Studii de caz descriptive pe firme celebre din lume si din Romania

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

Studii de caz descriptive pe firme celebre

din lume si din Romania

Afacere de succes romano-belgiand

AutoMondial la start

Blugii Levi's pantalonii cu buzunare nituite

Cine trebuie sa moara cand nu toti pot sa traiasca?

Dileme managerial la Alberta Mobile House Ltd.

Evolutia intreprinderilor mici si mijlocii cu capital strain in Romania in perioada 1994-2002

Firmd de comert exterior si atat

Grupul de firme Gliga

"Ingerii de afaceri" investitori de capital si de know-how

O afacere pe Internet care depinde de numdrul nasterilor

Provocarile femeii intreprinzdtor intr-o lume a bdrbatilor

Rolul micii industrii in viata economicd a statului nostru

Un hobby din care se scot bani frumosi

Managementul organizatiei - o abordare contextualizata. Studii de caz

Afacere de success romano - belgiana

S.C. Chevalex S.A. a fost infiintata in Romania in toamna anului 2001, avand capital strain integral privat si ca unic actionar firma Chevideco N.V. din Belgia.Avand o experienta de peste 70 de ani in domeniul producerii si distributiei de preparate din carne, Chevideco N.V. este unul din liderii europeni in domeniu, cu o prezenta activa in Belgia, Olanda, Franta, Italia, Germania si Suedia.

Mediul de afaceri romanesc, cu un potential relativ ridicat pe aceasta nisa de piata, a devenit atractiv mai ales dupa identificarea oportunitatilor de productie existente in cadrul abatorului Cicalex din Alexandria.Aceste oportunitati au concretizat avantajele urmarite, de a avea materie prima la preturi mai mici decat pe piete invecinate, posibilitati de prelucrare compatibile cu standardele Comunitatii Europene si, nu in ultimul rand, costuri de productie ce permit pastrarea unei pozitii de lider pe o piata competitive.

Obiectul principal de activitate al S.C. Chevalex S.A. este productia si exportul de preparate din carne de cal.Societatea face parte din categoria micro intreprinderilor, avand numai opt salariati.Chiar daca este o micro intreprindere, S.C. Chevalex S.A. are in dotare calculatoare si beneficiaza de acces la Internet.De asemenea, firma apeleaza in activitatea sa la cercetari de piata.

S.C. Chevalex S.A. a inceput sa exporte inca din primul an de functionare, intreaga sa productie fiind destinata exportului.Toate produsele exportate de aceasta firma se indreapta catre Belgia.

Decizia firmei de a exporta a fost influentata in principal de doi factori: in primul rand atractia pietelor straine si in al doilea rand relatia privilegiata cu un partener strain.

Acestor factori li se adauga un al treilea, si anume absenta traditiei de a consuma preparate din carne de cal in Romania, care a condus la orientarea catre export pe piata vest - europeana.

Principalul motiv pentru care s-a ales Belgia ca destinatie a produselor il reprezinta conditiile din aceasta tara, care sunt deosebit de favorabile.

Piata Unica Europeana este in acest moment cea mai mare piata a lumii - ca putere de cumparare - cu 370 milioane de consumatori, iar in cadrul sau Franta, Belgia si Luxemburg, reprezinta impreuna o piata de cca. 60 milioane de consumatori potentiali, prin urmare formeaza cea mai importanta piata din Uniunea Europeana pentru aceste produse.

Acestor conditii de piata, deosebit de favorabile, li se adauga avantajul unei retele de distributie bine organizate si portofoliul de clienti ai firmei Chevideco N.V., ceea ce intareste motivatia pentru efectuarea exporturilor in Belgia.Ritmicitatea comenzilor, costurile de transport rezonabile precum si regularitatea efectuarii platilor, au consolidat relatia de parteneriat si au constituit avantaje ce au permis o dezvoltare rapida a activitatii S.C. Chevalex S.A.

De asemenea, trebuie mentionat faptul ca, din Belgia, produsele exportate de S.C. Chevalex S.A. sunt distribuite in retele de magazine din diferite alte tari: Olanda, Franta, Italia, Germania si Suedia.

Dintre principalele dificultati cu care s-a confruntat firma atunci cand si-a inceput activitatea de export, pot fi enumerate: legislatia sanitar -veterinara, legislatia bancara, atitudinea organismelor vamale, finantarea interna adecvata (din profit), lipsa unor cunostinte corespunza-toare despre clientii potentiali.Dupa cum se poate observa, unele dintre aceste probleme sunt specifice domeniului de activitate al S.C. Chevalex S.A., in timp ce altele sunt problemele cu care se confrunta in mod obisnuit firmele romanesti exportatoare.

Inca de la infiintare, S.C. Chevalex S.A. a avut o evolutie constant ascendenta a activitatii, atingand dupa numai un an, o cifra de afaceri de peste 2.800.000 euro si un profit de 180.000 euro, ocupand primul loc intre intreprinderile mici si mijlocii din judet si locul 19 intre firmele exportatoare pe relatia Romania - Belgia, conform unui clasament intocmit de Directia Generala a Vamilor referitor la activitatea principalelor firme exportatoare catre diferite tari ale Uniunii Europene.

Avand o identitate proprie, S.C. Chevalex S.A. este o organizatie comerciala, a carei evolutie este bazata pe o "logica a profitului" care implica o pozitionare competitiva, tinte masurabile, diviziunea muncii si optimizarea activitatilor.

Managementul firmei este asigurat printr-un Consiliu de Administratie, in care firma - mama are doi reprezentanti.Influenta acestora este preponderent consultativa in raport cu rolul executiv ce revine conducerii locale, oferind o libertate de decizie si competent* foarte larga acesteia, ceea ce permite o flexibilitate de actiune in functie de cerintele pietei.Exista insa o monitorizare si un schimb de informatii in flux continuu cu firma - mama, ceea ce face ca performanta organizatiei in ansamblul ei sa creasca.Printr-o comunicare eficienta in timp real, se asigura desfasurarea activitatii la parametri optimi.

Inevitabil, atat modul de desfasurare a activitatii, cat si modul de conducere a firmei sunt influentate de cultura organizationala.Cultura este un factor determinant pentru performanta orga-nizationala.Astfel, se poate spune ca se manifesta in cadrul firmei influenta unei culturi de tip "sarcina" a carei caracteristica dominanta este orientarea catre activitate, catre proiecte, preo-cuparea centrala vizand indeplinirea obiectivelor stabilite.

Analizand situatia societatii S.C. Chevalex S.A. si dificultatile cu care ea se confrunta, se poate observa ca diferentele culturale nu constituie o problema deosebita.Astfel, firma nu s-a confruntat cu probleme lingvistice sau culturale in activitatea desfasurata, iar diferentele in cultura de afaceri, stilul si practica de management ridica doar probleme minore.

In general, fiecare natiune are propria ei cultura de afaceri sau profesionala, intemeiata pe un sistem institutional specific si exprima anumite atitudini si comportamente.Cunoasterea tuturor acestor particularitati reprezinta un argument pretios pentru cei care au parteneri de afaceri sau colaboratori straini.Este important sa se cunoasca atitudinile si comportamentul recomandabil in diferite tari (o greseala de etica poate rata un contract), caracteristici ale cadrului politic, ale vietii sociale, ale activitatilor desrasurate in echipa.

Realizand o comparatie din acest punct de vedere intre Romania si Belgia se poate observa ca diferentele nu sunt foarte mari.Acest lucru se datoreaza faptului ca ambele tari sunt de origine latina, ceea ce determina existenta a multiple asemanari intre culturile lor de afaceri.

Aceste asemanari pot fi subliniate, de exemplu, daca se analizeaza cele doua tari prin prisma abordarii lui Hofstede:

>    din punct de vedere al dimensiunii individualism - colectivism, in ambele tari se poate observa existenta unui echilibru, iar indivizii se bucura de o mare libertate individuals, fiecare concentrandu-se asupra propriilor interese;

>    din punct de vedere al distantei ierarhice, ambele tari se caracterizeaza printr-un nivel mediu al acesteia, concretizat prin inegalitati moderate intre componentii lor, datorita preocuparilor de a oferi sanse egale de implinire (aceste preocupari sunt, totusi, mai pronuntate in Belgia);

>    din punct de vedere al evitarii incertitudinii, apar unele diferente intre cele doua tari: astfel, in Belgia tendinta este spre o evitare puternica a incertitudinii, in timp ce in Romania, aceasta dimensiune manifesta un grad relativ redus;

>    din punct de vedere al dimensiunii masculinitate - feminitate, in ambele tari se poate observa existenta unui echilibru, cu diferenta ca in Belgia exista o tendinta mai accentuata spre masculinitate, decat in Romania;

>    din punct de vedere al dimensiunii abordarea asupra timpului, ambele tari sunt caracterizate printr-o abordare pe termen scurt, in comparatie cu tarile din Asia, de exemplu. Subiecte propuse pentru discutie:

1. Incadrati cultura si managementul firmelor Chevideco N.V. din Belgia si S.C. Chevalex S.A. din Romania in abordarea culturala elaborate de Geert Hofstede.

2.       Analizati comparativ rezultatele obtinute la punctul 1 cu incadrarea celor doua tari in aceeasi abordare culturala.

3. Cum se explica diferentele dintre cele doua incadrari (incadrarea tarilor, respectiv a firmelor) in situatia prezentata? Dar in general?

Mini studii de caz

Robert Heimann s-a nascut in Germania in orasul Wolfsburg; in anul 1957, intr-o familie cu patru copii, tatal sau fiind de origine germana, iar mama sa fiind de origine romana.Prin inter-mediul mamei sale, el a tinut legatura in permanent* cu rudele din Romania.Robert a lucrat in Germania ca maistru la fabrica de masini a grupului Volkswagen din orasul natal.

Dupa 1989 el a venit in Romania sa-si viziteze rudele din partea mamei si dupa mai multe vizite facute in tara s-a hotarat sa-si investeasca economiile (la acea vreme 37.000 DM)'intr-o firma de distributie din domeniul pe care-l cunoaste mai bine, si anume, domeniul auto.Astfel in anul 1993 a luat fiinta SC Heba Autotrade SRL, cu capital integral privat de provenienta straina, avand ca obiect de activitate comercializarea de piese auto.

Firma avea nevoie de publicitate, deoarece isi dezvolta activitatea si a devenit intre timp si importator al firmei KIA.Piata revistelor auto din Romania fiind la inceput, lui Heimann i-a venit ideea de a se folosi de aceasta oportunitate si a investit intr-o revista de specialitate in care se putea face publicitate mai ieftin propriei firme.

Astfel, in anul 1997 apare SC AutoMondial Media SRL care este de asemenea o firma cu capital integral privat si care are ca obiect de activitate editarea si difuzarea de materiale informative pe teme automobilistice.Revista "AutoMondial" editata de aceasta societate aparea lunar.

Management revistei era asigurat de Robert Heimann, acesta avand in subordine zece angajati. Heimann a incercat sa conduca revista intr-un stil caracteristic, cu seriozitate si riguro-zitate germana, influenta experientei acumulate in Germania punandu-si amprenta asupra stilu-lui de management.

Atmosfera din cadrul redactiei era sobra, iar relatiile interumane reci, dar profesionale.Deoarece el se confrunta cu diverse probleme la firma de distributie si nu mai dispunea de timpul necesar pentru a asigura un management corespunzator revistei si pentru ca angajatii nu agreau stilul sau autoritar de conducere, coordonarea in firma avea de suferit.

Personalul firmei nu era specializat pe problemele referitoare la industria autohtona si mondiala de autoturisme, multi dintre salariati aflandu-se pentru prima oara in aceasta bransa.

Toate aceste puncte slabe se reflectau in aparitia cu intarziere a unor numere ale revistei, mobilitatea crescuta a personalului, calitatea slaba a materialelor publicate, cu multe greseli tehnice, neincheierea de contracte de publicitate care sa atraga fonduri pentru dezvoltarea revistei, precum si calitatea hartiei folosite.

Clientii au sanctionat toate aceste greseli, revista avand lunar retururi de pana la 40% in conditiile in care tirajul era de opt mii de exemplare pe aparitie.

