Conceptul de prognoza si previziuni

Conceptul de prognoza si previziuni

Cercetarea stintifica a viitorului a devenit o teorie si o practica curenta, scopul cercetarii este anticiparea evenimentelor de importanta majora si a momentului probabil de manifestare a acestora. Cercetarea viitorului este definite prin mai multi termini sau concepte, termenii cu cea mai larga circulatie sunt prognoza si previziunea pt ca definesc cel mai complet cercetarea viitorului ca stiinta autonoma. Prognoza din punct de vedere etimologic inseamna a cunoaste inainte de a se manifesta de a avea loc efectiv un fenomen sau un process, provine de la cuvantul de origine greaca "prognostiken" pro=inainte gnostiken= cunoastere.

Previziunea este un termen echivalent cu conceptual de prognoza avand acelasi sens si aceasi semnificatie. Previziunea este insa un atribut al omului respective al omului specialist. Acest atribut ii confera omului capacitatea de a evalua manifestarea fenomenelor si proceselor sa anticipeze aparitia fenomenelor si proceselor si a timpului probabil de manifestare a acestora.

In acceptiunea de cea mai larga circulatie previziunea reprezinta o evaluare probabila elaborate in mod stiintific privind evolutia cantitativa si calitativa a fenomenului cercetat.

In literature de specialitate cei doi termini mai sunt definiti si ca o afirmatie probabilistica asupra viitorului cu un grad de probabilitate ridicat.

In teoria economica definirea celor doi termini ca fiind o evaluare isi gaseste cea mai larga circulatie.

Prin definitie evaluare inseamna demers si determinare cantitativa. Evaluarea este un studio, un calcul al influentei factorilor si conditilor, un calcul in care se utilizeaza informatii pertinente.

Se stie ca posibilitatile de evolutie se grupeaza in jurul unui ax care descrie o tendinta, tendinta nu reflecta o certitudine si ia reda o evolutie a fenomenului cercetat determinate de influentele factorilor esentiali. Cum actiunea acestor factori este adesea contradictorie iar intensitatea influentei lor poate fi diferita in timp nici evolutia tendentiala nu este una certa univoca ci una probabilistica.

Caracterul probabilistic nu inlatura caracterul stintific al previziuni prin definitie previziunile sunt evaluari probabilistice deoarece in cele mai multe cazuri ele se prezinta sun forma unui evantai de posibilitati si nu sub forma univocal.

Probabilitatea sporeste cu atat mai mult cu cat este posibila eliminarea aleatorului sau intamplatorului din variantele de prognoza.

Macroeconomia obiectul de studio al previziunii economice

Economia exprima activitatea umana prin care se desfasoara productia, repartitia, schimbul si consumul bunurilor in societate.

Pe masura dezvoltarii societatii economia a devenit o stiinta, obiectul acesteia il constituie gestionarea ansamblului de resurse ce sunt alocate in productia de bunuri si servicii, cresterea continua a cantitatii si calitatii acesteia.

Economia are doua componente interdependente:

macroeconomia

microeconomia

Etimologic macroeconomia provine de la cuvantul de origine greaca "macros" care inseamna ceva de dimensiuni mari deci o mare economies pre deosebire de microeconomie care este o economie de dimensiuni mici.

Stiinta macroeconomia studiaza totalitatea fenomenelor si proceselor privind productia, repartitia, schimbul si consumul exprimate prin marimi si variabile agregate.

Marimile si variabilele macroeconomiei sunt numite agregate economice. Agregatul economic este o expresie numerica rezultata in urma unui proces de insumare de adaugire, de agregare

Ex productia de bunuri si servicii realizata pe teritoriul unei tari pe teritoriul economic pe perioada unui an de zile se exprima prin produsul intern brut.

Macroeconomia se identifica cu economia nationala definind totalul activitatilor economice delimitate pe teritoriul national.

Curs 2

Continutul analitic al previziuni macro economic

Prognoza sau previziunea economica poate fi definita ca o evaluare probabila a starii si evolutiei economie caracterizata prin marimi si variabile agregate.

Contunutul prognozei sau previziuni macroeconomice poate fi caracterizat printr-un model economico mathematic agregat. Modelul se compune dintr-o functie obiectiv si dintr-un sistem amplu de ecuatii de egalitati si inegalitati de forma

Suma ajpj =maxim (functia obiectiv)

Cu conditia ca

Suma din Aijpj<=Ri

aj= reprezinta coeficientul de comparatiitate a bunurilor si servicilor finale

pj= valorile de intrebuintare finale ale bunurilor si servicilor

Aij= reprezinta consumul total din resursa i pt obtinerea unei unitati de bunuri si servicii j

Ri= volumul total al resursei i

Analiza acestui model exprima chintesenta previziuni sau procnozei economice si anume acea ca obiectivul fundamental al acesteia il constituie maximizarea productiei de bunuri si servicii.

