Impozitele locale in practica romaneasca contemporana

Impozitele locale in practica romaneasca contemporana

Venituri locale

A.      Venituri fiscale

B.     Impozite directe :

Impozitul pe profit.

In cadrul amplului proces al reformei fiscale din Romania, impozitului pe profit ii revine un loc deosebit , atat prin prisma contributiei sale la formarea veniturilor bugetului public, cat si prin influenta sa asupra activitatilor economico-sociale generatoare de profit si asupra structurii de ansamblu a economiei nationale. Tocmai de aceea , instituirea acestui impozit in practica fiscala romaneasca s-a realizat inca in faza de inceput a perioadei de tranzitie. In acest scop au fost instituite legi speciale vizand reglementarea detaliata a impozitului pe profit ( Ordonanta Guvernului nr. 70 / 1994 ), prin care au fost prevazute modalitatile de impunere, cu cote progresive, corelate cu marimea profitului.

Calitatea de subiect a fost atribuita tuturor persoanelor juridice care obtin profit din activitatile desfasurate pe teritoriul Romaniei. In acest context, impozitul pe profit a fost conceput ca o prevalare obligatorie efectuata de agentii economici din profiturile impozabile realizate de :

regiile autonome.

Societatile comerciale cu capital de stat , cooperatiste, private si mixte.

Institutiile financiare si de credit.

Alti agenti economici organizati ca persoane juridice, inclusiv cei cu capital din strainatate.

Persoanele juridice fara scop lucrativ , daca se desfasoara activitati lucrative aducatoare de profit.

Potrivit structurii actuale a activitatilor economice desfasurate in tara noastra , economia locala are o sfera de cuprindere in tara noastra, rezumandu-se la regiile autonome.

vizand transportul urban in comun de calatori, salubritatea, amenajarea si intretinerea parcurilor, alimentarea cu apa, alimentarea cu energie termica, etc. ca urmare, impozitul pe profit cuvenit bugetelor locale se mobilizeaza de la un numar relativ mic de platitori. In viitor acest numar de platitori va deveni si mai mic, odata cu aplicarea masurilor de reorganizare a activitatilor acestor categorii de contribuabili in societati comerciale.

Avandu-se in vedere natura activitatilor desfasurate partial subventionate de la buget este de mentionat ca o parte a regiilor publice locale inregistreaza pierderi, astfel ca nu contribuie la formarea veniturilor bugetelor locale prin impozitul pe profit .

Impozitul pe profit ca suma de formare a veniturilor bugetelor locale este redusa.

Pentru schimbarea in favoarea bugetelor locale a acestei situatii solutia ar fi cea de regrupare a subiectilor platitori ai impozitelor pe profit . Astfel incat agentii economici cu activitate definita ca intreprinzatori mici si mijlocii sa constituie in acest impozit la bugetele locale.

Impozite si taxe de la populatie

a)     Impozitul pe venituri liber profesionistilor , meseriasilor si ale altor persoane fizice independente si asociatilor familiale, a fost conceput a fi stabilit in mod diferentiat , in functie de categoria subiectului platitor.

Astfel, in cazul liber profesionistilor cu activitate la sediul propriu si al prestatorilor de servicii in conditiile retribuirii pe baza cote-parti din incasari s-a avut in vedere impunerea progresiva, cu o progresivitate relativ accentuata .

Pentru carausii si prestatorii de servicii de catre unitatile de stat a fost practicata impunerea proportionala, folosind cote de impozit cuprinse intre 10 si 25 %, iar in cazul persoanelor ce si-au exercitat activitatea in mod ambulant s-a fixat un impozit forfetar trimestrial, determinat pe baza venitului normat, stabilit de Ministerul Finantelor.

In conditiile de astazi, transele de venituri impozabile si sumele fixe din reglementarile adoptate inainte de 1990 nu mai sunt relevante datorita inflatiei care a erodat puternic moneda nationala , avand de-a face cu un alt ordin de marime a veniturilor impozabile. In acest context, regula impunerii a fost cea rezultata din prevederile Decretului - lege nr. 54 / 1990 - corespunzator carora s-a aplicat impunerea progresiva pentru veniturile impozabile anuale cuprinse intre 10 000 si 168700 lei, dupa care impozitul a devenit unul proportional, calculandu-se aplicarea unei cote de 40 %.