Heimann dandu-si seama ca lucrurile nu mai pot continua asa, si avand in vedere si concurenta care era tot mai acerba, a decis, in primavara anului 2001, ca este nevoie sa schimbe intreaga echipa a redactiei cu una complet noua, tanara si dornica de afirmare.

Redactorul sef i-a revenit sarcina de a coordona intreaga activitate a echipei, Heimann implicandu-se doar partial in rezolvarea problemelor cu care se confrunta revista.Acesta avea 33 de ani, absolvise Facultatea de Jurnalism din cadrul Universitatii din Bucuresti in anul 1991 si avea o experienta de opt ani in mass media, lucrand pentru unul dintre cele mai mari cotidiene nationale.In prezent, el urmeaza Facultatea de Relatii Publice si Comunicare din cadrul Universitatii Titu Maiorescu, din Bucuresti.

Media de varsta a personalului este de 27 de ani, iar marea majoritate a angajatilor au o experienta de minim doi ani in media.Numarul de angajati permanenti este de doisprezece, iar revista are si trei colaboratori.

Atmosfera in cadrul firmei este foarte destinsa, avand in vedere si media de varsta a mem-brilor redactiei.Stilul de management este unul participativ, redactorul sef consultandu-se sapta-manal cu directorii compartimentelor din cadrul firmei (marketing si publicitate, financiar si edi-torial).

O data cu venirea noii conduceri, s-a consolidat sloganul cu care a pornit la drum revista si anume "AutoMondial - consilierul tau auto" si s-a imbunatatit imaginea revistei pe piata presei de specialitate, aceasta capatand o "fata noua" cu un nou format si cu un tiraj mai mare (ajungand la zece mii de exemplare) in concordanta cu cererile clientilor.

Clientii i-si puteau exprima dorintele si opiniile direct pe adresa redactiei sau pe adresele de e-mail ale autorilor articolelor, redactorul sef fiind de parere ca revista isi poate imbunatati imaginea in randul cititorilor numai purtand un dialog constant si profesionist cu acestia.

Noua conducere a creat si un site propriu, acesta fiind realizat special pentru cei ce vor sa citeasca revista pe Internet si sa participe la diferite concursuri organizate de aceasta.

De asemenea AutoMondial a devenit in 2002 membra a UZEAR (Uniunea Ziaristilor si Editorilor Auto din Romania).Pentru a fi mult mai cunoscuta in tara, noua conducere a luat hotararea, impreuna bine inteles cu Heimann, de a realiza o emisiune saptamanala pe un post de televiziune national, acesta fiind si un prilej pentru a face o publicitate si mai eficienta firmei Heba.

Dupa toate masurile luate de noua conducere, retururile s-au cifrat undeva la mai putin de 15%, iar cifra de afaceri anuala a depasit 100.000 de Euro, aflandu-se pe locul doi in topul preferintelor clientilor dupa AutoMotorSport.

In luna noiembrie a anului 2003, AutoMondial a sarbatorit implinirea a sase ani de aparitie neintrerupta, ocazie cu care a fost organizat un spectacol inedit, la care au participat toti com-ponentii redactiei.Cu aceasta ocazie au fost aduse, pe aceeasi scena, cele mai noi modele de masini, alaturi de creatiile celor mai apreciati designeri de moda romani. "Auto Fashion Show" ar fi putut candida, cu real succes, la titlul de "ideea cea mai originala a anului".

Redactorul sef, impreuna cu intreaga redactie au obiective clare pentru anul ce vine: "anul 2004 va fi unul plin de provocari, atat pentru redactia noastra cat si pentru cititori.Printre obiectivele imediate ale noastre se numara aderarea la BRAT (Biroul Roman de Auditare a Tirajelor) si asta din dorinta unei mai mari transparente, organizarea in premiera a <<Galei Premiilor'Auto Mondial>>, in care vom recompensa cu ajutorul clientilor nostri superlativele lumii auto romanesti, precum i modificarile substantial pe care urmeaza sa-l sufere site-ul propriu.Vom incerca sa promovam trei produse media, care sa nu se suprapuna, ci sa vina intr-o complementaritate fireasca".

Subiecte propuse pentru discutie:

1.   Care credeti ca ar fi fost evolutia revistei AutoMondial daca nu se schimba colectivul redactional?

2.   Care sunt, dupa opinia dumneavoastra, principalele elemente motivationale care au condus la succesul noii conduceri?

3.   Ce considerati ca trebuie realizat in perioada urmatoare, in plan managerial, de catre noua echipa a redactiei?

Blugii Levi's - Pantalonii cu buzunare nituite

Levi Strauss a venit in San Francisco in 1853, la varsta de 24 de ani, pentru a deschide o filiala a firmei fratilor sai din New York, care vindeau textile.Unul din clientii sai fideli era croi-torul Jacob Davis.

Originar din Letonia, Davis locuia in Reno, Nevada, si cumpara regulat tesaturi de la magazinul en-gross Levi Strauss & Co.Printre clientii lui Davis era un barbat foarte pretentios care rupea tot timpul buzunarele pantalonilor facuti la comanda.Jacob Davis incerca sa gaseasca o modalitate pentru a-i intari pantalonii clientului sau si, intr-o zi, i-a venit ideea sa puna nituri de metal la colturile buzunarelor.

Acesti pantaloni nituiti au avut mare succes printre clientii lui Davis.De teama ca cineva i-ar putea fura ideea, Davis a hotarat sa-si faca brevet pentru inventia sa, dar nu avea cei 68 de dolari necesari pentru inregistrare.Avea nevoie de fapt, nu numai pentru brevetare, de un partener de afaceri si s-a gandit la Levi Strauss, asa ca i-a scris acestuia o scrisoare prin care ii sugera sa obtina brevetul impreuna.Strauss, care era un om de afaceri abil, a vazut imediat potentialul eco-nomic al noului produs si a acceptat propunerea lui Davis. Pe 20 mai 1873, cei doi parteneri au obtinut patentul, aceasta data fiind considerata "ziua de nastere" oficiala a blugilor.

Pentru mult timp, pantalonii respectivi au fost folositi doar ca salopete pentru muncitori. Notiunea de "jeans" a devenit mai populara in jurul anului 1960, cand asa-numita generatie "baby-boom" (prima generatie de dupa razboi) a adoptat termenul pentru tipul de pantaloni favoriti.

In anul 1873 s-au confectionat si s-au vandut primii pantaloni "nituiti".Jacob Davis se ocupa cu croirea, in timp ce Levi Strauss & Co si-a deschis doua fabrici in San Francisco. Materialul pentru pantalonii "nituiti" era cumparat de al Amoskeag Mill din Manchester, o companie cunoscuta pentru calitatea tesaturilor.Intr-un timp foarte scurt, toti muncitorii purtau noii pantaloni.

Avand patentul pentru jeansi timp de aproape 20 de ani, Levi Strauss & Co a fost singura companie care avea voie sa faca pantaloni "nituiti", pana ce brevetul a intrat in domeniul public, in jurul anului 1891.Cand a expirat patentul, zeci de fabrici de imbracaminte au inceput sa imite pantalonii facuti de Levi Strauss.

Subiecte propuse pentru discutie:

1.        Analizati spiritul intreprenorial al lui Levi Strauss.

2.        Comentati din punct de vedere cultural faptul ca blugii, conceputi initial ca salopeta pentru muncitori, au devenit, in timp, o tinuta casual.

3.        Analizati comparativ abordarea oportunitatii economice in secolul 19 si in secolul 21.

Mini studii de caz

CINE TREBUIE SA MOARA

CAND NU TOTI POT SA TRAIASCA?

Sunteti printre cei 30 de supravietuitori ai unui naufragiu, ingramaditi intr-o barca de salvare, conceputa pentru mai mult de doua duzini de persoane.Cu dumneavoastra in barca mai sunt: alti doi membri ai echipajului navei scufundate, trei cupluri, dintre care unul are un copil, trei copii ai caror parinti s-au inecat, trei barbati si femei in varsta, alte sase femei, iar restul bar-bati, dintre care trei sunt serios raniti in urma naufragiului.

Deja multi dintre cei 30 au rau de mare si sunt inspaimantati.Este o noapte intunecoasa, iar vremea continua sa se inrautateasca.Barca ia apa peste bord; daca marea va continua sa fie agitata, cu siguranta ca barca se va scufunda in cel mai scurt timp.Se pare ca singura solutie pentru a supravietui este ca sase persoane sa fie aruncate din barca, permitandu-le astfel celorlalti sa supravietuiasca, in speranta ca vantul va inceta si ca se vor salva de la inec.

Ca ofiter al vasului si ca marinar cu experienta, ati fost ales lider.Dumneavoastra trebuie sa decideti ce este de facut. Deci '

In speranta usurarii barcii, incercati sa gasiti voluntari care sa sara peste bord, dar le luati acestora orice sansa, intrucat apa este rece ca gheata.Nu ati primit nici un raspuns, desi toti sunt constienti de pericolul scufundarii barcii.Nu sunteti surprins de egoismul lor si incercati sa treceti in revista alte metode pentru a decide cine ar putea fi cei sase nenorocosi.

Evident ca este dificil sa gasiti o solutie decenta, deoarece toate par inaplicabile in aceasta situatie limita.

O metoda ar putea fi tragerea la sorti cu betisoare, dar si aceasta este destul de greu de aplicat in aceste conditii.Mai credeti de asemenea, in alte procese de selectie, deci ati putea desemna fiecare a cincea persoana ca fiind una nenorocoasa.O alta solutie ar fi aceea de a-i arunca peste bord pe ultimii sase care s-au urcat in barca, indiferent cine ar fi fost (dumneavoastra nu sunteti printre ei).

V-a trecut de asemenea prin minte sa calculati utilitatea fiecarei persoane din barca si sa-i aruncati peste bord pe cei care au cea mai mica utilitate, dar si aceasta solutie cere mult timp.

Deodata insa, v-a venit o alta idee: poate ca dumneavoastra si ceilalti doi membri ai echi-pajului, care aveati datoria sa-i duceti teferi la destinatie pe ceilalti, ar trebui sa fiti printre cei sase care trebuie sa paraseasca barca, iar ceilalti trei ar trebui sa fie desemnati dupa alte criterii.

Sunteti, de asemenea, tentat sa alungati din minte orice considerate etica si sa-i "inhatati" pe cei mai slabi si neputinciosi si cu ajutorul altor oameni in stare, sa-i aruncati peste bord, terminand repede toata povestea.

Nu aveti mult timp pentru a cantari toate aceste posibile metode, poate mai mult de cateva minute, judecand pe valuri si pe vant, in fata dezastrului din jurul dumneavoastra.

Subiecte propuse pentru discutie:

1. Recomandati, argumentand, metodele decizionale utilizabile in situatia descrisa, tinand cont de toate aspectele contextual.

2.       Prezentati rezultatul aplicarii metodei alese: indicati cine trebuie sa sara peste bord si cine poate sa ramana in barca. '

Mini studii de caz

DILEME MANAGERIALE

LA ALBERTA MOBILE HOUSE LTD.

Alberta Mobile House este o mica fabrica de mobila si elemente modulare pentru locuinte, situata in orasul Calgary, statul Alberta, Canada si are circa 250 de lucratori.Alice Butkus, presedinta firmei, a urmat de curand un seminar de management al resurselor umane la Calgary, condus de profesorul Warren Simpson de la Scoala de Afaceri a Universitatii din Calgary.Dupa terminarea seminarului, Alice Butkus s-a apropiat de Simpson si l-a intrebat daca n-ar vrea sa vina la compania ei pentru a-i acorda consultanta in mai multe probleme de management al resur-selor umane.

"Bineinteles, as fi incantat!" a replicat profesorul Simpson, iar cateva zile mai 'tarziu a venit la firma pentru a o intalni pe Alice Butkus.

Alice a intrat in problema astfel: "Vezi, Warren, avem probleme in sistemul de promovare si evaluare a performantelor profesionale ale lucratorilor nostri.Da-mi voie sa-ti descriu cele doua situatii care au avut loc in ultimele doua luni.Noi suntem in plina dezvoltare si am dublat forta de munca in ultimii doi ani.Asta inseamna ca este nevoie sa schimbam unii oameni din conducere, lucru care ne dorim sa nu fie de mantuiala".