Echilibrul si non echilibrul in previzionarea si orientarea economiei

Echilibrul este starea normala a activitaii ec in care partile aflate in competitie (cererea si oferta, v si ch, necesitatile si resursele, activl si pasivut.) actioneaza cu ponderi egale.

Starea de echilibru este o stare momentana in economie intrucat factorii aflati in competitie sunt supusi in permanenta la unele influente perturbatoare interioare sau exterioare sist ec intrandu-se astfel intr-o stare de non echilibru.

Non echilibrul din ec nu este neaparat o stare de lucru negative generatoare de pierderi ci poate exprima si ilustra momente de transformari calitative cu efecte benefice pe termen lung. Este obligatoriu insa ca non echilibrul din economie sa nu fie numai o stare constatata, observata ci una studiata temeinic sip e cat posibil orientate benefic pt a se elimina prin masuri specifice ec de piata sursele generatoare de pierderi in special in perspective strategica.

Exemple de non echilibre din care unele cu efect benefic asupra economiei:

excedentul bugetar

deficitul bugetar

soldul active al balantei comerciale externe, prezenta unui export net pozitiv (bine) ex>imp

soldul pasiv la balantei comerciale externe (prezenta unui export net negative) imp>exp (non echilibru)

un accident natural pozitiv cum ar fi descoperirea unor noi reserve geologice(petrol carbine . care prin previrimentul, revigorare a ec prezinta o stare de dezechilibru cu efecte benefice, positive

un accident natural negative (seceta, inundatii,cutremur)

Previziune si orientare in conditile evolutiei ciclice a economiei

Orce activitate previzionala privind ec se bazeaza pe intelegerea mecanismelor de formare si miscare a praceselor ec in conformitate cu legitati obiective si cu interferente de ordin subiectiv.

Anticiparea acestor componente obiective cat si a interferentelor de ordin subiectiv necesita o anliza pertinenta si calificata. In acest context se inscrie descifrarea atat a evolutilor tendentiale cat si a fluctuatilor ce se manifesta in raport cu aceste tendinte intr-o perioada data. Aceasta pt motivul ca ec de piata se caracterizeaza printro dinamica de tip oscilant cu character ciclic cuprinzand evolutii ascendente si descendente chiar daca linia principala de evolutie este una crescatoare respective de progress. Un ciclu economic cuprinde urmatoarele 4 faze:

1. faza de prosperitate

2. faza de recesiune

3. faza de depresiune

4. faza de inviorare si ascensiune

Faza de prosperitate reprezinta starea ec in care toate activitatile opereaza la cel mai inalt nivel

faza de recesiune se caracterizeaza prin declinul activitatii ec

faza de depresiune este starea in care toate activitatile ec opereaza la cel mai scazut nivel

faza de inviorare sau ascensiune consta in reluarea treptata a cresterii activitatii ec intrandu-se astfel intr-un process de expansiune, de avant.

Durata diferitelor faze si deci si a ciclurilor economice nu este riguros delimitate dupa cum este greu de facut o demarcatie precisa intre recesiune si depresiune sau intre inviorare si ascensiune si prosperitate.

Trendul efecta esenta dinamicii linia principala de evolutie.

Dupa intensitatea si durata lor ciclurile economice se clasifica in cicluri minore, majore, si istorice.

Ciclurile minore sunt fluctuatii de intensitate moderata in care oscilatile apar la intervale relative scurte de 3-4 ani fiind generate in principal de factori conjuncturali.

Ciclurile majore sunt oscilatii ample de intensitate puternica si cu o periodicitare de circa 10 ani fiind generate in esenta de durata medie a unei generatii de echipament tehnologic.

Ciclurile istorice denumite si ciclurile lungi sau macrocicluri sunt fluctuate ce au loc la intervale de timp de 50-60 ani reflectand trecerea ec de la o perioada istorica la alta.

Activitatea previzionala si dezvoltarea durabila

Dezvoltarea durabila semnifica o sinteza intre dezvoltarea economica protectia sociala si protectia mediului urmarind inbunatatirea conditilor de viata ale oamenilor intr-un mediu natural prielnic.

Aceasta sinteza, integrare intre ec, social si ecologic necesita o anumita unitate de vointa in stabilirea obtiunilor si a prioritatilor care de multe ori este dificil dar nu imposibil de realizat.

Preziviune ca stiinta

Previziunea stintifica trebuie sa indeplineasca urmatoarele 5 cerinte:

sa rezulte din ipoteze plauzibile

prevederile sa fie intotdeauna rezultatul unor testari pe cat posibil repetate

fenomenele si procesele la care se refera sa aibe character de repetabilitate deci sa nu aibe character de unicat

sa puna in relatie trecutul, prezentul si viitorul

sa se intemeieze pe informatii corecte si relevante