Calitatea de subiect al acestui impozit a revenit unei diversitati de persoane fizice, a caror activitate pe cont propriu a fost autorizata prin reglementari editate inainte de 1990, respectiv inainte de aplicarea prevederilor din Decretul lege nr. 54 / 1990.

In categoria liber profesionistilor au fost cuprinsi :

meditatori de orice fel

muzicanti si lautari fara angajament

expertii de orice fel

desenatorii tehnici

slujitorii cultelor religioase pentru veniturile incasate direct de la populatie

dactilografele si stenografele

In categoria meseriasilor s-au inclus :

blanarii

cojocarii

ceasornicarii

cizmarii, croitorii, zugravii, fotografii, tapiterii etc.

In categoria altor persoane au fost cuprinsi :

carausii si comerciantii cu activitate pe cont propriu

persoanele care presteaza servicii in conditiile retribuirii pe baza de cote parti din incasari.

Proprietarii cazanelor de fiert tuica.

Daracelor de lana etc.

Impunerea a fost personala, ceea ce inseamna ca impozitul era asezat asupra fiecarei persoane autorizate.

Obiectul impunerii a fost constituit din veniturile nete in bani si in natura realizate de subiectii enumerati anterior din activitatile desfasurate pe cont propriu.

Cuantificarea marimii materiei impozabile s-a realizat pe baza

metodei evaluarii directe sau

metodelor normelor de venit.

Evaluarea directa presupune determinarea venitului brut si deducerea din acestea a cheltuielilor aferente realizarii acestui venit , in functie de conditiile concrete de exercitare a activitatilor .

In acest caz contribuabilii au fost obligati sa depuna declaratii de impunere si sa tina o evidenta simpla, din care sa rezulte veniturile brute si cheltuielile aferente.

Folosirea metodei normelor de venit a presupus stabilirea marimii venitului impozabil de catre organele fiscale, in functie de normele de venit comunicate de Ministerul Finantelor.

Aceste norme de venit sunt desfasurate pe meserii sau genuri de activitati, precum si in functie de caracterul urban sau rural al localitatii de impunere.

Minimul neimpozabil, sumele fixe de impozit si cotele procentuale de impunere sunt diferite de la o categorie de venituri la alta, astfel ca pentru dimensionarea impozitului datorat este necesara utilizarea tabelelor speciale continute in reglementarile legale.

Potrivit O.G nr. 44 / 29 aug. 1995 care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1996 , impozitul anual asupra veniturilor obtinute din exercitarea unei profesii libere si din valorificarea lucrarilor literare, de arta si stiintifice , inclusiv din mostenirea dreptului asupra unor astfel de lucrari se determina pe baza grilei din tabelul urmator.

Tabel pg. 281.

Impozitul calculat prin utilizarea elementelor din aceasta grila nu poate fi mai mare decat 38 % din impozitul anual, facandu-se in acest fel alinierea la ceea ce inseamna impozitul pe profit calculat prin folosirea cotei normale.

Pentru determinarea venitului impozabil anual, in afara cheltuielilor concrete pentru realizarea veniturilor in limita cotei de 20% din veniturile incasate, se mai deduc :

cheltuieli pentru actiunile de protocol, reclama si publicitate realizata in scopul obtinerii veniturilor.

Cheltuieli de deplasare, si pentru diurna, fiind legate de realizarea veniturilor impozabile

Cheltuieli aferente intretinerii si utilizarii mijloacelor de transport din proprietatea contribuabilului, cand aceste sunt utilizate in scopul realizarii venitului supuse impunerii

Cheltuieli de intretinere a locuintei si pentru telefon cand activitatea se desfasoara in propria locuinta

In cazul veniturilor obtinute din lucrarile literare , de arta si stiintifice, inclusiv cele din mostenirea dreptului asupra unor astfel de lucrari, calculul impozitului datorat se realizeaza de catre unitatile de creatori care sunt obligate sa practice stopajul la sursa si sa vireze impozitul la bugetul local.

