PROBLEME GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCTIEI, A EVIDENTEI SI ANALIZEI EXISTENTEI SI UTILIZARII ACTIVELOR IMOBILIZATE LA S.C. ''ELECTROPUTERE'' S.A.DIVIZIA MASINI ELECTRICE ROTATIVE

PROBLEME GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA

PRODUCTIEI, A EVIDENTEI SI ANALIZEI EXISTENTEI

SI UTILIZARII ACTIVELOR IMOBILIZATE LA

S.C. ''ELECTROPUTERE'' S.A.

DIVIZIA MASINI ELECTRICE ROTATIVE

Sturctura organizatorica, tehnologica de productie

cu implicatiile acestora in conceptia de organizare

si conducere a evidentei activelor imobilizate

S.C. ''ELECTROPUTERE'' S.A., intreprindere pentru utilaj electrotehnic greu, a fost fondata la 1 septembrie 1949.

Gratie unui insemnat volum de investitii in cladiri, utilaje specializate, aportului cooperarii cu unele firme de prestigiu da DELLE - Franta, ELIN UNION - Austria, ASEA - Suedia si alte activitati prodigioase a unui mare numar de cadre cu inalta calificare tehnica, unitatea s-a dezvoltat rapid, devenind un puternic combinat care livreaza o gama variata de produse electrotehnice din domeniul curentilor tari.

Se produce, astfel de catre S.C. ''ELECTROPUTERE'' S.A. intreaga gama de transformatoare de forta in ulei cu puteri de la 25 KVA pana la 400 MVA si tensiuni pana la 400 KV, precum si transformatoare uscate, inclusiv statii complete de transformatoare in constructie antigrizuoasa pentru minerit, intreaga gama de aparataj de medie tensiune si inalta tensiune cu puteri pana la 2000 KW pentru cele mai variate actionari in agricultura, industrie, metalurgie, siderurgie, minerit. Se mai produc motoare si generatoare de curent continuu pentru tractiune electrica si actionari in metalurgie si foraj, locomotive.

Divizia Masini Electrice Rotative

Divizia Masini Electrice Rotative are in componenta urmatoarele fabrici cu gestiune proprie:

Fabrica de masini electrice;

Fabrica de scule, dispozitive si verificatoare.

Fabricatia de masini electrice la S.C. ''ELECTROPUTERE'' S.A. a inceput in anul 1950.

Pana in prezent au fost asimilate peste 4.000 tipuri de masini electrice intr-un volum de 113.500 bucati. Ca structura, 80.000 bucati sunt motoare de curent alternativ, 3.000 motoare de curent continuu, 15.000 motoare de tractiune pentru locomotive si 6.000 generatoare electrice sincrone si de curent continuu.

Utilajele din dotare au grad de uzura diferentiata in functie de anul punerii in functiune si durata de utilizare. In baza elementelor de calcul, se estimeaza ca gradul mediu de uzura fizica este de 61%.

Nivelul tehnologic al utilajelor din dotare este mediu datorita faptului ca sunt cu deservire manuala, seriile de dabricatie sunt mici si chiar in regim de unicat.

Produsele realizate sunt la un nivel competitiv cu produsele similare de pe piata externa datorita clasei de izolatie si nivelului de zgomot.

Clientii cei mai importanti ca pondere sunt:

industria transporturilor - 34,3%;

industria constructiilor de masini - 20,3%;

industria metalurgica - 14,1%;

industria chimica - 7,1%

RENEL - 6,3%;

Divizia de masini electrice si-a mentinut in mare parte pietele externe: Ucraina, Turkmenistan, Egipt, Polonia, Austria, Germania, S.U.A., Franta, Grecia.

In ceea ce priveste fabrica de scule, dispozitive si verificatoare, productia este destinata consumului intern al societatilor de pe platforma.