"Recent, George Drester, seful compartimentului de previziune a venit sa ma vada.Spunea ca se lupta de mai mult timp cu unele probleme.L-a promovat ca supervisor in urma cu sase luni pe Jay Gilbreth.Acesta fusese bun in meserie, dar nu era din pacate un bun supervisor; lucratorii nu-l agreau.Jay insusi era constient de situatie, iar George se intreaba ce poate sa faca cu el."

"Apoi, continua Alice, este cazul lui Ed Bankhead, seful marketingului.I-am cerut sa recomande pe cineva pentru a fi promovat ca manager de vanzari ₅i asta de mai multe saptamani, iar pana acum nu am primit nici o recomandare.Ce trebuie sa fac cu el?"

Profesorul Simpson a mers sa-l intalneasca mai intai pe Ed si dupa cateva fraze prelimi-narii a pus punctul pe "i". "Uite Ed, eu sunt aici pentru a incerca sa stabilesc o politic* de promo-vare a personalului.In mod sincer, Alice a considerat ca tu reprezinti o problema, deoarece nu i-ai facut o propunere pentru postul de manager de vanzari!" Ed si-a schimbat pozitia pe scaun.A descris apoi oamenii la care se gandise:

■   James Prior, zece ani experienta in vanzari de constructii, personalitate conturata, fara experienta de manager, scoala inalta de specialitate;

■   Helen Cortney, patru ani experienta in vanzari in firma, cea mai buna persoana in vanzari, foarte linistita, adesea introvertita, fara experienta de manager;

■   Matt Dotler, cel mai varstnic dintre cei trei, treisprezece ani experienta in vanzari, dintre care cinci in firma, personalitate palida, supervisor intr-o sectie.

"Sincer, spuse Ed, inclin spre Helen.Cred ca din cel mai bun lucrator de la vanzari putem face un bun manager.Dar, pur si simplu, nu am reusit sa-mi duc alegerea la bun sfarsit.Cum as putea sa o fac?"

Profesorul ii spuse ca ar fi putut macar face aceasta propunere.Apoi, el il vizita pe George. "Ce sa fac cu Jay?, il intreba George la finalul discutiei.Nu-l pot distruge".

Profesorul l-a rugat pe George sa-i spuna de unde stie ca lucratorii nu-l agreaza pe Jay.El si-a dat repede seama ca aceasta este doar parerea lui George, si ca nu se bazeaza pe fapte sau pe pareri obiective.A mai aflat, de asemenea, ca George n-a incercat niciodata sa discute solutia de iesire din impas cu Jay si nici macar n-a incercat sa-l sfatuiasca sau sa-l ajute.

Subiecte propuse pentru discutie:

Considerand ca dumneavoastra sunteti profesorul Simpson, scrieti un raport, detaliind recomandarile pe care le faceti presedintei companiei, Alice, din care cate o copie va fi trimisa catre George si Ed. Raportul este necesar sa includa recomandari privind:

1. modul de fundamentare a deciziei in legatura cu alegerea managerului de vanzari;

2.        o varianta de promovare care sa-l ajute pe Ed in relatie cu Alice;

3. opinia dumneavoastra despre George si Jay

Managementul organizatiei - o abordare contextualizata. Studii de caz

EVOLUTIA INTREPRINDERILOR

MICII MIJLOCII CU CAPITAL

STRAIN IN ROMANIA

IN PERIOADA 1994-2002

In perioada 1994-2002, la Oficiul National al Registrului Comertului au fost inmatriculate 71318 firme cu capital strain, reprezentand 10,6% din totalul societatilor comerciale inmatriculate in Romania.

Un numar semnificativ de inmatriculari caracterizate de subscrierea de capital strain se observa in anul 1995 (17,1% din nr. total de inmatriculari de firme cu capital strain).

Tabelul 1 cuprinde evolutia pe ani a valorii capitalului social subscris si a numarului de inmatriculari.Au fost luate in considerare si mentiunile ulterioare inmatricularii societatii, referi-toare la majorarea de capital.Mai mult de jumatate (54,1%) din totalul pe tara al societatilor cu participare straina la capital au fost inmatriculate in Bucuresti in perioada 1994-2002.

La nivel de judete, din acest punct de vedere se remarca, avand un numar important de firme cu capital strain, judetele Timis (4280 inmatriculari), Constanta (3002 inmatriculari) si Cluj (3029 inmatriculari). Tot aceste judete detin de fapt si cea mai ridicata pondere, desi mai mica decat in Bucuresti, in privinta proportiei in totalul societatilor comerciale (15-20%), dar mult peste media nationals.

Jumatate din judetele Romaniei sunt reprezentate intr-o mica masura din acest punct de vedere (sub 500 de inmatriculari de societati cu participare straina la capital), pe ultimul loc situandu-se judetul Teleorman cu 104 inmatriculari.

Mini studii de caz

Evolutia inmatricularilor de societati comerciale cu participare straina de capital in perioada 1994-2002

Structura celor 71318 societati comerciale cu participare straina la capital pe forme juridice prezentata in tabelul 2, arata faptul ca din punct de vedere numeric 94,7% sunt SRL, 5% SA, 0,2% SNC si doar 0,1% SCS.

Referitor la valoarea capitalului social subscris in valuta in perioada 1994-2002, acesta s-a ridicat la 4,36 mld. $, valoarea medie pe o societate fiind de circa 61.000 $.

O contribute semnificativa la valoarea totala a capitalului strain au avut-o inmatricularile din anul 1997, cand a fost subscris un capital social de 902,4 milioane $, de 2,2 ori mai mult ca in 1996.

Referitor la forma juridica, tabelul 2 indica faptul ca un procent de 54,5 % din valoarea totala a capitalului in valuta a fost subscris de societatile pe actiuni, 45,3% de SRL, 0,1 % de SNC si 0,1% de SCS. Cele 185 SNC au totalizat o valoare a capitalului in valuta de 8,11 milioane de dolari.

Inmatriculari de societati comerciale cu participare straina de capital, pe forme juridice

Tabelul 2

Gruparea judetelor pe provincii istorice realizata in tabelul 3 situeaza pe primul loc dupa municipiul Bucureti, Transilvania cu 10278 inmatriculari i o valoare a capitalului in valuta de 444,23 milioane $. Comparativ cu celelalte provincii istorice, o reprezentare redusa a investitiei straine s-a inregistrat in Maramures, atat ca numar de societati cat si'ca valoare a capitalului (1433 societati si o subscriere a capitalului in valuta de 68,43 milioane $).

¹ SRL = societate cu raspundere limitata

² SA = societate pe actiuni

³ SNC = societate in nume colectiv

⁴ SCS = societate in comandita simpla

Mini studii de caz

Numarul inmatricularilor de societati comerciale

cu participare straina de capital si valoarea capitalului social

subscris, pe provincii istorice

Tabelul 3

Capitalul in valuta corespunzator inmatricularilor in Bucuresti reprezinta 53,2% din valoarea totala calculata la nivelul intregii tari in perioada analizata in timp ce la capitalul social subscris in lei aceasta pondere este de 53,9%. O valoare semnificativa a capitalului in valuta s-a inregistrat in judetul Prahova, cu o pondere de 6,1% din totalul pe tara, ocupand din acest punct de vedere locul al doilea dupa municipiul Bucuresti. Tot in acest context pot intra si judetele Timis si Dolj cu 5,9% si respectiv 4,2% in timp ce majoritatea judetelor detin procente mai mici de 1%.

Subiecte propuse pentru discutie:

1.       Analizati comparativ, dupa forma juridica de constituire, intreprinderile mici si mijlocii cu capital strain din Romania.

2.       Analizati comparativ, pe provincii istorice, intreprinderile mici si mijlocii cu capital strain din Romania.

3.       Care considerati ca sunt motivele pentru care investitiile in intreprinderile mici si mijlocii cu capital strain din Romania sunt in medie cu mult mai mici decat cele din alte tari ale Europei Centrale si de Est?

Mini studii de caz

FIRMA DE COMERT EXTERIOR I-ATAT

Andrei Gheorghiu implinise in 1997 varsta de 49 ani.Dupa mai multe incercari personale de a infiinta o firma si dupa o colaborare nu tocmai fructuoasa cu un fost coleg de facultate, decisese ca trebuie sa incerce sa profite de experienta societatilor comerciale cu profil de comert exterior infiintate in Romania in perioada precedents si sa se lanseze in acest domeniu.Conditiile erau create, deoarece tocmai aparuse sub egida CCIRMB⁵ un ghid de infiintare a acestora si o anexa care prezenta performantele firmelor de comert exterior din Romania in comparatie cu altele similare ca activitate din ECE⁶.In toti acesti ani citise multa literatura din domeniul condu-cerii societatilor comerciale si chiar urmase in perioada 2002 - 2003 un curs postuniversitar de specializare in "Management comparat international" organizat de Departamentul de Formare Permanent* din cadrul ASE Bucuresti.

Impreuna cu fiul sau si cu alti doi prieteni a infiintat rapid firma, inregistrand-o, in mai 2003, la RC⁷.' Importul de mic mobilier decorativ pentru casa si gradina si exportul de produse textile a fost ales ca obiect de activitate.Cei patru erau convinsi ca in functie de situatie puteau sa modifice oricat activitatea firmei.Au stabilit si modalitatile prin care sa-si fundamenteze relatiile cu furnizorii si clientii: prin tatonare, incercari si convingerea acestora.Considerau ca instru-mentele "traditionale" precum "atentia", "plicul", eludarea partiala a legilor puteau fi de un real folos. Presa si cunostintele aveau sa le furnizeze informatiile necesare in legatura cu domeniul in care actionau, iar negocierile trebuiau sa se finalizeze in mod hotarator in avantajul major al propriei societati.Ceilalti puteau sa piarda.

⁵ Camera de Comert i Industrie a Romaniei i a Municipiului Bucuresti

⁶ Europa Centrala si de Est

⁷ Registrul Comertului

Managerul Andrei Gheorghiu a stabilit unele modalitati de control al personalului, mai ales prin metode de sanctionare si a' hotarat de asemenea ca deciziile importante ii apartineau.Cei patru sau sase salariati pe care dorea sa-i angajeze prin cunoscuti, ei urmau sa respecte intocmai, sub amenintarea sanctiunilor, diversele sarcini pe care le-ar fi decis, in functie de moment, mana-gerul societatii comerciale.

Cand totul parea gata de lansare, spre marea sa surpriza, domnul Andrei Gheorghiu si-a revazut intamplator un fost coleg de facultate, Bogdan Petrescu.Acesta avea o firma cu obiect de activitate similar cu al firmei sale.Infiintata in 1992, cu zece filiale in tara, opt in tari din Europa si doua in Canada,'firma acestuia devenise de doi ani cea mai importanta societate comerciala din Romania, in domeniul exportului de produse textile si se afla pe locul al treilea la exportul de mic mobilier decorativ la categoria intreprinderilor mijlocii.

Desi interesat sa afle ceva din experienta fostului coleg de facultate, domnul Andrei Gheorghiu si-a alocat cu greu doua ore pentru discutie.Era grabit sa ajunga la primul sau client. Cei doi s-au intalnit'la Bistro Atheneu in jurul orei patru dupa-amiaza.Spre ora noua, cand domnul Bogdan Petrescu a plecat la aeroport, deoarece astepta un partener de afaceri, "managerul" Andrei Gheorghiu a inceput sa inteleaga ca se grabise cu firma lui si ca lucrurile nu stateau chiar atat de bine precum le "planificase" el.

Subiecte propuse pentru discutie:

1.   Identificati tendintele manageriale care se manifesta in majoritatea firmelor pe plan mondial care nu au fost luate in considerare de catre domnul Andrei Gheorghiu.

2.   Care considerati ca sunt cauzele care au generat aceasta atitudine non-manageriala?

3.   Care credeti ca ar fi primele trei recomandari pe care domnul Bogdan Petrescu le-ar putea face fostului sau coleg de facultate Andrei Gheorghiu chiar in momentul demararii firmei acestuia din urma?