In cazul platilor directe, aceste obligatii revin unitatii platitoare de venituri de catre liber profesionistii contribuabilii sau catre mostenitorii drepturilor asupra lucrarilor literare, de arta si stiintifice.

Venitul impozabil anual se determina prin scaderea din venitul brut realizat a unor cote forfetare de cheltuieli , cuprinse intre 20% si 50% dupa cum urmeaza:

a)     20% in cazul lucrarilor literare

b)    30% in cazul lucrarilor stiintifice si de arta cu exceptia celor realizate de persoanele prevazute la literele c) si d).

c)     40% in cazul compozitorilor si muzicologilor, membrii si nemembrii ai Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor, precum si in cazul mostenitorilor acestora.

d)    50% in cazul artistilor plastici profesionisti care sunt membri ai Uniunii Artistilor Plastici si ai Fondului Plastic.

In cazul lucrarilor de arta monumentala , se iau in considerare cheltuielile efective, pe baza de documente justificative.

b)    Impozitul pe cladiri de la persoane fizice.

In majoritatea tarilor lumii, cladirile formeaza unul dintre obiectele cele mai reprezentative ale averii impozabile.

In Romania , impozitul pe cladiri este un impozit anual, de tip proportional, asezat asupra cladirilor de orice fel, situate in municipii, orase, comune si sate, indiferent de modul cum sunt folosite si de destinatia data acestora.

In cazul cladirilor proprietate de stat , aflate in administrarea sau folosinta, dupa caz, a contribuabilului, impozitul pe cladire se datoreaza de catre cei care le au in administrare sau in folosinta.

Pentru cladirile care constituie fondul locativ de stat , impozitul pe cladire se datoreaza de catre unitatile care le administreaza.

Potrivit prevederilor din Legea nr. 27 / 1994, cotele de impozit sunt doua :

1 % pentru cladirile apartinand persoanelor fizice si fondul locativ de stat.

1,5% pentru cladirile celorlalti contribuabili , inclusiv cele ale persoanelor fizice, daca erau inregistrate ca sedii de societati comerciale sau pentru alte activitati economic

Calculul valorii impozabile se efectueaza prin inmultirea suprafetei cladirii cu valorile impozabile in sume fixe pe m.p , reglementate pentru mediul rural inclusiv din satele apartinatoare municipiilor si oraselor ) si pentru mediu urban in functie de felul si destinatia cladirilor.

In cazul subsolurilor si mansardelor locuibile, precum si a pivnitelor din corpul cladirilor situate in mediul urban, valorile impozabile se calculeaza in procent de 30, 50 sau 60% din cele aferente cladirilor din care fac parte.

Calculul impozitului pe cladiri se efectueaza de catre organele fiscale pentru cele apartinand persoanelor fizice si respectiv, direct de catre contribuabilii pentru celelalte cladiri.

Acesti contribuabili depun in prima luna a fiecarui an o declaratie de impunere ce reprezinta in acelasi timp si procesul verbal de impunere.

Pentru mediul rural , s-au avut in vedere valori impozabile aferente categoriei de locuit, daca aceste spatii faceau corp comun cu cladirea de locuit, respectiv valorile impozabile aferente altor cladiri, in cazul cand asemenea cladiri erau separate de corpul cladirii de locuit.

Ca impozit anual, calculul sau se efectueaza la inceputul anului, iar obligatiile de plata se impart in mod egal pe cele patru trimestre.

Conform legii nr. 27 / 1994 :

impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor fizice se calculeaza prin aplicarea cotei de 1% asupra valorilor stabilite potrivit criteriilor si normelor de evaluare.

Unitatile care administreaza cladirile din fondul locativ de stat, utilizate de persoane fizice ca locuinte , platesc impozitul pe cladiri calculat cu cota 1 %.

La determinarea impozitului pe cladiri in cazul contribuabililor , se iau in vedere atat cladirea asezate in functiune cat si cele in rezerva sau conservare.