Analiza rezultatelor financiare prin prisma unor indicatori de baza la Fabrica M.E.R. este prezentata schematic in tabelul urmator:

Tabel nr. 1 Evolutia principiilor indicatori economico-financiari la S.C.

''ELECTROPUTERE'' S.A. Fabrica M.E.R. in perioada

Sursa : Bilanturile contabile din anii 2000 - 2001

Din analiza datelor prezentate reiese faptul ca veniturile totale si cheltuielile totaleau inregistrat o crestere progresiva de la un altul care se datoreaza cresterii preturilor inconditiile accentuarii inflatiei. Aceasta crestere este analizata tinand cont de rata inflatiei pentru anul 2000 si pentru anul 2001:

- 1997 fata de 1996 17.449.231 x 1,278 = 22.300.117

- 1996 fata de 1997 31.486.251 x 1,569 = 49.401.928 56,9%

- 1998 fata de 1996 22.300.117 x 1,569 = 34.988.884 18,4%

Se poate spune ca, in actuala etapa de tranzitie, programul managerial al Fabricii MER are ca obiectiv mentinerea potentialului economic la nivelul anului 1995 creand, in acelasi timp, conditii pentru integrarea unitatii in regimul concurential al economiei de piata, pentru modernizarea si asimilarea unor tehnologii de fabricatie competitive cu cele occidentale. Se urmareste si mentinerea structurii de personal, care a inregistrat o scadere de la an la an, care sa poata asigura relansarea productiei de motoare, avand in vedere ca perioada actuala se realizeaza 30% din productia anului 1989.

S.C. ''ELECTROPUTERE'' S.A. este succesoarea de drept a fostei intreprinderi Electroputere. Prin H.G. nr. 1296/1990 s-a decis infiintarea a sapte societati comerciale desprinse din fosta intreprindere care, ulterior, au fuzionat. In prezent, S.C. ''ELECTROPUTERE'' S.A. este compusa din cinci divizii, conform organigramei (anexa nr.2):

Divizia Vehicule Feroviare si Urbane;

Divizia Transformatoare de Putere;

Divizia Aparate Electrice;

Divizia Masini Electrice;

Divizia Resurse si Servicii Generale.

Din strategia echipei manageriale, anexa la contractul de management, rezulta o startegie densa in toate domeniile: organizatoric, managerial, productiei, privatizarii, resurselor umane, bazei tehnico-materiale si gestiunii resurselor.

Sursele de finantare a investitiilor din aceste domenii sunt: surse proprii, imprumuturi asigurate de FPS sau credite bancare.

Dintre principalele obiective propuse de echipa manageriala, trebuie amintite:

asimilarea de noi produse, competitive atat din punct de vedere al performantelor tehnice cat si al pretului, solicitate pe piata interna si externa, la nivelul diviziilor;

modernizarea liniilor de fabricatie in fabrica Masini Electrice Rotative;

modernizarea tehnologica la fabrica de Aparataj Electric;

adaptarea fabricatiei de locomotive si vehicule urbane la cerintele pietei interne si externe.

Alaturi de obiectivele prezentate mai sus, mai mentionam :

modernizarea tehnologica a fabricii de transformatoare in vederea mentinerii pe pietele interne si externe castigate;

retehnologizarea fabricatiei de piese turnate si forjate;

organizarea fabricatiei de scule pentru RODAE si oferte de SDV-uri la export; patrunderea pe noi piete.

Ponderea activitatilor desfasurate de fabrica in perioada 1997-2001, in cifra de afaceri, este redata in tabelul urmator:

Venituri din activitatea de baza sunt relativ constante an de an, ocupand aceasi pondere in totalul cifrei de afaceri, respectiv 93%. Veniturile din celelalte activitati provin in special din vanzarea unor materii prime si materiale catre diversi clienti, activitate care se datoreaza faptului ca la aprovizionarea unor materii prime si materiale furnizorii impun, pentru anumite sortimente, cantitati minimale ( conducatori cupru, tabla silicioasa, alectroizolant, diverse produse laminate). Pentru Fabrica MER, acestea reprezinta cantitati mari avand in vedere specificul-productia de motoare electrice, precum si din faptul ca, in actuala etapa de tranzitie, beneficiarii solicita produse (motoare) cu caracter de unicat.