Mini studii de caz

GRUPUL DE FIRME GLIGA

Obiectul de activitate principal al firmelor Gliga este fabricarea instrumentelor muzicale. Pretul lor variaza intre 50 de dolari ₅i 5000 de dolari (pentru unicate).Pretul ridicat al unui instrument se explica datorita faptului ca peste 90% din procesul de fabricatie al unei viori, cu multe etape meticuloase, este manual.Pe langa aceasta, de la lemn la produsul finit este o distanta de trei luni pentru instrumentele de serie si de pana la un an pentru viorile unicat.Si aceasta daca nu se ia in consideratie perioada de trei ani de uscare naturala a lemnului.

Sotii Gliga, inainte de a-si demara propria afacere, au lucrat 20 de ani la Fabrica de instru-mente muzicale din Reghin, unde au invatat meserie.In 1980, Vasile Gliga a plecat la Brasov, unde a urmat Facultatea de Industrializare a Lemnului.

Prima vioara pe care a realizat-o pe cont propriu a fost produsa in 1988; ulterior a trimis-o la concursul de la Cremona, in Italia, iar in 1990 a vandut vioara cu care a participat la concurs si si-a cumparat o Dacie.

In 1991 si-au deschis propria afacere.Pe atunci, pretul unei viori era cuprins intre 500 si 750 de marci.Grupul de companii a avut o crestere fulminanta, de la sase angajati si cateva mii de dolari rulati in 1991 la aproape 300 de angajati si o cifra de afaceri de peste cinci milioane de dolari anul trecut.

Cea mai mare parte a instrumentelor (98%) este exportata.Jumatate din export ajunge in Statele Unite ale Americii unde grupul are chiar o firma, in California, denumita Gliga Violins USA, si administrata de fiul cel mare, masterand acolo.Aceasta firma vinde aproximativ

2000 de instrumente anual si ruleaza 500.000 de dolari.

Sotii Gliga nu stiu sa cante la nici unul dintre instrumentele pe care le produc: viori, violine, violoncele, chitare si contrabasuri.In schimb, stiu exact ce chitara trebuie sa foloseasca un rocker, un folkist sau un instrumentist de muzica clasica.Au invatat mestesugul viorilor dupa 20 de ani petrecuti in Fabrica de instrumente muzicale de la Reghin.

Celelalte piete importante sunt Germania, Canada, Australia si Japonia.De asemenea, sotii Gliga au si un site pe Internet "violinslover.com", unde produsele se vand bine si pe care specialistii il considers cel mai bun site in domeniu.

De doi ani familia Gliga s-a orientat si pe piata interna, aceasta insa numai de atat de putin timp deoarece instrumentele romanesti nu au fost cautate in Romania decat dupa ce au fost vazute pe pietele straine.

Companiile Gliga, sunt dupa cum s-a vazut, afaceri de familie.Astfel in cele mai multe firme doamna Elena Gliga este actionar majoritar.Cristian, fiul (26 de ani) se ocupa de firma din America, Dumitrita, fiica (23 de ani) este directorul de marketing al grupului, iar sotul ei este directorul uneia dintre firme.Chiar si fiica cea mica, Miruna (19 ani) se ocupa de relatiile cu c1ientii si este prezenta la targurile internationale.

Grupul de companii Gliga este format din urmatoarele firme:

* Gama Prodex - se ocupa cu fabricarea viorilor;

* Gliga Vasile Instrumente Muzicale - se ocupa cu fabricarea de instrumente muzicale unicat;

*     Gems Impex - se ocupa cu fabricarea de instrumente muzicale pentru studenti;

*     Genial Violins - se ocupa cu fabricarea de instrumente muzicale pentru scoli de muzica;

*     Romforent - se ocupa cu exploatarea lemnului si debitarea de cherestea;

*     Gliga Violins USA (Los Angeles) - se ocupa cu vanzarea instrumentelor muzicale.

Subiecte propuse pentru discutie:

1. Care considerati ca a fost motivul pentru care sotii Gliga s-au gandit sa creeze o afacere? Se poate aprecia ca a constituit o oportunitate conjunctura economica de atunci?

2.       In ce consta "reteta" reusitei sotilor Gliga?

3. Diversificarea gamei de produse si orientarea pe diverse piete au adus un castig afacerii Gliga. Este aceasta directia pe care ar trebuie sa o urmeze organizatiile pentru a a-si asigura continuitatea activitatii si cresterea afacerii?

4.       Este afacerea de familie o afacere de viitor sau nu? Daca da, cum puteti argumenta raspunsul?

5. Considerati ca in contextual economic actual din Romania ar mai fi rentabila initierea unei afaceri in acelasi domeniu cu cel al companiilor Gliga? Daca nu, in ce alte domenii considerati ca mai exista nise de piata in contextul economic actual, eventual cu posibilitate a extinderii activitatii in plan extern?

"INGERII DE AFACERI" - INVESTITORI DE CAPITAL SI DE KNOW-HOW

"Ingerii de afaceri" (Business Angels) sunt acei investitori care au preferat din totdeauna anonimatul.In ultimii ani, insa, reorganizarea si gruparea acestora in asa zisele retele de ingeri de afaceri (care cunosc o dezvoltare rapida in Europa) permit cunoasterea unora din trasaturile de baza ale acestui tip special de investitor.

Intr-un raport publicat de Comisia Europeana se face referire la modul in care politicile guvernamentale pot stapani si favoriza aceste tipuri de investitii prin imbunatatirea mediului de afaceri general si asigurarea unei mai bune 'sanse de intalnire a "ingerilor de afaceri" cu potentialele companii interesate in investitiile pe care acestia sunt dispusi sa o faca.'

In unele tari, acest tip de investitor reprezinta o sursa foarte importanta de finantare (chiar depend ca pondere fondurile traditionale de investitii) si, de aceea, este nevoie de colectarea de informatii cat mai multe si din cat mai multe tari pentru a putea crea o imagine completa, utila mai ales intreprinzatorilor mici si mijlocii.

Concluzia generala a raportului mentionat este aceea ca Europa are nevoie de un numar cat mai ridicat de "ingeri de afaceri" datorita rolului crucial atat ca sursa de informatii de afaceri, cat si ca finantatori, contribuind la crearea unei culturi intreprenoriale eficiente si complexe.

Preferinta pentru proiecte locale

"Ingerii de afaceri" reprezinta persoane individual care investesc capital si difuzeaza know-how intreprenorial si experienta companiilor interesate (in special celor mici si mijlocii).Deciziile de investitii au la baza cunostintele proprii in domeniul respectiv si experienta in aprecierea potentialului companiei respective.Astfel, "ingerii de afaceri" reprezinta o veriga cheie in dezvoltarea si finantarea unei intreprinderi, in special in fazele cruciale de inceput ale existentei acestora, dar si pe parcursul vietii lor economice.

S-a constatat ca "ingerii de afaceri" prefera proiectele locale, deoarece doresc sa fie in contact cat mai frecvent cu management companiei in care vor investi.Cu toate acestea, in domenii speciale de activitate care cunosc o dezvoltare exploziva cum sunt tehnologiile informationale si de comunicatii, unde numarul companiilor dintr-o anumita nisa de piata este relativ scazut, "ingerii de afaceri" vor finanta proiecte aflate oriunde in lume, factorul de apropiere geografica pierzandu-si din importanta.

"Ingerii de afaceri" ca fenomen economic nu reprezinta o noutate.Elementul particular consta in tendinta de grupare a mai multor "ingeri de afaceri" in retele.Acestea sunt organizatii (in special non-profit) care au drept scop facilitarea contactului cat mai multor "ingeri de afaceri" (ca potentiali investitori cu cat mai multi intreprinzatori).

Studii ale Uniunii Europene estimau ca, la nivelul anului 2002, potentialul pentru investitii al pietei, din partea "ingerilor de afaceri" era de circa 10-20 miliarde euro anual.Potentialul este, dupa cum se poate vedea, considerabil.Tabelul 1 prezinta distributia retelelor de "ingeri de afaceri" in tarile Uniunii Europene.

Numarul de retele de "ingeri de afaceri" in Europa, in anul 2002

Tabelul 1

Pod intre investitia initial* si perioada maturitatii

Problema principals cu care se confrunta intreprinderile (in special cele mici si mijlocii) este cea a accesului la surse de finantare.Bancile si alte institutii de credit sunt extrem de reticente la acordarea de imprumuturi pe termen lung firmelor nou infiintate (care nu dispun de "credit history" -referinte anterioare).De asemenea, institutiile mai sus mentionate acorda o atentie din ce in ce mai scazuta firmelor mici datorita riscurilor si cheltuielilor ridicate in derularea unor astfel de proiecte.Sunt, de asemenea, domenii economice cu risc ridicat (cum ar fi inovarea) in care gestionarea unor surse de finantare este mai greoaie.Aceasta problema a finantarii este acuta in perioada de dupa infiintarea companiei, cand inca majoritatea acestora nu a atins dimensiunea (in sensul cifrei de afaceri) ceruta ca plafon minim de majoritatea institutiilor de credit.

In conditiile evocate mai sus se poate spune ca "ingerii de afaceri" actioneaza ca un asa-zis "pod" intre investitia initials (deseori sustinuta de familie sau prieteni) si perioada maturitatii intreprinderii respective cand aceasta poate apela cu succes la abilitatile managerului intre-prinzator.Contributia "ingerilor de afaceri" nu se rezuma numai la sumele de bani investite ci merge mai departe la experienta si consultants acordata (in special in domeniul managerial).Lipsa asa-numitului know-how managerial in diverse stadii de viata ale unei firme este o problema larg raspandita si o cauza principals a esecului in primii ani de viata (mai mult de jumatate din intreprinderile europene isi inceteaza activitatea in primii cinci ani de la infiintare, datorita unui management defectuos, ca principal scauza dupa lipsa 'surselor de finantare).De aceea, numerosi intreprinzatori accentueaza importanta consultantei in afaceri fata de finantarea propriu-zisa a acesteia (in special in cazul firmelor cu aport tehnologic mare).

"Ingerii de afaceri" isi petrec intre trei si opt ore saptamanal in compania respectiva. Natura fundamentala a prezentei "ingerilor de afaceri" este cea informala.Majoritatea acestora aleg anonimatul personal cat si al investitiilor realizate in diferite intreprinderi.Colectarea unor informatii in ultimii ani (in special datorita gruparii acestora in retele) a facut posibila cunoas-terea mai multor trasaturi de baza ale acestora).

In primul rand, diversitatea acestora: exista persoane care investesc de la 500 mii la un milion de euro dar ₅i asociatii de "ingeri de afaceri", care pot investi pana la cinci milioane de euro.

In Europa continentala majoritatea "ingerilor de afaceri" activi se gaseste concentrate in tarile mari (Germania si Franta) unde se regasesc si circa 45% din retelele de "ingeri de afaceri". In Marea Britanie, numarul estimat de "ingeri de afaceri" activi este de 20-40 de mii ale caror investitii anuale se ridica la circa un miliard lire sterline.Numarul de investitii anuale este cuprins intre 3000 si 6000.Investitia medie la nivel european este de 200.000 euro.In Marea Britanie jumatate din numarul de "ingeri de afaceri" au investit, in medie, mai mult de 78.000 de euro fiecare.Retelele de "ingeri de afaceri" faciliteaza intalnirea cererii cu oferta de investitii ca scop principal.Alte servicii includ consultanta, serviciile de pregatire a investitiei, cursuri, seminarii.

Organizare "tip retea"

Prima retea de acest tip a fost infiintata in Marea Britanie in 1998 (National Business Angels Network).Retelele au de obicei un numar mic de salariati permanenti (circa 1-6 la nivel european).Forma juridica de constituire este, de obicei, aceea de asociatie non-profit, desi unele retele au si caracter comercial.Retelele de "ingeri de afaceri" au ca surse de finantare de baza granturile publice, taxe percepute (de la intreprinzatori) in cazul unor investitii de succes, taxe percepute in cazul organizarii de simpozioane, dar si donatii, sponsorizari.In Marea Britanie, exista cea mai dezvoltata structura de retele de "ingeri de afaceri".Astfel numarul de retele stabile este de circa 50.

In perioada 1999-2000, un numar de 386 "ingeri de afaceri" au investit cca. 44 milioane euro in 215 companii britanice.Majoritatea fondurilor au fost folosite in fazele initiale ale dezvoltarii firmelor intr-o gama diversa de domenii.