Cladirile aflate in functiune si a caror valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii sunt supuse in continuare impozitului pe cladiri, calculat pe baza valorii la care au fost inchise evidentele.

Cladirile noi, dobandite in cursul anului, indiferent sub ce forma, se impun cu incepere de la data de intai ale lunii urmatoare celei in care au fost dobandite . Impozitul se calculeaza pe numele noului contribuabil, proportional cu perioada de timp ramasa pana la sfarsitul anului.

Impozitul pe cladiri in cazul contribuabililor persoane fizice se stabileste pe baza declaratiei de impunere depusa in conditiile prezentei legii de catre proprietarul cladirii la organul fiscal teritorial pe raza caruia se afla cladirea.

Impozitul anual pe cladire se plateste trimestrial in rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimii luni din fiecare trimestru.

c)     taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice.

Taxa asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanica, apartinand contribuabililor se stabileste in functie de capacitatea cilindrica a motorului, pentru fiecare 500 cm sau tractiune de capacitate sub 500 cm, dupa cum urmeaza :

- autoturisme    4000 lei /an

autobuze, autocare, microbuze 12000

autocamioane de orice fel

- autotrenuri de orice fel 14000

- tractoare    8000

- motociclete, scutere    2000

- biciclete si tricicluri cu motor 1500

Pentru remorci de orice fel , semiremorci si rulote apartinand contribuabilului , taxele anuale se stabilesc, in functie de capacitatea acestora, astfel :

- pana la o tona    - 50% din taxa stabilita pentru autoturisme

- intre 1-3 tone    - 50% din taxa stabilita pentru tractoare

- peste 3 tone    - 50 % din taxa pe autotrenuri

Pentru atase, taxa anuala se stabileste la nivelul a 50 % din taxa datorata pentru motociclete, motorete si scutere.

Sunt scutite de taxa autoturismele , motocicletele cu atas si triciclurile cu motor care apartin invalizilor si sunt adaptate invaliditatii acestora.

capacitatea cilindrica a motorului si capacitatea remorcilor se dovedeste cu cartea de identitate a autovehiculului, respectiv a remorcii cu factura de cumparare sau alte documente legale din care sa rezulte aceasta.

Taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza incepand cu intai a lunii in care au fost dobandite , iar in cazul instrainarii sau radierii in timpul anului din evidentele organelor de politie, taxa se da la scadere incepand cu data de intai a lunii in care a aparut una din aceste situatii.

Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileste de catre organele fiscale teritoriale , pe raza caror contribuabilii isi au domiciliul sau sediul , dupa caz, pe baza declaratiei de impunere , depusa in conditiile prezentei legi.

Taxa asupra mijloacelor de transport se plateste trimestrial, in rate egale pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

Pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului, taxa datorata se repartizeaza in sume egale, la termenul de plata ramase pana la sfarsitul anului.

d)    impozitul pe veniturile persoanelor fizice nesalariate.

Dupa O. U. G nr. 85 / 1997, trebuie avut in vedere urmatoarele :

orice venit, in bani sau natura , obtinut de o persoana fizica se impune impozitarii.

Veniturile realizate de persoanele fizice care nu au calitatea de salariat , cu carte de munca , care nu sunt realizate printr-un loc de munca permanent, in cadrul unei functii de baza, se impoziteaza dupa O.U.G nr. 85/ 1997.

Veniturile realizate de persoanele fizice , ce intra in sfera de impozitare a O.U.G nr. 85 / 1997, sunt multe si diverse si ridica numeroase si complexe probleme in ceea ce priveste departajarea lor fata de cele care se impoziteaza conform Legii nr. 321 / 1991.

Sumele retinute ca impozit , in baza O. U.G. nr. 85/1997 apartin impozitelor si taxelor locale, se vireaza la bugetul consiliului local, pe a carui raza teritoriala se obtin veniturile respective.