Structura organizatorica la Fabrica M.E.R.

Structura organizatorica a Fabricii MER a fost elaborata in conformitate cu reglementarile si actele normative in vigoare, urmarindu-se asigurarea unei grupari rationale si eficiente a activitatilor in subdiviziuni organizatorice si stabilindu-se nivelele ierahice si legaturile de colaborare si subordonare.

Director. Conducerea fabricii este asigurata de catre director ajutat de 3 directori executivi (director executiv productie, director adjunct tehnic si director adjunct economic). Acestea are urmatoarele atributii:

conduce si gestioneaza activitatea fabricii pe baza prerogativelor de autoritate cu care este investit astfel incat sa atinga obiectivele stabilite de conducerea societatii.

analizeaza studiile cererii si ofertei pe piata interna si esterna (capacitati, termene, conditii de calitate, pret) la produsele ce constituie obiectul de activitate al fabricii, stabileste conditiile de ofertare si ia hotarari privind reclama, publicitatea livrarea sau cumpararea;

elaboreaza politicile de dezvoltare, modernizare, restructurare si retehnologizare pe baza prevederilor strategice si asimilarea de noi produse;

urmareste realizarea obiectivelor din planul de investitii in toate fazele;

informeaza conducerea societatii asupra desfasurarii activitatii fabricii, masurile luate, principalele probleme rezolvate si obiectivele viitoare.

Biroul Managementsi Resurse umane este organul de lucru al fabricii care asigura indeplinirea sarcinilor in domeniul organizarii, recrutarii si selectarii fortei de munca, incadrarii si utilizarii acesteia, salarizarii si protectiei muncii.

Biroul Asigurarea Calitatii este compartimentul care are autoritatea si responsabilitatea de a implementa si mentine sistemul de asigurare a calitatii pentru toata productia Fabricii MER, in conformitate cu prevederile programului de asigurare a calitatii precum si de a urmari eficienta aplicarii acestui program.

Serviciul Control Tehnic de Calitate asigura indeplinirea sarcinilor stabilite de conducerea fabricii si de Oficiul de Stat pentru calitate din cadrul Comisiei Nationale pentru Standarde, Metrologie si Calitate, in domeniul controlului tehnic al calitatii in toate fazele de fabricatie si de livrare a produselor, cu respectarea stricta a prescriptiilor, standardelor de stat, documentatiilor tehnice, a normelor interne si a contractelor.

Serviciul Marketing este organul de lucru al fabrici care asigura fundamentarea si indeplinirea sarcinilor din domeniul contractarii si desfacerii produselor pe piata interna si externa, prospectarea si cercetarea pietei in vederea promovarii, perfectionarii si diversificarii produselor, stabilirea politicii si trategia preturilor, urmarind consolidarea si dezvoltarea rentabila a fabricii printr-o adaptare continua a productiei la nevoile si exigentele pietei interne si externe.

Directorul executiv organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de protectie din cadrul fabricii, precum si activitatile menite sa asigure desfasurarea normala a procesului de productie (asigurarea bazei materiale, asigurarea functionalitatii masinilor, utilajelor si instalatiilor, respectarea normelor de protectie a muncii, avand urmatoarele atributii:

asigura folosirea deplina a capacitatilor de productie existente in cadrul fabricii si stabileste masurile pentru obtinerea unei eficiente sportive;

face propuneri privind dezvoltarea si modernizarea fabricatiei;

colaboreaza la intocmirea temelor de cercetare si a lucrarilor legate de dezvoltarea si modernizarea compartimentelor din subordine;

raspunde de realizarea investitiilor si urmareste asigurarea conditiilor necesare punerii in functiune a noilor obiective;

exercita controlul preventiv asupra documentelor de justificare a depasirilor de consumuri de materiale peste normele tehnologice stabilite.

