Activitatea financiar-monetara internationala a Romaniei

Activitatea financiar-monetara internationala a Romaniei

Consideratii teoretice generale

Globalizare economiei mondiale a determinat accentuarea interdependentei economice dinte toate economiile nationale. Dezvoltarea economiei nationale nu este posibila decat in contact direct si divers cu fluxurile economice internationale atat in privinta asigurarii de intrari (materii prime, utilaje, tehnologii etc.) cat si in privinta valorificarii unei parti importante din rezultatele activitatii economice interne (produse, servicii, lucrari). Romania nu poate ramane in afara acestor fluxuri mai ales in perioada actuala cand refacerea si restructurarea economica presupune un mare volum de informatii, produse, utilaje etc. ce trebuie importate. Totodata pentru a asigura mijloacele de plata pentru bunurile importate se impune si o accentuare a activitatii de export. Participarea la fluxurile de bunuri internationale reprezinta premisa economica a activitatii financiar-monetare externe. Schimbarile care au avut loc in cadrul economiei nationale au avut efecte si in activitatea financiar-monetara manifestandu-se in urmatoarele 2 directii:

in primul rand, s-a inregistrat o amplificare a repartitiei financiare si de credit pentru a se acoperi deficitul balantei comerciale. Institutiile financiar-monetare si bancare intensificandu-si activitatea din motivul de mai sus pe piata financiara internationala.

in al doilea rand, cea mai mare parte a comertului exterior a intrat in zona monedelor convertibile (valuta forte). Aceste schimbari au modificat pozitia externa a Romaniei, pozitie reglata atat prin balanta creantelor si angajamentelor externe cat si prin contributia comertului exterior la formarea si utilizarea PIB.

Astfel in perioada in care se inregistreaza deficit, activitatea de comert exterior majoreaza PIB-ul contribuind la o suplimentare a consumului, iar in cazul unui excedent o parte din PIB-ul format in Romania intra in circuitul international contribuind fie la plata datoriilor externe, fie la formarea rezervei monetare internationale. Prin activitatile pe care le desfasoara agentii economici pot intra in legatura cu alte firme din tara si din strainatate. In urma derularii diferitelor tranzactii ca o finalitate, acestora apare operatiunea de decontare care se poate realiza in lei, valute sau devize. Pe teritoriul Romaniei incasarile, platile, compensarile, transferurile intre persoane juridice rezidente si intre acestia si persoane fizice rezidente se realizeaza in moneda nationala. Operatiunile valutare intre rezidenti si nerezidenti se pot efectua doar prin fonduri deschise in Romania la societati comerciale autorizate, de BNR sa efectueze asemenea operatiuni. Din punct de vedere valutar sunt considerati rezidenti in Romania:

a)    persoane juridice:

romane indiferent de forma de organizare inregistrate in Romania

sucursalele, filialele, reprezntantele, agentiile si birourile firmelor straine inregistrate in Romania

sucursalele, filialele, reprezentantele, agentiile si birourile firmelor romanesti care desfasoara activitati dar nu sunt inregistrate in strainatate ca persoane juridice

ambasadele, consulatele sau alte reprezentante ale Romaniei in strainatate

b)    persoane fizice:

cetateni romani care au domiciliul in Romania

cetateni romani cu domiciliul in strainatate si al caror timp de sedere in Romania depaseste in total 183 zile pe durata unui an calendaristic

cetateni straini si persoane fara cetatenie cu drept de sedere in Romania

Nerezidentii:

a)    persoane juridice:

cu sediu in strainatate care nu sunt inregistrate in Romania

reprezentantele firmelor straine care opereaza, dar nu sunt inregistrate in Romania

misiunile diplomatice, consulare ale altor tari in Romania, organizatiile internationale si regionale care functioneaza in Romania si personalul strain al acestora

b)    persoane fizice:

cetateni straini care lucreaza in cadrul ambasadelor, consulatelor si reprezentantii altor tari in Romania

cetateni straini si persoane fara cetatenie cu domiciliul in strainatate si care se afla in Romania pe o perioada mai mica de 183 zile in total pe durata unui an calendaristic

cetateni romani, cu domiciliul in strainatate care se afla in Romania pe o perioada mai mica de 183 de zile pe durata unui an calendaristic

Pe teritoriul Romaniei sunt permise transferuri valutare intre persoane juridice rezidente, transferuri care decurg prin contracte incheiate intre parti aferente operatiilor de prestari servicii si executari de lucrari in strainatate, respectiv intre titularul contractului extern si prestatorul de servicii, ori executantul de lucrari realizate in strainatate sau exportului de marfuri (in cadrul operatiunilor de intermediere a activitati de export). Persoanele juridice rezidente pentru a putea efectua operatiuni valutare trebuie sa obtina in prealabil autorizarea BNR. In autorizatie, pe langa temeiul legal si datele de identificare ale firmei, sunt specificate urmatoarele:

operatiile valutare pentru care s-a acordat autorizarea (incasari, plati in valuta)

modul de desfasurare al decontarilor (prin cont bancar, prin cash etc.)