Diferente notabile fata de investitorii traditionali

Ca principale modalitati de imbunatatire a activitatii unor astfel de retele, cercetatorii din cadrul U.E. recomanda:

♦    promovarea serviciilor oferite si a beneficiilor apelarii la astfel de structuri, cum sunt retelele de "ingeri de afaceri". In acest sens, parteneriatele public-privat sunt extrem de utile deoarece este nevoie de timp si efort in identificarea atat a "ingerilor de afaceri" cat si a firmelor interesate. Se organizeaza astfel seminarii si conferinte unde se prezinta cazuri reusite si se invita "ingeri de afaceri" cu experienta in domeniu;

♦    pregatirea profesionala atat a "ingerilor de afaceri", cat si a intreprinzatorilor. "Ingerii de afaceri" sunt incurajati sa-si extinda orizonturile de la pietele apropiate geografic catre piata globala si catre domenii de afaceri neconventionale;

♦    intreprinzatorii trebuie sa cunoasca foarte bine modul de operare specific al acestor investitori si diferentele fata de investitorii traditionali.

Retelele de "ingeri de afaceri" functioneaza pe principiul confidentialitatii. "Ingerii de afaceri" pot avea incredere ca apeland la o astfel de organizare, succesul investitiei este garantat, deoarece intreprinderile au fost deja preselectionate si verificate in prealabil.Pe de alta parte, intreprinzatorii au incredere ca retelele vor pune la dispozitie cele mai bune oportunitati de finantare existente.In multe cazuri, aceste organizatii au la baza un cod de etica profesionala.

In Romania nu exista informatii concrete date publicitatii, dar cu siguranta ca si in tara noastra exista "ingeri de afaceri" individuali sau asociati in retele.Este de vazut daca numarul acestora este unul semnificativ in comparatie cu tarile din Uniunea Europeana.Trebuie, de asemenea, vazut daca "ingerii de afaceri" reprezinta o sursa importanta de finantare in comparatie cu ponderea fondurilor traditionale de investitii. In mod cert, exista cel putin la nivel potential "ingeri de afaceri" care investesc sume importante de bani si care au cunostintele necesare pentru consiliere.Este interesant de aflat, de asemenea, daca Guvernul sprijina acest tip de investitori si modul in care politicile guvernamentale pot sustine si pot favoriza aceste tipuri de investitii prin imbunatatirea mediului de afaceri general si asigurarea unei mai bune sanse de intalnire a "ingerilor de afaceri" cu potentiale companii interesate in investitiile pe care acestia sunt interesati sa le faca.Concluzia generala este ca orice tara are nevoie de un numar cat de mai ridicat de "ingeri de afaceri", datorita rolului crucial al acestora atat ca sursa de informatii de afaceri, cat si ca finantatori, contribuind la crearea unei culturi intreprenoriale eficiente, eficace si complexe.

Subiecte propuse pentru discutie:

1.  Identificati argumente pentru si contra aparitiei unor "ingeri de afaceri" in Romania.

2.            In ce domeniu de activitate considerati ca ar investi acesti "ingeri de afaceri" in Romania?

3.            In contextul economiei bazate pe cunostinte, stabiliti o legatura intre "ingerii de afaceri" si mutatiile produse in economie si societate la acest inceput de secol si de mileniu.

O AFACERE PE INTERNET CARE DEPINDE DE NUMARUL NASTERILOR

Oana Greceanu si Monica Toderita au absolvit Academia de Studii Economice Bucuresti si au lucrat mai multi ani pentru diverse firme de aparatura medicala.Ideea unei afaceri bazate pe livrarea la domiciliu de articole pentru gravide si bebelusi i-a venit Oanei Greceanu, care si-a adus aminte de perioada postnatala cand isi trimitea sotul la cumparaturi."Neputand sa ma deplasez, trebuia sa-mi trimit sotul sa cumpere scutece sau alte produse pentru copil.Daca nu gasea ceea ce ii scrisesem eu pe lista de cumparaturi, cumpara alte produse care nu prea imi erau folositoare. Cautand pe site-urile americane despre ingrijirea copiilor mici, am gasit un magazin virtual cu astfel de produse si, gandindu-ma ca multe mamici s-au aflat in situatia mea dupa sarcina, mi-am dat seama ca o astfel de afacere ar putea avea succes si in Romania".

Investitia minima necesara pentru demararea afacerii este de 13000 euro, repartizati astfel:

♦    achizitionarea unui automobil pentru livrare este neaparat necesara, un autoturism Dacia Solenza costand in jur de 6000 euro;

♦    achizitionarea unui computer cu toate perifericele necesare (imprimanta, scanner) al carui pret este de aproximativ 1500 euro;

♦    restul de 5500 euro sunt destinati taxelor de infiintare a unei firme, taxelor notariale, proiectarii site-ului, cumpararii de marfi.

Numarul minim de angajati este de cinci, din care:

♦    o persoana trebuie sa se ocupe de actualizarea site-lui web;

♦    o persoana trebuie sa se ocupe de preluarea comenzilor si de pregatirea pentru livrare a marfii;

♦    doi oameni se vor ocupa doar de livrari;

♦    un angajat trebuie sa se axeze pe relatia cu furnizorii de marfa si, in cazul editarii unei brosuri de prezentare, de realizarea, distributia si gasirea de publicitate pentru aceasta.

Impreuna cu Monica Toderita, Oana Greceanu s-a gandit de ce ar avea nevoie pentru dezvoltarea unei astfel de afaceri.Ele si-au dat seama ca suma nu ar fi atat de mare pe cat se astep-tau, deoarece unele investitii erau deja facute.Masina pentru livrari si computerul le aveau.Mai ramanea achizitionarea unui domeniu pentru Internet, proiectarea site-lui si cumpararea de marfa. Partea de design web a fost rezolvata prin propriile forte, beneficiind si de ajutorul celor doi soti. In total, investitia a fost de 1500 euro, care au reprezentat cheltuielile de infiintare a firmei, achizitionarea domeniului de Internet si inregistrarea marcilor.Firma s-a numit Ask Creative.

Cele doua femei au gandit dezvoltarea vanzarilor pe site in paralel cu cele prin intermediul unei brosuri tiparite, care sa fie distribuita la cursuri prenatale, in farmacii, maternitati sau cabinete medicale.Dimensionarea tirajului acestei brosuri era un aspect esential, deoarece costurile de tiraj pareau destul de ridicate raportate la posibilitatile financiare ale companiei."In Bucuresti, numarul lunar de nasteri este aproximativ 1500, asa ca am stabilit sa tiparim 3000 de exemplare, care sa acopere doua luni.In total, acestea ne costau 1000 euro", explica Oana Greceanu.

La inceputul lunii aprilie a anului 2003 au lansat oficial site-ul.Domeniul pe care l-au ales a fost www.bebelusultau.ro.Prima comanda a venit la aproximativ o saptamana de la lansarea site-ului si a fost de peste 400.000 lei (aprox. 10 euro).In prima luna de functionare au avut treizeci de comenzi prin intermediul site-ului, iar cifra de afaceri a fost de aproximativ 20 de milioane de lei.Veniturile au crescut de la o luna la alta, ajungand ca in luna decembrie 2003 sa fie de aproximativ 200 milioane lei. "Incasarile variaza in functie de numarul de nasteri.Daca in alte afaceri decembrie este o luna buna, pentru ca lumea face cumparaturi, iar ianuarie si februarie sunt mai proaste pentru ca lumea nu mai are bani, in cazul magazinului virtual, daca sunt nasteri in luna respectiva si vanzarile sunt pe masura", spune Monica Toderita.Acum, 48% din comenzi vin prin intermediul site-ului si 52% sunt comenzi telefonice de la clienti care cumpara prin intermediul brosurii care se distribuie gratuit.Cu toate acestea, un procent mare din cei care comanda telefonic vin de pe site, preferand telefonul pentru a fi mai siguri ca le ajunge comanda. Din punct de vedere valoric, 34% din comenzi vin de pe Internet, iar restul prin apeluri telefonice".

Initial, cele doua femei s-au axat pe dezvoltarea afacerii in Bucuresti, insa treptat au inceput sa apara comenzi si din provincie, ajungandu-se ca acum, din punct de vedere valoric, un sfert din comenzi sa provina din afara capitalei.Daca livrarea in Bucuresti se face prin intermediul unui autoturism, in provincie marfa este trimisa prin posta cu plata ramburs.Chiar daca cifra de afaceri a crescut lunar, profitul a inceput sa apara doar in ultimele patru luni, el estimandu-se la peste 1000 euro in toata aceasta perioada.In total, la finele anului, investitia in firma a depasit 4000 de euro.In afara celor 1500 de euro initiali, restul banilor a venit din profitul reinvestit si din salariile sotilor.Cheltuielile sunt destul de ridicate, mai ales la transport, iar asta explica si aparitia destul de tarzie a profitului.Anul trecut numai cheltuielile de transport au depasit 66 milioane lei (1700 euro).

In ultimele douasprezece luni site-ul a avut peste 500 de clienti si peste 1000 de comenzi. Pe site-ul www.traffic.ro, la capitolul comert electronic, site-ul www.bebelusultau.ro se afla pe pozitia 21, cu 1000 de vizitatori si peste 9400 de accesari saptamanal.Acum pe site sunt oferite spre vanzare peste 600 de produse, iar stocul de marfa depaseste 300 de milioane lei, doar jumatate reprezentand marfa luata pe credit.

Subiecte propuse pentru discutie:

1.      Analizati situatia descrisa din punctul de vedere al valorificarii unei oportunitati economice.

2.      Schitati o strategie intreprenoriala viabila pentru aceasta firma.

3.      Stabiliti networkingul necesar pentru succesul in continuare al acestei afaceri.

PROVOCARILE FEMEII INTREPRINZATOR INTR-O LUME A BARBATILOR

Pana nu demult, o femeie la carma unei afaceri sau chiar proprietara acesteia era un lucru daca nu rar, atunci in mod sigur ceva ce starnea curiozitatea.Pentru ca daca barbatii au fost intotdeauna exonerati de obligaiile familiale atata timp cat cariera le solicita acest lucru, pentru femei aceasta era prima si poate cea mai importanta provocare: familie versus cariera.Obstacolul acesta, in calea realizarii profesionale a femeii, nu tinea doar de problematica fiecareia in parte, ci a devenit chiar o tema cu aspect social.Caci daca pentru un barbat chestiunea familiei era doar una de sprijin si sustinere morala, in cazul femeilor aceasta este o problema cu o singura solutie: familie si cariera, o simbioza, un tot unitar.Un barbat care isi neglijeaza responsabilitatile familiale pentru problemele de serviciu este scuzat si chiar i se gasesc circumstante atenuante, insa o femeie in aceasta situatie isi atrage orgoliul.

Se pare insa ca, din ce in ce mai mult, femeia isi gaseste locul binemeritat in lumea afacerilor, fie ca manager, fie ca promotor al propriei afaceri.Din punct de vedere statistic, potrivit studiului "Femei de afaceri in mileniul III" realizat de catre Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) si Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID) in 2001, din totalul de peste 810.000 de firme inregistrate in perioada decembrie 1990 - decembrie 2002, aproape 50% au ca actionari sau administratori femei.Este interesant totusi ca valoarea capitalului subscris de acestea este de doar 12,4% din valoarea totala a capitalului.Chiar si asa, insa, peste 80% din ele detin controlul propriei investitii, ca asociat unic sau asociat majoritar.

Desi la sfarsitul anului 2002 existau aproximativ 520.000 de femei implicate in afaceri, intreprinzator, administrator sau cu o profesie liberals, daca raportam la totalul populatiei (22 de milioane) aceasta inseamna doar 2,2% din populatia Romaniei si doar 6,5% din totalul de 7,8 milioane de persoane active ocupate (conform recensamantului din 2002).

i mai interesant este faptul ca ponderea cea mai mare din numarul total de femei implicate in afaceri o constituie femeile cu varste intre 30 si 49 de ani (69%).Doar 3,5% din femeile cu varste pana in 25 de ani au o afacere pe cont propriu.Domeniile de interes sunt comertul (aproape 69%) si serviciile (aproape 14%).