Serviciul Plan, Capacitati, Lansare, Programare, Urmarire, Arprovizionare asigura programul de fabricatie pe trimestre si annual, precum si realizarea acestora. In activitatea sa raspunde de utilizarea deplina a capacitatilor de productie si punere in valoare cu maxima eficienta a tuturor resurselor materiale si umane ale societatii, determnarea etapelor principale de pregatire tehnica si materiala a productiei, respectarea programelor de fabricatie si realizarea ritmica a productiei.

Sectia productie (mecanica, masini rotative si masini speciale) este compartimentul de munca ce realizeaza prelucrarea materiilor prime, materialelor si semifabricatelor, exceptia si montarea pieselor, subansamblelor si ansamblarea in vederea obtinerii produselor finite, fabricarea, intretinerea si repararea SDV-urilor, executia prototipurilor, seriilor zero.

Sectia Mecano-Energetic asigura organizarea si desfasurarea activitatii de intretinere si reparatii, precum si colaborarea cu Fabrica Mecano-Energetica, pentru alimentarea cu combustibil, energie, apa, abur in scopul functionarii continue, sigure si eficiente a masinilor, utilajelor si instalatiilor.

Directorul adjunct tehnic coordoneaza si controleaza direct activitatea din domeniul tehnic si pregatirea fabricatiei, activitatea din domeniul cercetarii si proiectarii tehnologice si asistentei tehnologice in sectiile de producere, colaboreaza la intocmirea temelor de proiectare, a studiilor tehnico-economice si a lucrarilor legate de dezvoltarea si modernizarea fabricii.

Atelierele Proiectare tehnologica raspund elaborarea tehnologiilor de executie, ridicarea nivelului tehnologic, asimilarea proceselor tehnologice noi, proiectarea si reproiectarea proceselor tehnologice in scopul cresterii calitatii produselor si rentabilitatii fabricatiei.

Colectivul Inginerie tehnologica este compartimentul Directiei tehnologice care este subordonat direct directorului adjunct tehnic si are urmatoarele atributii: studierea, experimentarea, proiectarea si urmarirea executiei obiectivelor incluse in programul de cercetare stiintifica, dezvoltarea tehnologica si de introducere a progresului tehnic; se preocupa de omologarea tehnologiilor noi, de optimizarea fluxurilor tehnologice; analizeaza si avizeaza propunerile de inovatii si investitii care se refera la proiectarea si fabricarea masinilor, utilajelor si instalatiilor.

Biroul Tehnic-Investitii este compartimentul Directiei tehnice care asigura coordonarea activitatii pe linie de dezvoltare tehnologica si de investitii.

Colectivul Documentare-Omologare este compartimentul Directiei tehnice care elaboreaza documentatiile de executie si omologare a bunurilor de consum, precum si elaborarea programuluide reducere a costurilor de productie.

Oficiul de Informatica este compartimentul directiei tehnice care asigura prelucrarea automata a datelor furnizate de celelalte compartimente ale fabricii in scopul cunoasterii operative a situatiei in domeniile de activitate ce intereseaza conducerea fabricii.

Serviciile Financiar si Contabilitate care sunt in subordinea directa a directorului adjunct economic sunt prezentate intr-un paragraf distinct al prezentului proiect.