ce reprezinta contravaloarea (export, import)

Participarea la AFMI presupune adoptarea de decizii sub forma unor hotarari de repartitie financiara si de credit ori a transferurilor de sume determinate de fluxurile economice, financiare si de credit. Nivelul acestor decizii depinde de activitatea economica sau de alta natura care a pus in miscare pe plan international o anumita valoare sub forma de bunuri ori mijloace de plata. Aceste activitati, punct de plecare in fundamentarea deciziilor financiar-monetare pe plan extern isi au originea in economia nationala ori contextul economic mondial sau al organismelor si institutiile internationale si regionale. La nivelul firmei decizia financiar-monetara se contureaza sub forma bugetului de incasari si plati in valuta structurat astfel:

disponibilul la inceputul perioadei

incasari: activitati de baza, imprumuturi in valuta, dobanzi incasate, defalcate

plati in valuta: importuri, alte plati in valuta

disponibil la sfarsitul perioadei.

La nivelul economiei nationale decizia financiar valutara se realizeaza sub forma balantei de plati externe (BPE) structurata astfel:

contul curent:

A)    Bunuri si servicii:

a) bunuri

b) servicii: transport, turism, alte servicii

B)    Venituri:din munca, investitii directe, investitii de portofoliu, alte investitii

C)    Transferuri curente: administratie publica, alte sectoare

contul de capital si financiar:

A)    Contul de capital:

transferul de capital

achizitionare sau vanzare de active

B)    Contul financiar:

a) investitii directe

b) investitii de portofoliu

c) alte investitii de capital

d) conturi in tranzit

e) conturi cleaning

f) active de rezerva (alte tranzactii)

erori si omisiuni

Fundamentarea, adoptarea si realizarea efectiva a acestor decizii financiar-monetare internationale presupun atat la nivel de firma cat si la nivel macroeconomic, o cunoastere cat mai completa, profunda si calificata, a FFMI precum si a mecanismelor, instrumentelor, procedeelor si principiilor specifice activitati din acest domeniu. Procesul de adoptare de decizii presupune parcurgerea urmatoarele etape:

de cunoastere informationala

de sinteza a variantelor posibile

de adoptare a variantei considerate optima la un moment dat

de realizare

de reglare a intregului proces decizional daca rezultatele nu sunt satisfacatoare.

Modalitati de plata internationala

Acreditivul documentar (definitie si caracteristici)

Ca urmare a preocuparilor camerei de comert international de a asigura la nivel mondial o practica uniforma in materie de plati in publicatia 500 se folosesc termeni de credit documentar pentru a desemna orice aranjament de plata contra documente asumate de catre o banca indiferent cum este denumit sau descris. In lit. de specialitate s-a impus termenul de acreditiv documentar. In general, in tranzactiile internationale, pe de o parte exista o perioada relativ indelungata intre momentul expedierii marfii si momentul cand importatorul poate dispune de ea, iar pe de alta parte exista inconvenientul ca partile implicate exportatorul - E si importatorul - I nu sunt in relatie directa si ca atare dispun de suficiente informatii referitoare la solvabilitatea a partenerului. Din acest motiv intre E si I apar interese contradictorii. E doreste sa obtina contravaloarea marfii imediat dupa livrarea acesteia, iar I ar dori sa efectueze plata doar dupa ce intra in posesia marfii. Aceasta contradictie s-a putut rezolva doar prin aparitia unui tert in calitate de girant intermediar care sa asigure partile de indeplinirea obligatiilor lor contractuale (respectiv o banca agreata de ambii parteneri care va derula acreditivul documentar). Aceasta reprezinta practic principalul motiv pentru care AD reprezinta una dintre modalitatile de plata cel mai des folosite pentru stingerea obligatiilor care decurg din derularea tranzactiilor internationale. AD reprezinta deci angajamentul asumat de catre o banca a importatorului (BI) sau banca emitentului (BE) pe baza ordinului cumparatorului celui de-al treilea element de a vira o anumita suma de bani vanzatorului prin intermediul altei banci intr-un interval de timp determinat contra remiterii documentelor care demonstreaza ca marfa o fost expediata.