Mai mult de jumatate dintre romani (54%) cred ca implicarea femeilor in afaceri ar avea o influenta benefica asupra acestui domeniu.Cu toate acestea, in proportie de 29%, ei sunt de parere ca aceasta implicare nu schimba cu nimic starea de lucruri din economie, iar 6% considera ca ar avea chiar o influenta negativa.Firesc este faptul ca peste jumatate dintre femei (58%) cred in puterea lor de a schimba in bine domeniul afacerilor.Dar procentul nu este poate atat de mare pe cat ne-am fi asteptat, avand in vedere ca si jumatate dintre barbati impartasesc aceeasi parere (50%). Sa fie vorba de neincrederea femeilor in capacitatea lor de a se descurca in afaceri?

Cu toate acestea, multe dintre femei nu vad nici un impediment in a imbina o afacere de succes cu viata de familie.Cele mai hotarate (60%), care nu doresc sa lase greul afacerilor exclusiv pe umerii barbatilor, sunt tinerele intre 18 si 29 de ani, urmate la doua procente de cele intre 30 si 59 de ani. Se pare ca femeile reusesc totusi sa gaseasca suficient timp pentru activitati de management.

Pe de alta parte, barbatii se tem de o eventuala schimbare majora de atitudine, pentru ca 65% dintre ei nu considera ca femeile concureaza cu ei pentru functii de conducere sau ca lideri.

Faptul ca aproape trei sferturi din populate vede in continuare femeia la "cratita", cu un buget de timp prea mic pentru a se mai ocupa si de afaceri, pare oarecum firesc in raport cu mentalitatea generala.Chiar daca, in majoritate, nu doresc sa fie condusi de femei-manager, jumatate dintre ei considera totusi ca o mai mare implicare din partea femeilor ar avea o influenta pozitiva asupra lumii afacerilor.O pozitie oarecum contradictorie o au barbatii.

O concluzie optimista insa este aceea ca performantele firmelor conduse de femei reprezinta 60% in topul national al CCIRMB⁸ in anul 2002.

Interesante sunt si studiile realizate in acelasi domeniu, al implicarii femeilor in afaceri, in Statele Unite ale Americii.Astfel, cercetarile au aratat ca detinerea unei afaceri este una din cele mai eficiente modalitati de imbunatatire a bunastarii financiare a femeii in timp ce numarul afacerilor detinute de femei a crescut considerabil in ultimii ani, desi dinamica venitului realizat de firmele lor a fost destul de mica.

Studiul "Femeia in afaceri", realizat de SBA (organizatie pentru administrarea afacerilor mici din SUA) a relevat faptul ca in SUA femeile sunt proprietare a 9 milioane de afaceri (5,4 de milioane sunt detinute de femei ca singur proprietar, iar restul de 3,6 impreuna cu barbati) si reprezinta 46% din forta de munca la nivel national.Studiul a scos la lumina urmatoarele informatii:'

■    in 2000, circa 38% din liberii profesionisti erau femei;

■    in 1999, femeile constituiau 46% din forta de munca, adica cea mai mare rata a participarii din lume;

■    in 1999, femeile ocupau 46% din posturile executive, administrative, si manageriale;

■    in 1999, firmele detinute de femei generau taxe in valoare de 819 milioane de $, aveau 70 milioane de angajati si 150 miliarde $ pe statele lunare de plata.

Femeile de afaceri americane activeaza in toate domeniile de activitate. 55% din afaceri sunt in sectorul serviciilor, 17% in comert si 9% in finante, 8% in asigurari.Constructiile detin 3% din totalul afacerilor conduse si detinute de femeile americane, iar alte 8% sunt in alte domenii de activitate.Circa 64,3% din veniturile generate de firmele detinute de femei provin din activitatile de comert en-gros si cu amanuntul, precum si din servicii.Comparativ' cu barbatii, femeile au mai putine activitati in firmele de constructii si in finante sau asigurari, dar au mai multe activitati in domeniul serviciilor.

Acelasi studiu a scos la iveala faptul ca tendinta este de crestere pentru afacerile detinute de femei. Oricum, fata de dinamica cresterii numarului de firme in SUA, in perioada 1995-1999, care a fost de 6%, aceea a cresterii numarului de afaceri detinute de femei a fost mai mare, de circa 16%. In cinci ani, venitul firmelor conduse de femei a crescut cu 33%, comparativ cu cel al firmelor americane in general.

In urma unor studii realizate de Center for Creative Leadership-Euroin, in care au fost implicate femeile care au reusit sa-si faca o cariera de succes in diverse domenii, s-a constatat ca, indiferent de tara din care provin, acestea se lovesc de aceleasi greutati. In mare, putem discuta de cinci mari preocupari ale acestora: autenticitatea, relatiile, influenta, flexibilitatea si propria motivate.

Autenticitatea - adica dorinta de a avea o linie clar trasata intre interese1e de serviciu si cele personale.O femeie, ca sa poate actiona cu franchete, trebuie sa-si fixeze foarte bine prioritatile si sa-si stapaneasca emotiile.Pentru multe dintre femei este foarte greu sa tina pasul cu colegii lor barbati, ele fiind obligate sa-si ascunda feminitatea in spatele unei tinute cat mai conventionale.Altele s-au simtit foarte nefericite in cariera lor dar si-au continuat' drumul reusind sa faca fata presiunilor familiale si financiare.Unele dintre femeile chestionate au'declarat ca de multe ori au simtit ca deciziile profesionale pe care le-au luat contravin principiilor lor din punct de vedere personal si chiar etic. In astfel de situatii este nevoie ca ele sa-si asume mai repede aceste transformari si sa-si depaseasca rapid crizele personale.

Relatiile - adica nevoia fundamentals a fiecaruia(eia) dintre noi de a intra in contact cu oamenii din jur. Relatiile sunt cele care aduc fericire, confort si dau sens vietii noastre, iar femeile sunt cele care se pricep cel mai bine la acest lucru.

⁸ CCIRMB = Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti

Influenta - ceea ce reprezinta dorinta de a ajuta si de a controla destinul cuiva.Nevoia de a fi influent este ceea ce ne motiveaza sa luam initiative, sa ne realizam si sa avem incredere in propriile forte. De cele mai multe ori asociem aceste calitati barbatilor si mai putin femeilor.Cele mai multe dintre femei se folosesc de influenta pe care o detin doar atunci cand sunt prinse cu adevarat intr-o situatie delicata si care implicd multe riscuri. Insa, cele mai multe abuzeaza de acest lucru si ajung sa distruga o relatie numai de dragul puterii pe care le-o da influenta.Pentru cele mai multe femei manageri din Europa jocurile politice constituie un adevarat adversar.Ele declara ca nu cunosc regulile nescrise ale acestei lum si ca au nevoie de o mai buna cunoastere, din punct de vedere psihologic, a unor astfel de oameni.Puse in situatia de a incheia totusi o afacere cu oameni politici, ele s-au izbit de neincrederea acestora in ceea ce privete puterea de decizie pe care o detin in companie.Analizand astfel de situatii, s-au descoperit doua extreme: 'unele femei spun ca ar trebui sa aiba mai multa incredere in propria persoana iar altele se tem ca nu cumva sa para prea insistente.

Flexibilitatea - defineste capacitatea de a juca mai multe roluri concomitent.Singura preocupare a unora dintre femei este munca, dar asta nu inseamna ca ele nu-si doresc mai mult de atat. Altele care incearca cu disperare sa-si mentina o viata personala normala se simt "hartuite" de interesele profesionale si cele familiale.Dar cele mai multe reusesc sa faca fata cu succes situatiei datorita acestei capacitati de a-si asuma simultan diferitele roluri pe care trebuie sa le joace.In studiul facut, femeile intervievate au declarat ca reusesc sa echilibreze balanta intre cariera si familie datorita angajarii lor in intelegerea complexity fenomenului social si printr-o mai buna organizare a timpului.

Propria motivatie - sau altfel spus capacitatea de a intelege motivatiile interioare ale unei persoane, comportamentul si scala de valori ale acesteia in zilele noastre.Femeile isi pun mereu intrebarea: "cine sunt eu?" si astfel reusesc sa-si clarifice care le sunt motivatiile si prioritatile.

Ele nu vor sa se defineasca numai prin cariera, sarcini de serviciu si afaceri si de aceea au nevoie de o mai buna cunoastere a propriului eu.Pentru acest lucru, mai intai, o femeie trebuie sa afle ce parere au ceilalti despre ceea ce face: de exemplu, daca propunerile ei se lovesc de reactii negative, ea trebuie sa descopere daca acestea sunt indreptatite din punct de vedere profesional sau sunt indreptate mai mult catre ea ca persoana.In mod normal, nu ar trebui sa ne afecteze personal tensiunile legate de serviciu si trebuie sa stim sa delimitam problemele personale de cele profesionale.Descoperind ceea ce ne dorim cu adevarat de la cariera pe care ne-am ales-o, stiind exact ce anume ne place si ce nu, cunoscandu-ne limitele; numai in felul acesta vom reusi sa privim in perspectiva si sa ne planificam viitorul.

Aceste cinci directii de dezvoltare sunt foarte importante pentru femeile care ocupa pozitii'de conducere in cadrul unei companii.Pentru o femeie este aproape imposibil sa se ocupe numai de cariera atat timp cat viata sociala si familial* depind de rolul pe care ea trebuie sa-l joace.In studiul facut femeile au declarat ca reusesc sa echilibreze balanta intre cariera si familie datorita angajarii lor in intelegerea complexitatii fenomenului social si printr-o mai buna organizare a timpului.

Exemple de succes

In continuare vor fi enumerate cateva femei din elita mondiala a afacerilor, care stau in spatele unora dintre cele mai profitabile si rasunatoare afaceri:

1.   Fiorina Carly - are 48 de ani, este presedinte si CEO la compania Hewlett-Packard si

se mentine in acest top de 15 ani. A condus negocierile de preluare a companiei Compaq de catre Hewlett-Packard, in schimbul sumei de 18,7 miliarde de dolari.In legatura cu aceasta victorie pe care a obtinut-o, Fiorina Carly declara: "mi s-a reconfirmat un principiu fundamental si anume ca lucrul cel mai important de care are nevoie un conducator este busola interna".

2. Betsy Holden - are 46 de ani si este co-CEO la compania Kraft Foods.Titlul de co CEO nu-i diminueaza cu nimic puterea. Holden supravegheaza aproape 75% din cele 34 de miliarde de dolari din veniturile celei de-a doua companii de produse alimentare din lume, infiintata in iunie 2001.Anul acesta ea a realizat o crestere a venitului cu 18%, aceasta fiind cea mai mare crestere realizata pana acum in cadrul companiei.

3. Meg Whitman - are 46 de ani si este presedinte si CEO al companiei eBay.Ea a facut regulile Internetului. Condusa de Whitman, veniturile companiei eBay se dubleaza de la an la an, iar valoarea vanzarilor pe anul 2002 a fost estimata la 14 miliarde de dolari. In sectorul tehnologic aflat in plina dezvoltare, anul trecut s-a inregistrat o crestere de peste 30%.

4. Indra Nooyi - are 46 de ani si este presedinte si CEO la compania PepsiCo.Femeie cu o vointa de fier si un strateg pe probleme financiare, ea a semnat in ultimii ani contracte in valoare de 30 de miliarde de dolari.Anul acesta se asteapta o crestere procentuala a castigurilor compani-ei PepsiCo de cel putin 13%.Dar noul produs energizant Coke ii va face Indrei munca mult mai grea decat pana acum.

5.        Andrea Jung - are 44 de ani si este presedinte si CEO al campaniei Avon Products. In mainile ei se afla un intreg brand international din industria produselor cosmetice.Acum este pe cale de a-si mari veniturile cu 10% fata de 2002 si continua sa inspire acelasi devotament extraordinar.Directoarea companiei, Ann Moore (numarul doi in firma), spune despre Jung: "oamenii din jurul ei si-ar da si viata pentru ea".

6.        Anne Mulcahy - are 49 de ani si este presedinte si CEO la compania Xerox.Si ca presedinte si ca CEO, Mulcahy a reusit sa scape compania de la faliment.De anul trecut, ea si-a numit un nou CEO si a reusit sa achite un credit bancar in valoare de 2,2 miliarde de dolari si a readus compania spre profit.