Aceasta sursa de venit a fost reglementata si s-a constituit la bugetele locale pentru veniturile realizate pana la 31 decembrie 1999, de la 1 ian 2000 intrand in vigoare O.G. 73/1999.

e)     Impozitul pe terenuri de la persoane fizice

Impozitul pe teren se stabileste anual, in suma fixa pe metru patrat de teren, diferentiat pe categorii de localitati, iar in cadrul localitatilor pe zone, dupa cum urmeaza:

Contribuabilii care detin suprafete de teren situate in municipii, orase, comune, datoreaza impozit pe teren, ocupate de cladiri si alte constructii.

Incadrarea terenurilor pe zone, in localitati se face de catre consiliile locale, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatilor cu caracterul zonei respective (zona de locuit sau industriala), apropierea sau departarea de caile de comunicatie, precum si de alte elemente specifice fiecarei localitati in parte.

Contribuabilii care dobandesc dreptul de proprietate pentru unele terenuri proprietate de stat, avute anterior in administrare sau in folosinta, datoreaza impozitul pe terenuri incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care a survenit aceasta modificare.

f) alte impozite si taxe de la populatie

In exercitarea atributelor ce le revin in administrarea domeniului public privat al unitatilor administrativ-teritoriale, consiliile locale sau judetene, dupa caz, pot institui taxe pentru:

utilizarea temporara a locurilor publice;

detinerea si proprietate sau in folosinta, dupa caz, de utilaje autorizate sa functioneze in scopul obtinerii de venit;

vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectura si arheologice;

alte taxe.

Aceste taxe constituie venituri proprii ale bugetelor locale.

Consiliile locale pot institui taxe pentru serviciile publice create la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor in scopul satisfacerii unor necesitati ale comunitatii locale, cu conditia ca taxele percepute sa asigure intretinerea, si dupa caz, functionarea acestor servicii.

Instituirea de noi taxe se publica in presa si se afiseaza la sediile consiliilor locale, precum si in alte locuri publice, cu cel putin 30 de zile inainte de aplicare.

3. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat

Contribuabili care au in administrare sau in folosinta terenuri care sunt in proprietatea statului, platesc taxa (in baza legii nr. 69/1993) pentru acestea in cazul in care sunt folosite in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura.

Pentru folosirea cat mai eficienta a suprafetelor de teren proprietate de stat si pentru inlaturarea risipei sau degradarii acestuia, se instituie o taxa potrivit anexei in prezenta lege.

I.           Taxa se datoreaza pentru terenurile proprietate de stat utilizate de catre regiile autonome , societatile comerciale, precum si de catre celelalte persoane juridice in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura.

II.        -Taxa este anuala , stabilita in lei pe metru patrat de teren, diferentiata pe categorii de localitati , iar in cadrul localitatilor, pe zone , dupa cum urmeaza :

a)     . Pentru localitati urbane.

Incadrarea localitatilor in categoriile de mai sus se face in functie de gradul de dezvoltare economica si sociala dupa cum urmeaza :

municipiul Bucuresti se incadreaza in ctg. I de localitati.

municipiul resedinta de judet, precum si municipiu Hunedoara se incadreaza in categoria. A II-a de localitati.

celelalte localitati urbane fac parte din categoriile. A III -a sau a IV- a de localitati. Incadrarea se face de catre consiliul judetean si respectiv de consiliul sectorului Agricol Ilfov, dupa caz.

Incadrarea terenurilor pe zone in cadrul localitatilor urbane se face de catre consiliile locale de municipii si orase, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatilor , de caracterul zonei respective ( zona de locuit sau industriala ) apropierea sau departarea fata de caile de comunicatii , precum si in functie de alte elemente care-si asigura aplicarea taxei mai ridicate pentru folosirea terenurilor situate in zonele centrale de locuit ale localitatilor .

Pe masura dezvoltarii economice sociale ale localitatilor , consiliile judetene si consiliul sectorului Agricol Ilfov vor reexamina incadrarea localitatilor in categoriile a - III-a si a IV-a in vederea incadrarilor lor intr-o categorie superioara.

Modificarea incadrarii terenurilor pe zone in cadrul localitatilor se face de catre consiliile locale ale municipiilor si oraselor.

In cazul in care o localitate rurala celor urbane , taxa corespunzatoare noii incadrarii se aplica incepand cu 1 ianuarie al anului urmator celui in care a survenit aceasta modificare.

b)    Pentru localitatile rurale.

