Consecintele inflatiei

Consecintele inflatiei

Efectele inflatiei difera de la o perioada la alta, in functie de forma si intensitatea acesteia, de politicile economice promovate, de capacitatea guvernelor de a cunoaste si a controla procesul. Orice forma de inflatie are o serie de consecinte generale.

Inflatia are efecte asupra consumului, economisirii si investitiilor. Depreciind moneda, inflatia schimba comportamentul individual atat in actul de consum cat si in cel al economisirii. Consumatorul accelereaza ritmul cumpararilor, pentru a atenua efectele deprecierii monetare. Ei isi plaseaza banii in bunuri de folosinta indelungata sau in "valori refugiu" cum ar fi aur,opere de arta etc.

Economisirea sufera de pe urma deprecierii monetare, nu atat ca nivel, dar mai ales ca structura. Inflatia descurajeaza economisirea, incitand subiectii economici sa cheltuiasca. Pe fondul unei cresteri rapide si generalizate a preturilor, indivizii prefera satisfactiile prezente celor viitoare, nefiind siguri ca in viitor economisirea unei parti din venitul actual le va aduce aceeasi satisfactie. Agentii economici tind sa economiseasca pe termen scurt si cu scop speculativ. Se investeste pe termen scurt pentru formarea si reformarea moderna a ramurilor economice, unde profiturile se preconizeaza a fi obtinue intr-un timp mai indelungat. Urmarea este aparitia unui sector tertiar amplificat, unde investitorii ajung la profit intr-un timp relativ scurt.

Au existat in trecut si exista si in prezent perioade de crestere economica inflationista.

Acest lucru este posibil prin preturile mari, atractive pentru producatori si prin rata dobanzii mica. Aceasta din urma permite in aceste conditii amorsarea afacerilor. Autointretinerea unui asemenea proces se loveste insa de multiple limite. Economisirea fortata prin renuntare la consum din cauza preturilor mari si transformarea ei in sursa de investitii are loc in urmatorele conditii : in primul rand nu se poate intampla asa ceva decat in tarile dezvoltate unde veniturile populatiei sunt suficient de mari incat sa poata fi diminuate nominal si real pentru a stimula investitiile prin renuntare la consum; in al doilea rand, este posibil ca celelalte efecte negative ale inflatiei sa fie mult prea mari pentru a putea fi acoperite prin pozitivul efect al cresterii. Acesta este motivul pentru care, cel putin teoretic inflatia nu este acceptata ca factor al cresterii economice. Inflatia are consecinte si asupra gestiunii intreprinderii. Deprecierea monetara indusa de inflatie, conduce la devalorizarea capitalurilor si la deformarea semnificatiei reale a elementelor de bilant activ si pasiv.

Devalorizarea capitalurilor incita la o rata de amortizare accelerata, ceea ce duce la o crestere a costurilor, si implicit a preturilor. Inflatia, pe de alta parte, avantajeaza debitori in sensul ca ei isi vor plati aceeasi datorie cu bani mai "mici". In acest sens, intreprinderea este tentata sa se indatoreze. Acest fapt are cel putin doua consecinte negative: o datorie masiva are riscuri mari, iar acest lucru antreneaza o reducere a cursului actiunilor firmei respective ; in al doilea rand, se dezvolta excesiv creditul bancar care autointretine inflatia.

Inflatia are un puternic impact asupra repartitiei veniturilor. Ea opereaza o diferentiere inechitabila a titularilor de venituri. Sunt afectati si defavorizati cei cu venituri mici si fixe. Veniturile mari acopera mai usor cresterea preturilor. Cel mai afectat de inflatie este consumatorul. Intermediarii se apara transferand sarcina inflationista care li se adreseaza asupra preturilor pe care le practica.

Procesul inflationist determina folosirea fortei de munca . La nivelul anilor `60-`70 "inflatia era pretul platit pentru fericirea de a ocupa un loc de munca" . In realitate incepand cu anii `70 s-a manifestat fenomenul de stagflatie. Economia se confrunta cu inflatie, somaj si stagnare economica. Cercetarile economice au demonstrat ca inflatia este un factor cauzator si agravant al somajului. Inflatia bulverseaza gestiunea intreprinderii si ii afecteaza serios capacitatea de a investi. Pe fondul unei cresteri generale si accelerate a preturilor si a unor sarcini salariale tot mai sufocante, intreprinderile nu au la indemana alta cale de rentabilizare decat reducerea numarului de angajati.

Balanta de plati si inflatia. Procesul inflationist face ca preturile sa nu mai joace rolul lor de indicatori orientativi in economia de piata. Pe de alta parte, moneda nationala depreciata, desi in aparenta ar trebui sa incurajeze exporturile, nu reuseste sa realizeze acest lucru din cauza ofertei nationale insuficiente. Inflatia antreneaza importuri masive pentru a acoperi golurile lasate de dimensiunea redusa a productiei nationale. Tarile afectate de inflatie recurg la imprumuturi internationale de devize. Efectul este o degradare continua si accelerata a balantei de plati, care constrange guvernele la masuri drastice.

Pe plan social inflatia genereaza incertitudine si neliniste in randul populatiei. Prin intermediul sindicatelor se reuseste, prin indexarea salariilor, contracararea efectelor nefaste ale acestui fenomen. In cazul in care nu se reuseste acest lucru, se declanseaza o actiune de revendicare, periculoasa si pagubitoare pentru ambele parti. Guvernele isi pierd credibilitatea. Drept urmare climatul social se degradeaza.