Compartimentul Bugete-Analiza economica este organul de lucru din cadrul Directiei economice care stabileste politica realizarii obiectivelor produse, elaboreaza bugetul annual de venituri si cheltuieli pe total fabrica prin analiza datelor prezentate de celelalte servicii, elaboreaza prognoza privind evolutia preturilor si tarifelor, precum si negocierea acestora in calitate de beneficiar cu furnizorii de pe platforma Electroputere sau din exterior

Organizarea generala si fluxul tehnologic general

al Fabricii Masini Electrice Rotative

Activitatile de fabricatie a masinilor electrice rotative se desfasoara in cadrul urmatoarelor hale:

hala principala masini electrice rotative (FMR);

hala pregatire bobine (K);

hala fabricatie subansamble (scularie veche);

In hala principala masini electrice rotative are loc prelucrarea completa prin stantare a tolelor pentru circuitul magnetic al masinilor, prelucrarea prin aschiere al carcaselor, scuturilor, axelor si butucilor pe linii tehnologice, pe grupe de motoare, ajustarea si curatirea reperelor prelucrate prin aschiere si verificarea dimensionala. Tot in cadrul acestei hale mai au loc si urmatoarele activitati: realizarea pachetelor statorice si rotorice a masinilor pe linii specializate pe tipuri si familii de motoare; bobinarea propriu-zisa a rotoarelor si statoarelor masinilor; impregnarea sub vid si presiune a statoarelor si rotoarelor.

Dupa realizarea montarii generale a masinilor pe posturi si dupa verificarea parametrilor electrici si mecanici ai masinilor pe standurile de proba specializate pe tipurile de masini electrice are loc vopsirea finala si ambalarea acestora, operatii in urma carora efectueaza expedierea catre beneficiarii.

In fluxul tehnologic al halei este prevazuta depozitarea de repere si sunansamble intr-un depozit intermediar pe verticala, amplasat in hala Z, unde se aduc atat reperele din colaborare cat si cele executate in hala pregatire bobine si hala de pregatire subansamble.

In hala pregatirii bobine, din grupul de hale KLMM M se executa toate tipurile de bobine cu exceptia bobinelor polare pentru motoarele de tractiune.

In hala fabricatiei subansamble se prevede executia integrala a urmatoarelor subansamble: poli pentru masini de curent continuu si masini sincrone, colectoare pentru masini de curent continuu, postperii si inele pentru masinii de curent continuu si alternativ. Se mai realizeaza prelucrarea reperelor marunte (bucsi, inele, capace, etc.) si tinichigerie pentru capote si ventilatoare. Suparafetele de productie mentionate sunt posturi ocupate de Fabrica Masini Electrice Rotative. Procedeele tehnologice folosite in cadrul Fabricii Masini Electrice Rotative sunt procedee moderne si modernizate, utilizate pe plan mondial in fabrici similare, prelucrarea pe masini cu comanda numerica a reperelor principale ale masinilor electrice, prelucrarea tolelor pe linii automate de stantare folosind tabla silicioasa in rulouri, impachetarea statuarelor cu diametrul exterior al tolei de 1100 mm in afara carcasei, in dispozitiv, operatie ce conduce la reducerea manoperei de bobinaj si a consumului de lac de impregnare, sudarea barelor de inelele de scurtcircuitare in mediul protector de argon.

Tot in cadrul procedeelor tehnologice mai mentionam executia tolelor terminale pe masini de sudat multipunct si a polilor pentru masinile de curent continuu pe linii mecanizate, cu transfer intre posturi. Racirea arborilor se realizeaza in azot lichid in vedere introducerii pachetelor de tole rotor pe ax. Standurile de probe finale sunt dotate cu sisteme de analiza automata a datelor si editarea pe calculator a certificatelor de calitate.

Forma de inregistrare contabila utilizata de

S.C. "ELECTROPUTERE"S.A. - Fabrica M.E.R.

Forma de inregistrare contabila constituie unul din principalele instrumente ale contabilitatii agentilor economici.

In cadrul S.C. "ELECTROPUTERE" S.A. Fabrica M.E.R. se utilizeaza forma contabila "pe jurnale" .