Incadrarea localitatilor rurale in zone de fertilitate este cea prevazuta de normele legale privind impunerea veniturilor realizate din activitatile agricole.

III.     Taxa pentru terenurile ocupate de linii ferate si drumuri este anuala, in lei /km si cale ferata dupa cum urmeaza:

- pentru linii ferate normale    8300 lei /km

- pentru linii ferate inguste    4200 lei / km

- pentru drumuri    4200 lei /km.

Unitatile de transport feroviar datoreaza numai taxa in functie de lungimea caii ferate. La stabilirea taxei se are in vedere lungimea totala a caii ferate, inclusiv lungimea desfasurata a retelei de linii ferate din depouri, statii de cale ferate, rampe si alte obiective de exploatare feroviara.

III Taxa anuala pentru folosirea terenurilor proprietate de stat se datoreaza pentru :

terenurile aflate in administrarea sau folosirea institutiilor publice stabilite potrivit legii nr. 10 / 1991 privind finantele publice;

terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data sunt improprii pentru agricultura sau silvicultura, cele ocupate de iazuri , balti sau locuri precum si terenurile utilizate pentru exploatarile din subsol, in masura in care nu afecteaza folosirea suprafetei solului. Incadrarea terenurile in aceste categorii se face de catre organele de specialitate competente.

terenurile pe care sunt in curs de executie obiective noi de investitii.

IV Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat se datoreaza in functie de situatia terenurilor existente la 1 ianuarie a fiecarui an, pe baza declaratiei depuse de platitor .

Plata taxei se face in 4 rate trimestriale egale , pana la 15 ( inclusiv ) al ultimei luni a fiecarui trimestru.

Obligatia calcularii si raspunderea pentru achitarea in termen revine platitorilor.

Pentru neplata in termen a taxei se datoreaza majorari de 0,3% pentru fiecare zi de intarziere la plata.

Impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane juridice

a) Impozitul pe cladiri de la persoane juridice

Impozitul pe cladiri, in cazul persoanelor juridice se calculeaza prin aplicarea cotei procentuale stabilite de consiliile locale care poate fi cuprinsa intre 0,5- 1,0 % asupra valorii de inventar a cladirii, inregistrata in contabilitatea acestora, conform prevederilor legale in vigoare.

Pentru persoanele juridice impozitul pe cladiri se calculeaza de catre acestea prin declaratia de impunere , care se intocmeste si se depune la serviciile de specialitate ale consiliilor locale, pe proprie raspundere a contribuabililor.

Impozitul se plateste trimestrial in 4 rate egale pana la data de 15, inclusiv, ale ultimei luni din fiecare trimestru.

b) Impozitul pe terenuri de la persoane juridice.

Contribuabilii, persoane juridice, care detin in proprietate terenuri, altele decat cele necesare desfasurarii activitatii pentru care sunt autorizati potrivit legii, datoreaza pentru acesta impozit pe teren, conform prevederilor legale in vigoare, respectiv in suma fixa pe metru patrat de teren diferentiat pe categorii de localitati si pe zone, in cadrul localitatilor.

5. Alte impozite directe

a) Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele juridice.

Acelasi cote de impozitare ca si la persoanele fizice.

Institutiile publice, precum si persoanele juridice care au profil de activitate transport de calatori in comun, in interiorul localitatilor sunt scutite de plata taxei asupra mijloacelor de transport.

b) Alte incasari din impozite indirecte

A.₂ Impozite indirecte.

1. Impozitul pe spectacole.

Persoanele fizice si cele juridice care organizeaza, cu plata spectacole, manifestari artistice sau sportive, activitati artistice si distractive de discoteca si videoteca, denumite in continuare spectacole, datoreaza impozit pe spectacole, calculat in cote procentuale asupra incasarilor din vanzarea biletelor de intrare, si a abonamentelor, mai putin valoarea timbrelor instituite potrivit legii dupa cum urmeaza:

A.   Spectacol :

a)        de teatru, opera, opereta, filarmonica, cinematografica, alte spectacole muzicale si de cire - 2 %

b)       festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte manifestari artistice sau distractive care au un caracter ocazional - 5 %.