7.        Karen Katen - presedinte al Grupului Farmaceutic din cadrul farmaciei Pfizer.Chiar daca Wall Street-ul a reactionat cu prudenta la oferta pe care a facut-o Pfizer pentru licitarea firmei producatoare de medicamente Pharmacia, Katen are si acum motive sa zambeasca.Cand fuziunea va fi deja finalizata la sfarsitul anului, ea probabil ca va catiga inca 11 miliarde de dolari, dupa doar un an de vanzari, dintr-o cifra totala de afaceri de 39 de miliarde de dolari.

Subiecte propuse pentru discutie:

1.      Analizati comparativ pentru' SUA si Romania situatia femeii intreprinzator.

2.      Analizati comparativ pentru Romania situatia femeii intreprinzator si a barbatului intreprinzator.

3.      Identifica i in presa romaneasca de specialitate economica exemple de succes de femei intreprinzator din Romania si comentati cateva exemple corelativ cu cele din acest studiu de caz. '

Mini studii de caz

ROLUL MICII INDUSTRII IN VIATA ECONOMICA A STATULUI NOSTRU

"Doamnelor si Domnilor⁹,

Miscarea pe care o fac micii comercianti, micii industrial este o miscare generala. Camerele de Comert, Industrie Agricultura sunt in plina agitatie, din cauza unor imprejurari foarte grele.

' Tara romaneasca trece printr-un moment greu.Suntem in plina criza, in plina saracie am putea zice.Este o saracie generala si tara totdeauna a fost bantuita de mare saracie, totdeauna camerele muncitoresti si camerele negustoresti s-au agitat si au cerut revizuirea situatiei meseriasilor si negustorilor.Ar fi trebuit ca aceasta miscare sa fie continua, dar omul e foarte curios: atunci cand este perioada de mare prosperitate, omul traieste foarte bine, nu se ingrijeste de ce are sa fie maine si nu cere schimbarea legilor care il guverneaza.In epoca de scrasnire a dintilor, cu totii ne agitam.Cea mai mare greutate prin care trec comerciantii si industriasii sta in faptul ca nu gasesti o centima sa te imprumuti si daca se intampla sa gasesti, ti se iau dobanzi camataresti.

Aceasta este situatia generala a Tarii Romanesti.Ea cuprinde deopotriva si pe proprietarul care are 1000 hectare de pamant in proprietate, si pe taranul care are 20 hectare, precum si pe cel ce nu are decat 3 hectare.

⁹ Textul reproduce partial un discurs tinut in anul 1941 de un profesor, fost rector al Academiei de Inalte Studii Comerciale si Industriale Bucuresti

Tara noastra trece printr-una din acele crize cum n-a mai cunoscut si auzi in 'toate zilele si in toate cercurile cuvinte de descurajare.Marele negustor plange ca nu mai vinde nimic.Marele industrial care pana acum facea afaceri extraordinar de mari, spune ca nu mai poate scurge marfa, ca a concediat 50% din lucratori si ca e pe cale sa mai concedieze 25%.

Totul stagneaza.Este o stare nenorocita de lucruri.Aceasta stare de lucruri are repercusiune si in lumea politica si descurajarea ii cuprinde si pe oamenii din guvern.Lumea acuza guvernul si cere schimbarea lui.Dar guvernul l-am schimbat anul trecut si totusi lucrurile nu merg bine.

Te duci la un director de banca si-i spui ca ai o afacere foarte importanta, o exploatare agricola care este de cea mai buna rentabilitate si-i ceri ceva fonduri.Acesta iti raspunde ca productia agricola se face sub cost si ca nu se mai ocupa nimeni cu afacerile din agricultura.Te duci cu o afacere industriala si ceri fonduri.Raspunsul e ca industria nu mai merge.Te duci cu o afacere petroliera, raspunsul e acelasi.Nici o intreprindere nu mai gaseste credit la banci si directorii iti spun in chip stereotip acelasi lucru, ca sunt intreprinderi proaste si nu mai merg. Bancile, ele insele merg prost, pentru ca tin inchise sumele de bani pe care ar trebui sa le dea spre fructificare.

Nu mai merge nimic.Nu cumva este pieirea tarii?Nu cumva tara nu mai poate sa iasa din acest fagas?Lumea este descurajata, nu mai vezi pe nimeni vesel, nu mai sunt oameni care petrec. Nici bodegile nu mai merg.

Va rog sa nu va alarmati.Nu pierdeti curajul.

Starea aceasta, asa trista, a mai avut-o tara odata.La 1899-1900, era exact aceeasi situatie. Atunci am vazut toate imobilele din Bucuresti venite la Tribunalul de Notariat si jumatate din aceste imobile vandute la licitatie.La 1904-1905, jumatate din imobilele din Bucuresti, erau trecute'in proprietatea Creditului urban.La 1900, toate mosiile din tara erau scoase la mezat.Daca ar fi existat atunci o Casa Rurala cu mijloace'suficiente, ea ar fi cumparat toate acele mosii din tara care se vindeau atunci pe pret foarte scazut, numai cu datoria de la Creditul rural.Statul nu ar mai fi avut nevoie de expropriere pentru a improprieti pe tarani.Statul era in faliment.Nu putea plati titlurile care ieseau la sorti si amana plata.Dar nu putea sa amane plata decat in tara, in strainatate trebuia sa plateasca.Era de dorit ca la tragerea la sorti sa iasa de preferinta titlurile domiciliate in tara.Au fost functionari care au crezut ca este mai bine sa iasa titlurile domiciliate in buzunarul lor.Frauda a fost descoperita.Ea a facut mult zgomot.Un functionar a fugit in America, altul a fost trimis la Vacaresti, un al treilea s-a aruncat inaintea trenului, iar ministrul de finante, sub care se facusera fraudele si-a dat demisia si voind, in intrunirea de la Barlad, sa-si explice atitudinea, a murit in gradina botanica publica, pe cand isi rostea discursul.Singurul om care-si pastra calmul era Regele Carol.Restul lumii plangea.Era o stare disperata.

Cu toate acestea, am trait si am vazut epoca de inflorire de la 1905-1914 si parca nici nu ne mai aminteam de reaua stare de la 1900. Asa incat lucrurile nu trebuie luate prea tragic. Perioada grea va trece. Iar la 1937 va fi una din cele mai prospere epoci pe cari le-a avut tara noastra. La 1937 va fi sfarsitul evolutiei. i vom vedea aceasta lume descurajata, care nu vrea sa intreprinda nimic pentru ca afacerile sunt proaste, in plina actiune si bancile nu vor mai prididi cu primirea depozitelor. Dobanda va scadea

cu 5%.

Doamnelor si Domnilor,

Va aduceti aminte de epoca de la 1920. Va aduceti aminte de curajul si de increderea ce domneau, de entuziasmul ce cuprinsese lumea pentru a intreprinde.Si totusi la 1920, prosperitatea se baza pe ceva fictiv, pe hartia depreciata.

In epoca de prosperitate exista un mare curaj, un mare entuziasm, o staruinta si o dorinta de intreprindere extraordinara.Toata lumea vrea sa creeze si meseriasii nu stiu cum sa se mai imparta, mica industrie lucreaza cu puteri uimitoare, totul este in ascensiune, directorii de banci au incredere in viitorul tarii. In epoca de depresiune, din contra, este o lancezeala, o descurajare si se vede ca si curajul este contagios, dar si durerea si supararea sunt contagioase.Daca unul e descurajat, toti suntem descurajati.

Aceasta este prin urmare situatia generala a Tarii Romanesti, dar este si o situatie speciala a micilor industriasi pentru ca, in ceea ce-i priveste, ei sunt incadrati in sindicate si societati puternice.

Principiul care domina veacul al XX-lea este principiul asocierii fortelor.Veacul al XVIII-lea si veacul al XIX-lea, erau veacurile individualismului.Omul se prezenta in fata naturii cu un curaj demn de admiratie, dar ₅i cu o imprudenta, care'ii rezerva amare dezamagiri. Prezumtia'lui nemasurata era bazata pe intreaga miscare stiintifica a veacului al XVIII-lea.Cand veacul al XVIII-lea si revolutia franceza au deschis tuturor oamenilor lumea sociala, se parea ca toata aceasta lume le apartine. tiinta le oferea toata intinderea duratei si toata nemarginirea timpului. Istoria le nara civilizatiile trecute, geologia, originea planetei, arheologia, trecutul.Oamenii vedeau deschizandu-se inaintea lor viitorul social fara limita dar si profunzimile trecutului. In fiecare individ insa, in care se deschidea lumea in acest fel, era un fel de neliniste, de aspiratie pasionala, dar dureroasa in aceeasi vreme.

Va avea individul puterea de a parcurge si de a stapani aceasta lume ce i se infatisa cu atata splendoare?Si fiecare va compara debilitatea resurselor lui, subtirimea sufletului sau, scurtimea vietii lui, cu acest infinit de timp, de spatiu'si de actiune, care se parea ca se deschide in fata lui.Este aspiratia arzatoare, nelinistita, dureroasa, a tuturor acelora care simt infinitul frumusetii vietii ce trebuie framantata si constata slabiciunea bratelor ei.

Omul aparea, in fata naturii singur, ca individ izolat.El nu era legat printr-o organizatie sociala imperioasa, la un ansamblu omenesc. Individul este un izolat, el traieste prin sine si pentru sine.Cand se adreseaza naturii, cand o cerceteaza, ori vrea sa o infrunte, el nu poate fi insotit de insasi umanitatea, ori macar de o parte dintr-insa, caci ea este prea discordanta, prea amestecata si prea mult expusa tuturor conflictelor de pasiuni, interese si idei, pentru ca un singur individ sa se poata ridica in fata naturii si sa spuna: sunt umanitatea.

Cand insa omul si-a dat seama de insuficienta lui, atunci o noua conceptie de viata a inceput sa rasara.Omul nu se mai poate prezenta singur,'izolat, in tot ceea ce formeaza activitatea lui, ci in asociatie.Nu se mai prezinta individul in fata naturii, ci umanitatea intreaga.Fiinta omului se prelungeste: in trecut, la 'infinit, prin generatiile apuse si Tara margine in viitor, prin genera-tiile ce vor urma.Cu o'atare infinitate in timp si nemarginire in spatiu, el devine o forta in fata naturii.

Marea productie societara din veacul nostru porneste din aceasta conceptie.Incercarea lucratorilor de a cauta rezolvarea problemei muncitoresti prin sindicate, pleaca din acelasi imbold. Lumea intreaga se asociaza.Ori, in aceasta miscare generala, care caracterizeaza veacul, numai producatorul de la tara ramane un izolat.Si aici este nepotrivirea intre adaptarea oraselor la mediul social si inmarmurirea satelor in individualismul anterior.Nicaieri insa nu se simte mai mare nevoia de asociere ca la tara.

La oras, omul lucrand in industrie, ca meserias, in comert, activitati ce sunt in mare parte scoase de sub puterea fortelor naturale si depinzand de om, era mai putin simtita nevoia de asociere a fortelor ca la tara, unde omul este vesnic stapanit si infrant de fortele naturii.In fata imensitatii acestei forte si a nimicniciei puterii lui,' omul devine fatalist, traditionalist, conservator.El nu crede sau nu poate crede ca ceva s-ar mai putea'schimba in existenta lui, nu-i vine sa creada ca ar putea exista o forta, care sa o poata domina si' stapani pe cea naturala. Convins ca nu se poate schimba nimic in mersul lucrurilor la tara, prefera sa paraseasca localitatea decat sa incerce a schimba ceea ce nu poate schimba.Aceasta este poate, pricina migratiei locuitorilor de la sate la orase.

Locuitorii de la orase practica pe o scara mai intinsa asocierea; aceasta forma noua de viata si de productie procura binefaceri pe care omul de la tara le simte dar nu si le poate explica; el nu stie ca asocierea fortelor a fost capabila sa sporeasca puterea de rezistenta a omului din oras; el vede doar atat, ca esti mai putin supus capriciului 'fortelor naturale acolo si de aceea emigreaza spre marele oras."