Forma de inregistrare contabila "pe jurnale" se caracterizeaza prin aceea ca asigura inregistrarea operatiilor economice in mod cronologic (in ordinea documentelor sau numarul de ordine al acestora) si sistematic (dupa natura si felul lor) direct din documentele primare si centralizatoare in jurnal.

Jurnalul constituie instrumentul de baza utilizat in aceasta forma de inregistrare contabila. Jurnalele se deschid pentru creditul conturilor in corespondenta cu conturile debitoare, deci rulajul creditor se grupeaza pe conturi corespondente debitoare. Formalistica de lucru utilizata este formata din: jurnale registru-jurnal, situatii auxiliare, fise de cont analitice, Cartea-Mare, balante de verificare, bilantul contabil, registrul-inventar.

Pentru a fi inregistrat in contabilitate, documentele justificative sunt prelucrate contabil, sunt sorsate, verificate si controlate. Operatiile economice de acelasi fel se totalizeaza zilnic intr-un formular denumit " Document cumulativ " , iar pentru operatiile care nu se consemneaza in documente cumulative se intocmesc note de contabilitate. Acestea vor constitui anexe ale jurnalului in care sunt inregistrate. In cadrul acestor jurnale se realizeaza atat evidenta sintetica cat si analitica ceea ce contribuie la stabilirea cu usurinta a concordantei datelor pe care acestea le furnizeaza.

Pentru inregisrarea cronologica a operatiilor cronologice, fabrica utilizeaza "Registru-jurnal". Datele inscrise in acesta sunt preluate din documente justificative, documentele cumulative sau notele de contabilitate dupa caz. Registru-jurnal are caracter de document cu regim special, se inregistreaza la organele fiscale si poate fi folosit in litigii.

In registrul jurnal, care se intocmeste intr-un singur exemplar pentru fiecare operatie care se inregistreaza, se consemneaza urmatoarele elemente: numarul curent al fiecarei operatii inregistrate, incepand de la 1 ianuarie pana la 31 decembrie, data cand se face inregistrarea; felul si numarul documentului justificativ in care este descrisa operatia care se inregistreaza, explicatii in legatura cu operatia in cauza, simbolul conturilor bebitoare si creditoare, precum si sumele pentru fiecare dintre acestea.

Unitatea foloseste si registre-jurnal auxiliare in care se inregistreaza documentele justificative, iar totalurile lunare ale acestor jurnale se inscriu in registru-jurnal general. Jurnalele auxiliare se utilizeaza de catre unitatile patrimoniale cu volum mare de operatiuni contabile, cum este cazul fabricii in cauza, deschizandu-se pe grupe operatii economico-financiare. Exemplificam in acest sens categoriile de jurnale si situatii utilizate de catre unitate: jurnal-situatie privind operatiiunile de casa si banca, jurnal privind decontarile cu furnizorii; situatia incasarii-achitarii facturilor jurnal privind consumurile si alte iesiri de material, jurnal privind salariile si contributia la asigurarile sociale, jurnal privind vanzarea produselor. Toate aceste jurnale se regasesc in schema de aplicare a formatiei de inregistrare "pe jurnale" (anexa nr.4). la sfarsitul fiecarei luni rulajul creditor al contului pentru care este utilizat jurnalul, atat ca suma totala cat si grupat pe conturi corespondente debitoare, se inscrie in mod obligatoriu in registru-jurnal general in vederea obtinerii rulajului curent total al lunii respective, dupa care se consemneaza in jurnalul "Cartea-Mare" pentru obtinerea rulajului debitor curent al fiecarui cont anulandu-se in acest scop sumele debitoare existente in jurnalele conturilor unde a fost utilizat drepr cont corespondent.