B.   Competitii sportive :

a)     interne - 2%

b)    internationale -5%

C. Activitati cu caracter distractiv sau artistic organizate de videoteci sau discoteci - 10 %.

Platitorii de impozit pe spectacole au obligatia de a inregistra biletele intrare la organele fiscale in a caror raza teritoriala isi au sediul si de a afisa tarifele la casele de vanzare a biletelor si la locul de desfasurare a spectacolelor.

Pentru spectacolele organizate in deplasare sau in turneu este obligatorie vanzarea biletelor de intrare si a abonamentelor la organele fiscale in a caror raza teritoriala au loc spectacolele.

Impozitul pe spectacole se plateste lunar pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare.

Plata se efectueaza le trezoreriile statului , in judetele in care functioneaza acestea , sau la unitatile bancilor comerciale in care Ministerul Finantelor au incheiat conventii corespunzatoare, acolo unde trezoreriile nu au luat fiinta.

Platitorii de impozit pe spectacole raspund de exactitatea calculului si de varsarea le timp a impozitului.

Pentru sumele cedate in scopuri umanitare, pe baza de contract, din incasarile obtinute din spectacole si manifestari artistice nu se datoreaza impozit pe spectacole.

Impozitul pe spectacole constituie venit la bugetele administrativ-teritoriale in a caror raza teritoriala au loc spectacolele. Neplata in termen a impozitului atrage obligatia de a plati incasari de intarziere.

Platitorii impozitului pe spectacole au obligatia de a tine evidenta acestuia si de a depune lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare la organul fiscal teritorial in a carui raza teritoriala platitorul isi are sediul sau domiciliul, decontul de impunere potrivit modelului elaborat de Ministerul Finantelor.

Platitorii de impozite pe spectacole sunt, de asemenea, obligati :

a)     sa respecte normele legale privind tiparirea , inregistrarea, vizarea, gestionarea si vanzarea biletelor de al intrare de la spectacole si a abonamentelor;

b)    sa depuna decontul de impunere in termenul prevazut de lege

c)     sa declare spectacolele la organele fiscale, cel putin cu 2 zile lucratoare inaintea datei de desfasurare a spectacolului;

d)    sa elibereze biletele de intrare pentru toate sumele incasate de la spectacol si sa nu practice tarife majorate fasa de cele inscrise pe bilet;

e)     sa puna la dispozitia organelor de control documentele care atesta calculul si plata impozitului pe spectacol.

Incalcarea normelor legale privind tiparirea, inregistrarea, vanzarea, gestionarea si utilizarea biletelor de intrare si a abonamentelor la spectacole constituie contraventie, daca nu este savarsita in astfel de conditii, incat potrivit legii penale, se constituie infractiune si se sanctioneaza cu amenda de la 600.000 lei la 5.000.000 lei.

2. Alte impozite indirecte

a)     taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare

b)    taxe de timbru pentru contestatiile si plangerile asupra sumelor constatate si aplicate prin acte de control si de impunere

c)     taxe extrajudiciare de timbru

Actul normativ prin care sunt legiferate taxele extrajudiciare de timbru este legea 117 in 30 iunie'99. In aplicarea acestei legi a fost emis ordinul Ministerului Finantelor nr. 1076 prin care s-au aprobat normele metodologice date in aplicarea legii sus mentionate.

Pentru eliberarea certificatelor de orice fel (altele decat acelea pe carte le elibereaza institutele Ministerului Justitiei, Parchetul sau notarii publici) pentru preschimbarea actelor de identitate precum si pentru eliberarea acestora, pentru eliberarea permiselor de vanatoare si de pescuit, obtinerea permisului de conducere pentru inmatricularea autovehiculelor si a remorcilor precum si pentru alte servicii prestate de institutiile publice, solicitantii datoreaza taxe extrajudiciare de timbru si persoanele fizice care solicita servicii sau eliberari de acte supuse acestor taxe.