Subiecte propuse pentru discutie:

1.            Analizati comparativ, sesizand asemanari si deosebiri, situatia economica, sociala si politica din Romania anilor 1938-1940'si din prezent.

2.            Interpretati din punct de vedere istoric, dar si managerial-intre-prenorial,'situatia din Romania anilor 1938-1940.

3.            Sugerati modalitati de depasire a unor posibile crize economice, manageriale, bancare si de proprietate pentru a diminua impactul lor negativ asupra initiativei private din Romania acestor ani.

UN HOBBY DIN CARE SE SCOT BANI FRUMOSI

O asociere intamplatoare

Valentin si Florentin nu au studii de specialitate in domeniul fotografiei, ci doar o mare pasiune pentru aceasta arta. Intamplarea a facut ca cei doi sa se intalneasca in 1996 in campingul din Neptun unde aveau instalate corturile si de atunci sunt prieteni nedespartiti si parteneri de afaceri.

Valentin avea un aparat de fotografiat profesional de toata frumusetea care i-a atras atentia lui Florentin.Cei doi au intrat in vorba datorita pasiunii lor comune pentru fotografiat si in scurt timp au ajuns la concluzia ca ar putea incepe un parteneriat in domeniul realizarii de fotografii profesioniste.

Cunostintele lor in domeniu nu erau foarte bine sistematizate, dar au reusit sa se completeze unul pe celalalt.Valentin cunoscuse un fotograf profesionist japonez care, de altfel, i-a si insuflat pasiunea pentru fotografie. De la acesta a invatat cateva elemente esentiale pentru arta fotografica si de aici a mai fost doar un pas pana la cumpararea unui aparat Nikon profesionist la mana a doua.Pasiunea pentru calatorii l-a ajutat sa realizeze, in timpul vacantelor sale, nenumarate fotografii artistice, peisaje si portrete, aplicand cunostintele acumulate de la mentorul japonez.

Povestea pasiunii lui Florentin pentru fotografie este mult mai veche, pentru ca avea acest hobby din copilarie.El si-a inceput cariera de profesionist ca angajat al unui studio, prima sa atributie de serviciu fiind realizarea de fotografii in Parcul Constantin Brancoveanu din Bucuresti pentru cei care doreau un instantaneu in timpul unei plimbari.La studio a ajuns in urma unui anunt de angajare pe care l-a vazut intamplator.Avand cateva idei despre fotografie, si-a spus ca trebuie sa-si incerce norocul.Probele de lucru pe care le-a facut au fost insa dezastruoase: fotografii neclare, taiate, cu incadrare proasta.Patronul respectivului studio i-a acordat insa incredere si l-a angajat pentru o luna, de proba, apoi colaborarea a continuat timp de doi ani.

Inarmati cu aceste cunostinte acumulate prin exercitiu practic, cei doi fotografi au pornit sa incerce marea cu degetul, adica sa transforme in afacere ceea ce anterior fusese doar o mare pasiune.Faptul ca a absolvit Facultatea Management l-a ajutat pe Valentin in administrarea afacerii, iar pentru Florentin experienta de profesor de sport la o scoala Waldorf a insemnat castigarea unor'clienti printre elevii care doreau fotografii si familiile acestora.

Cand incepi de la zero

Firma lor de fotografie (Alfa) a fost infiintata in 1997. "Practic am inceput totul avand un singur aparat, Nikon, un blitz si cateva relatii din perioada in care Florentin lucrase pentru studioul de fotografie.Nu aveam absolut nici un ban si ne-am imprumutat pentru primele o suta de filme cumparate cu discount.Eram insa foarte optimisti privind lansarea micului nostru business."

Cei doi erau inca studenti si posibilitatile lor materiale erau foarte reduse.Dar nu acesta a fost principalul obstacol, ci faptul ca nu cunosteau furnizori de filme, hartie fotografica, substante pentru prelucrarea fotografiilor, aparate de marit si ca nu aveau relatii cu potentiali clienti.

Norocul lor cel mai mare a fost colaborarea cu Studioul Efect care i-a ajutat in prelucrarea fotografiilor pe credit, pentru prima comanda.Dupa o saptamana au reusit sa-si achite datoria respectiva, ramanand in continuare clienti fideli ai studioului care le ofera si astazi credit pentru comenzile contractate.

"Pentru inceput ne-am gandit sa facem fotografii pentru scoli, poze de grup, portrete pentru parinti, serbari scolare, legitimatii.Ne-am dus, practic, din usa in usa si am discutat cu directorii de scoli privind oferta noastra.Faptul ca suntem persoane simpatice si amuzante si ca le ofeream servicii avantajoase ca pret cred ca ne-a fost de ajutor pentru a-i convinge sa lucreze cu noi", spune Florentin.Primul client a fost o clasa intai de la scoala de cartier pentru care au realizat fotografii de grup si portrete cu elevii.

Nikon-ul de la inceput este in continuare piesa de baza

"In timp, am reusit sa ne cumparam intreaga gama de aparatura si echipamentul foto necesar. Primul nostru aparat foto, acel Nikon de la Neptun, a ramas in continuare piesa noastra de baza, desi ne-a facut cateva probleme, blocandu-se uneori.Ne-am modernizat studioul, fiind cat mai aproape de cerintele in domeniu si ajungand sa realizam orice tip de fotografie."

Lansarea in afaceri, diversitatea clientilor si oportunitatile care au aparut la tot pasul i-au determinat sa achizitioneze aparatura foarte variata.In momentul de fata, in afara de aparatele obisnuite, cei doi mai dispun si de un aparat foto cu film lat pentru realizarea de fotografii publicitare.

Din profiturile obtinute, cei doi au investit si intr-o camera digitals si considers ca aceasta noutate tehnologica este foarte avantajoasa pentru orice studio fotografic.In primul rand, fotografiile pot fi ajustate pe computer conform cerintelor si nevoilor clientului, lucru esential mai ales pentru realizarea felicitarilor si a fotografiilor cu diverse mesaje.Apoi, camera digitala elimina cheltuielile legate de filme si developare, usurand mult munca fotografului si reducand la minimum timpul destinat prelucrarii fotografiilor.

"Unul din avantajele pe care le oferim este posibilitatea clientului de a refuza fotografiile care nu-i plac", spune Florentin.Pentru aceste situatii exista un fond de pierderi iar in timp au incercat sa diminueze aceste pierderi prin corectii permanente privind unghiul de expunere sau incadrarea subiectului.Experienta acumulata si dotarile din ce in ce mai moderne ale studioului si-au spus cuvantul si, in momentul de fata, procentul refuzurilor este foarte mic.

Cu furnizorii lucreaza numai pe credit pentru prelucrarea fotografiilor."Uneori nu ne-am corelat corect creditele cu incasarile si a trebuit sa achitam sume importante in cateva zile pentru a ne pastra relatiile cu respectivele studiouri, evitand sa avem datorii", adauga Florentin.

Nunti, botezuri _?i fotomodele

Dupa fotografia scolara, ei au continuat sa realizeze lucrari pentru nunti, botezuri, firme de modelling, diverse evenimente, lansari de produse, receptii, fotografii publicitare.

Firma practica un sistem de tarifare in avantajul clientului: preturi diferite pentru nunti, botezuri sau pentru agentiile de modele, in functie de locul unde trebuie sa se deplaseze si de valoarea comenzii.De exemplu, la realizarea de cataloage pentru manechine, unde se executa o cantitate mare de fotografii, se acorda reduceri."Pentru developarea si executarea fotografiilor se percepe pretul pietei, iar manopera este diferita in functie de distanta de deplasare si de tipul evenimentului", adauga Valentin.

' In anumite zile se intampla sa fie nevoie de ei la aceeasi ora, in locuri diferite. In astfel de cazuri apeleaza la anumiti colaboratori, care ii ajuta, inclusiv pentru executarea comenzilor importante cand nu pot face fata volumului mare de munca.

Pe langa cele aproape 100 de scoli si gradinite cu care colaboreaza, Valentin si Florentin au efectuat lucrari si pentru concursuri de Miss, lansari de produse la Estee Lauder, petreceri cu staff-ul Mc Donald's, pentru o reuniune Oriflame, "Noaptea Directorului", acordarea premiilor revistei "Vip".Fotografiile lor au aparut in revistele "Avantaje", "Scena" si in unele ziare specializate.Au realizat pliante publicitare pentru producatori de incaltaminte, de produse de marochinarie sau de lenjerie intima.

In cea ce priveste publicitatea, se bazeaza pe impactul pe care il au lucrarile lor asupra potentialilor clienti, carora li se prezinta mape cu toate genurile de fotografii, specializate pe tipuri de evenimente.In general, clienti vechi le aduc alti noi cumparatori.

Afacerea cu fotografii este ca o cursa cu obstacole

Fiind foarte multi fotografi consacrati pe piata, este destul de dificil sa faci fata concurentei, sa te impui, sa te faci cunoscut publicului.Insa, in timp, afacerea lor a luat amploare, fara sa primeasca nici un fel de ajutor sau sponsorizare.Au reusit ca pe parcurs, prin acumularea de experienta, sa reduca din riscuri, sa se adapteze la schimbari, sa recunoasca si sa-si asume greselile pentru o imbunatatire permanenta a activitatii.

Dupa trecerea la fotografia digitala au intampinat destule probleme cu primele fotografii, care n-au fost reusite, avand insa foarte mult de invatat pentru specializarea si adaptarea la suportul electronic.

De asemenea, s-au confruntat cu o serie de probleme, fiind nevoiti sa dea dovada permanent de inventivitate pentru a iesi din impas."La o serbare scolara ne-a cazut blitzul si a trebuit sa rugam un parinte sa ni-l imprumute pe al sau.La fel s-a intamplat la o nunta, unde a trebuit sa invitam nuntasii afara din restaurant pentru realizarea de fotografii cu lumina naturala.In final, fotografiile au iesit superb si toata lumea a fost multumita.La o scoala am avut o comanda de sute de tablouri (portrete de dimensiuni mari) si au iesit neclare, cu umbre.A trebuit sa suportam intreaga pierdere si sa executam altele noi".

Dincolo de toate aceste "dezastre mecanice" care pot sa apara oricand, au avut probleme si cu anumiti clienti care nu respectau termenele de plata sau nu erau hotarati de la inceput cum doresc sa fie realizate fotografiile.Ei incearca in continuare sa satisfaca dorintele fiecaruia, dar au fost uneori nevoiti sa renunte la unii clienti din cauza carora lucrau in pierdere.

Cand se imbina utilul cu placutul

Desi Valentin si Florentin se bazeaza pe fotografia comerciala, marele lor vis l-a reprezentat intotdeauna realizarea de fotografii artistice.Pasiunea lor pentru fotografie nu este pe deplin satisfacuta de fotografiile realizate la comanda si acesta este cazul tuturor fotografilor profesionisti care isi iubesc cu adevarat meseria.

Cei doi tineri intreprinzatori i si doresc ca dupa o perioada sa-si deschida o expozitie cu fotografii de arts.Aceasta presupune multa munca, o investitie importanta, fara a obtine insa alt profit decat satisfactia profesionala.Pentru finalizarea acestui proiect, fiind pasionati totodata si de calatorii, au realizat fotografii in drumurile lor pretutindeni in tara, precum si in Polonia, Cehia, Slovacia, Ucraina sau Republica Moldova.

Pana la realizarea expozitiei de fotografie, ei sunt insa foarte multumiti. "Cel mai mare avantaj al acestui tip de afacere este ca avem o foarte mare libertate de actiune, facem ceea ce ne place mai mult, fara sa avem un program strict, nimeni nu ne verifics, noi fiind proprii nostri stapani", spune Florentin, iar colegul si prietenul sau il aproba intru totul.

Subiecte propuse pentru discutie:

1.   Identifica i si comentati oportunitatile economice valorificate de cei doi fotografi precum si sursele acestora?

2.                            Analizati evolutia afacerii prezentate prin prisma particularitatilor economice, sociale si culturale generate de economia de piata?

3.   In calitate de prieten si / sau consultant in management, care ar fi primele trei sugestii / recomandari pe care le-ati face fotografilor in vederea cresterii performantelor firmei acestora?