuielilor in functie de aceste stadii, de particularitatile circulatiei marfurilor (unele circula numai intre firma, altele ajung la consumatorul final), de elementele structurale ale preturilor si de deosebirile dintre sfera productiei si cea a serviciilor, in practica economica se folosesc mai multe categorii de preturi, si anume :

preturi cu ridicata ;

preturi cu amanuntul ;

tarife.

Realitatea economica mai cunoaste si sistemul comisioanelor si al taxelor. Preturile    cu ridicata reprezinta nivelul preturilor negociate la care circula produsele, in general, intre firme sau intre firme si institutii. Ele cuprind costurile si profitul, ca regula generala, iar pentru unele produse, stabilite prin acte normative, preturile cu ridicata cuprind si accizele bugetului de stat.

Preturile cu ridicata sunt legate in special de producatorii de bunuri materiale. Ei negociaza nivelul acestor preturi cu beneficiarii, in functie de cerere si oferta, in anumite cazuri, in circuitul unor marfuri de la producatori pana la consumatorii finali, se pot interpune doi sau chiar mai multi intermediari : o firma comerciala cu ridicata (grosist) si alta cu amanuntul (detailist).

In aceste situatii, preturile cu ridicata trebuie negociate si intre unitatile comerciale respective. In cele din urma, obiectul negocierii nu-l constituie pretul propriu-zis, ci marimea adaosului comercial ce ii revine angrosistului si care se cuprinde in pretul facturat catre detailist.

Ca urmare a particularitatilor circulatiei marfurilor, preturile pot fi de doua feluri si cu doua niveluri :

I.           preturi cu ridicata ce revin firmelor producatoare ;

II.        preturi cu ridicata ce revin firmelor comerciale cu ridicata.

Primele marcheaza sfarsitul proceselor de productie. Ele sunt obligate sa asigure acestora acoperirea costurilor de productie si obtinerea unei rate de profit, in functie de concurenta de pe piata precum si realizarea accizelor datorate statului, dupa caz.

Preturile acestea functioneaza in raporturile de vanzare-cumparare dintre firmele din ramurile productiei materiale, dintre aceste firme si firmele comerciale cu ridicata, precum si dintre firmele producatoare si magazinele proprii.

Preturile cu ridicata ce revin firmelor comerciale cu ridicata sunt preturile practicate la livrarea produselor de acestea catre firmele comerciale cu amanuntul sau de alimentatie publica. Preturile de mai sus constituie baza de impozitare, baza de calcul pentru taxa pe valoare adaugata. La preturile cu ridicata se aplica cota procentuala de TVA (19%) pentru produsele livrate la intern si cota procentuala zero pentru livrarile produselor la export. Conform unor acte normative sunt si produse pentru care nu se calculeaza TVA⁴.

Preturile    cu amanuntul reprezinta nivelul preturilor la care se desfac sau se revand populatiei diferite produse de catre firmele comerciale specializate sau de catre magazinele proprii ale firmelor producatoare. Preturile cu amanuntul se aplica si la vanzarile prin reteaua comertului de stat, reteaua cooperatista ori reteaua organizatiilor obstesti. Preturile acestea se practica mai ales pentru produsele destinate consumului individual.

Din punct de vedere structural, preturile cu amanuntul sunt cele mai complexe. Preturile mai de sus constituie baza de impozitare, baza de calcul pentru taxa pe valoare adaugata. La preturile cu ridicata se aplica cota procentuala de TVA (19%) pentru produsele livrate la intern si cota procentuala zero pentru livrarile produselor la export. Conform unor acte normative, sunt si produse pentru care nu se calculeaza TVA. Preturile cu amanuntul marcheazaa sfarsitul circuitelor marfurilor care intra in consumul final.

Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 3/1992, privind taxa pe valoarea adaugata.

Dupa declansarea actiunii de liberalizare a preturilor, in legislatia adoptata nu s-au mai facut referiri la preturile producatorilor, iar in locul categoriei de pret de livrare s-a introdus categoria de pret cu ridicata, care cuprindea impozitul pe circulatia marfurilor pentru aproape toate produsele.

In aceste conditii, a aparut posibilitatea ca si alte firme comerciale (cu amanuntul sau de alimentatie publica) sa se aprovioneze direct de la firmele producatoare.

Ca urmare, elementele componente si modul de formare al preturilor erau urmatoarele :

Costul de productie + Profitul + Impozitul pe circulatia marfurilor (si/sau accize dupa caz)= Pretul cu ridicata al producatorului (PRP).

PRP + Adaosul firmei comerciale cu ridicata = Pretul cu ridicata al grosistului (PRG).

PRG + Adaosul firmei comerciale cu amanuntul = Pretul cu amanuntul (sau pretul detailistului).

PRG + Adaosul firmei de alimentatie publica = Pretul de alimentatie publica.

Structura preturilor produselor interne, in prezent, se prezinta astfel⁵ :

Ilie Moga, Preturi prin concurenta - Concurenta prin preturi, Editura Continent, Sibiu, 2004, pag. 103

Structura preturilor produselor provenite din import se prezinta astfel⁶ :

Modul de determinare (formare) a preturilor produselor interne se mai poate prezenta si in felul urmator :

Costuri cu materialele ;

Costuri cu munca vie ;

Alte costuri

Profitul ;

Accizele (dupa caz) ;

Pretul cu ridicata al producatorului (P.R.P) ;

(Pretul la care se pot livra marfurile) la care se adauga TVA ;

Idem⁵, pag. 103.

Adaosul comercial (comisionul), al grosistilor (dupa caz),

al comerciantilor cu amanuntul sau de alimentatie publica,

la care se ataseaza TVA;

Pretul cu ridicata al grosistilor (P.R.G.). Pretul cu amanuntul (P.A.).

Pretul de alimentatie publica (PA1.P).

Dupa cum se poate observa, preturile cu ridicata ce revin firmelor producatoare si firmelor comerciale cu ridicata nu contin TVA. Ele constituie doar baza pentru calcul al TVA, care se cuprinde numai in pretul final.