Legea prevede si anumite exceptii:

taxele extrajudiciare de timbru sunt stabilite in sume fixe si se aplica pentru fiecare act sau operatiune taxabila.

taxele extrajudiciare de timbru sunt venituri ale bugetelor locale sau ale bugetelor de stat dupa caz. Aceste categorii de taxe se achita intotdeauna anticipat. In cazul in care taxele au fost platite anterior intrarii in vigoare a legii nr. 117/1999 pentru serviciile care urmau sa fie prestate dupa intrarea in vigoare a acestei legi, ele s-au reintregit prin achitarea diferentei pana la nivelul taxelor prevazute de noua lege.

Nu se taxeaza:

actele prin care se comunica solicitantilor modul in care se solutioneaza cererile persoanelor fizice sau juridice prin care acestia solicita acordarea inlesnirilor legale (esalonari la plata)

scutirea de plata a unor majorari de intarziere

actele si serviciile prevazute ca atare in lege si anume: eliberarea certificatelor care atesta un fapt sau o situatie care decurge din raporturile de munca, eliberarea certificatelor destinate obtinerii unor drepturi privind asistenta sociala privind asigurarile sociale si protectia sociala (certificat de boala).

unicatele certificatelor eliberate de institutiile de invatamant (diplomele de absolvire)

certificatele eliberate pentru a servi in scoli, armata, si in alte asemenea institutii

eliberarile certificatelor originale de stare civila

eliberarile certificatelor adeverintelor si a oricaror altor inscrisuri medicale cu exceptia celor folosite in justitie

eliberarile certificatelor medico-legale prin care se atesta decesul

eliberarea certificatelor ca urmare a unor actiuni sanitar-veterinare obligatorii si gratuite

inscrierea mentiunilor privind schimbarea domiciliului

eliberarea unor carti de identitate in cazul schimbarii denumirii localitatii sau a strazii

examinarea si vederea obtinerii permisului de conducere auto a unor categorii de persoane cum sunt: persoanele cu handicap fizic si autovehicol adaptat infirmitatii lor

membrilor misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare acreditati in Romania pe baza de reciprocitate.

Taxele extrajudiciare de timbru se constituie ca venituri la bugetele locale in a carui raza teritoriala isi are sediul prestatorului serviciului taxabil asupra terenurilor dobandite in baza legii fondului funciar.

Taxele extrajudiciare de timbru se incaseaza in contul bugetului local astfel:

- la unitatile trezoreriei statului intr-un cont deschis cu acest scop, deschis pe seama consiliului local in a carui raza teritoriala se afla sediul prestatorului de serviciu.

Taxele extrajudiciare de timbru se incaseaza in contul bugetului de stat prin unitatile trezoreriei statului.

Plata taxelor extrajudiciare de timbru se pot efectua in urmatoarele moduri:

in numerar la caseriile trezoreriei statului sau la unitatile CEC ori caseriile prestatorilor de servicii pe baza de chitante

ordin de plata tip la trezoreria statului din conturile platitorilor pe care unitatile bancare la care platitorul are deschis cont curent aplica stampila prin care se certifica platirea taxei de timbru.

aplicarea si anularea de timbre fiscale pentru taxele extrajudiciare de timbru de pana la 50000 lei inclusi cu exceptia taxei pentru eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor care se plateste numai cu numerar sau cu ordin de plata in contul bugetului de stat.

Pentru a putea servii la perceperea taxelor extrajudiciare de timbru timbrele fiscale trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

sa fie autentice

sa fie in circulatie

sa nu poarte semnatura sau insemn de anulare

sa nu poarte stersaturi sau urme de spalare

sa fie intregi

Timbrele fiscale pot fi utilizate cu exceptiile prevazute de lege ca mijloc de plata numai pentru plata taxelor in cuantum de pana la 50 000 lei inclusiv, aceasta plata considerandu-se pentru fiecare operatiune taxabila.

Taxele sau diferentele de taxe extrajudiciare de timbru care au fost achitate in cuantumul legal si in conditiile prevazute de lege se debiteaza si de urmaresc de organele fiscale.

B. Venituri nefiscale

1. Varsamintele din profitul net al regiilor autonome