Partile acreditivului documentar

Din definitie rezulta ca in derularea unui acreditiv documentar sunt implicate patru parti:

ordonatorul AD - care in relatia contractuala este: beneficiar al marfii livrate; initiaza relatiile de AD prin instructiunile pe care le da bancii sale de a plati suma convenita E; complecteaza formularul intitulat cerere de deschidere AD in care precizeaza toate conditiile de termene si documente eficiente carora banca poate efectua plata

beneficiarul AD - care in relatia contractuala este: exportatorul; persoana in favoarea careia BI s-a angajat la plata; persoana care incaseaza bani daca s-au indeplinit conditiile de termene si documente inscrise in textul AD (cererea de deschidere AD)

banca emitenta (BE) este: BI care la solicitarea ordonatorului (I) isi asuma in scris angajamentul ferm de plata in anumite conditii de documente in favoarea E; banca platitoare (BP) daca AD este domiciliat la ea

banca corespondent (BC) situata de regula in tara exportatorului este banca prin intermediul careia BE transmite textul AD spre a fi comunicat beneficiarului E.

Banca notificatoare (avizatoare in situatia cand plata are loc la BI sau la o terta banca are urmatoarele atributii:

a)    sa anunte E de deschiderea AD

b)    sa primeasca de la E documentele si sa le remita (transmita) BP.

Banca platitoare in situatia in care AD este domiciliat la ea are urmatoare atributii:

a)    sa plateasca documentele prezentate de E in stricta concordanta cu termenele si conditiile AD

b)    sa remita documentele BE

Banca tras (acceptata) atunci cand plata urmeaza sa se faca fara cambii trase asupra sa are urmatoarele atributii:

a)    sa primeasca documentele si cambiile de la E

b)    sa accepte combiile si sa le restituie E

c)    sa remita documentele I sau BE

d)    sa achite la scadenta cambiile beneficiarului

Banca negociatoare, in situatia in care se utilizeaza o cambie (sau mai multe) trasa asupra BE si o alta banca este insarcinata (delasata) cu negocierea platii are urmatoarele atributii:

a)    preia documentele de la E

b)    achita echivalentul acestor documente

c)    remite documentele BE

Banca confirmatoare, atunci cand la angajamentul de plata al BE sa decurga propriul ei angajament egal ca valoare si conditii. Principalele atributii sunt de a efectua plata in situatia cand BE nu-si onoreaza angajamentul.

Elementul AD - AD constituie un mijloc de siguranta si de control reciproc avand drept scop sa asigure pe E ca va incasa echivalentul marfii livrate daca a efectuat livrarea la termenele si conditiile stabilite de comun acord cu I. Astfel, principalele elemente ale AD sunt:

denumirea si sediul bancii care deschide AD (BE)

denumirea ordonatorului (I) si beneficiarului (E)

valoarea AD si valuta in care se exprima precum si documentele in baza carora se face plata

denumirea marfii cu mentionarea principalelor conditii, precum si documentele care fac dovada livrarii

confirmarea AD

tipul AD

termenul de livrare a marfii

termenul de valabilitate a AD si locul unde expira AD

Clasificarea AD

Dupa forma - revocabil

- irevocabil: neconfirmat, confirmat

AD revocabil poate fi modificat sau anulat de BE in orice moment fara nici o avizare prealabila a E. Datorita acestui risc este utilizat foarte rar. AD irevocabil reprezinta angajamentul ferm al BE de a efectua plata in favoarea beneficiarului cu conditia ca documentele si conditiile din AD nu pot fi modificate sau anulate de ordonator fara acordul BE, bancii confirmatoare si al beneficiarului. AD irevocabil neconfirmat reprezinta ca BE prin angajamentul luat in deschiderea AD isi asuma intreaga responsabilitate privitoare de plata. AD irevocabil confirmat de angajamentul ferm de plata al BE se adauga inca un angajament de plata independent si ferm al unui tert a banci, banca confirmatoare.

Dupa modul de utilizare sau de plata:

a)    Cu plata la vedere este acel AD care in momentul prezentarii documentului de catre E la banca platitoare este platit imediat.

b)    Cu plata deferata (amanata), cand plata documentelor nu se face in momentul prezentarii lor la banca ci la data ulterioara mentionata expres in AD. De obicei plata se efectueaza la 30 - 60 zile fata de momentul prezentarii documentelor.

c)    Cu plata prin acceptare se utilizeaza cu precadere in cazul exporturilor pe credit comercial odata ce E prezinta documentele bancii si o cambie (set de cambii) trasa asupra bancii indica in textul AD banca acceptanta.

d)    Cu plata prin negociere prin prezentare de catre beneficiar a documentelor insotite de una sau mai multe cambii trase asupra BE. Prezinta dezavantaj fiindca potrivit dreptului cambial locul platii este sediul trasului (al BE) deci locul platii va fi intotdeauna in strainatate.