"Cartea-Mare" este folosita pentru stabilirea rulajelor lunare si soldurilor pe conturi sintetice. La sfarsitul lunii aceasta se intocmeste astfel: rulajul creditor se preia din coloana de credit a fiecarui jurnal iar rulajul debitor se determina prin totalizarea sumelor preluate din coloanele de conturi corespondente ale jurnalului. Acest jurnal este un document de evidenta contabila care asigura, pentru sfarsitul fiecarei lunii si cumulat de la inceputul anului, sistematizarea datelor contabilitatii sintetice, atat pentru debitul cat si pentru creditul fiecarui cont sintetic. Contine cate o fila pentru fiecare cont sintetic utilizat si constituie baza intocmirii balantei pe verticale.

In continuare vom face prezentarea Schemei de aplicare a formei de inregistrare contabila "pe jurnale" care constituie anexa nr.4.

1. Registru de casa, Extras de cont. Se intocmesc zilnic pentru toate operatiunile de casa si banca efectuate de unitate. Zilnic se verifica documentele care au stat la baza efectuarii operatiunii de incasari si plati din punct de vedere al realitatii, economicitatii si legalitatii, contandu-se pe conturi debitoare sumele ce reprezinta incasari, respectiv pe conturi creditoare sumele care reprezinta plati. Se intocmeste Centralizatorul incasarilor si platilor pe zile si total luna pe baza caruia se elaboreaza Jurnalul-Situatie al contului de disponibil si al contului casa in lei.

2. Factura, Dispozitia de livrare-Aviz de expediere, Nota de receptie si constatare de diferente. Acestea se emit pe masura livrarii marfurilor si produselor de compartimentul de desfacere al vanzatorului, iar primirea acestora si receptia marfurilor, se realizeaza pe compartimentul de aprovizionare al cumparatorului. Se verifica zilnic de catre persoane care au atributii in acest sens, urmatoarele aspecte:

legalitatea, necesitatea, oportunitatea, economicitatea si realitatea datelor inscrise in factura.

receptia cantitativa si calitativa, precum si intocmirea actelor de constatare a eventualelor diferente;

concordanta facturii cu contractul economic sau conformarea cu comanda privind sortimentul, cantitatea, calitatea, pretul, conditiile de transport, termen de livrare a produselor facturate;

inscrierea in factura a preturilor legale si calcularea corecta a valorii pe pozitii si total.

Zilnic se intocmesc documentele centralizatoare privind intrarile de bunuri in patrimoniu, pe conturi si gestiuni, iar lunar se intocmeste Jurnalul-Situatie privind obligatiile create fata de terti si de contabile cu acestia.

3. Documentele privind consumurile de materiale, obiecte de inventar si SDV-uri, semifabricate ambalaje se intocmesc si se verifica zilnic, in baza lor elaborandu-se centralizatoarele corespunzatoare. Lunar se intocmeste Jurnalul-Situatie in ceea ce privesc consumurile in concordanta cu conturile de cheltuieli care le genereaza.

4. Situatiile privind miscarea materialelor, obiectelor de inventar, SDV-uri, ambalaje consta in faptul ca unele dintre acestea se realizeaza direct in structura de productie a fabricii. Situatiile centralizatoare se realizeaza zilnic, iar lunar se intocmeste Situatia-Miscarea bonurilor de materiale pe gestiuni si locuri de folosinta document pe baza caruia se completeaza note contabile care se inregistreaza in Jurnalul-Situatie privind conturile de materiale.

5. Statele de salariu si alte documente privind salariile se intocmesc lunar pe baza condicilor de prezenta si foilor de pontaj, verificandu-se datele privind:

timpul lucrat efectiv in acord sau regie, dupa norma, din care timpul de lucru suplimentar, de noapte, cantitati de lucrari executate trecute in foaia de lucru, precum si a tarifelor folosite;

timpul nelucrat, intreruperi, sarcini obstesti, concedii medicale, nemotivari.

Timpul lucrat corespunde cu cel lucrat din condica de prezenta, foi pontaj, bonuri de lucru cu respectarea actelor nomative. Lunar se face gruparea sumelor privind obligatiile salariale pe conturi de cheltuieli si se realizeaza intocmirea Jurnalului-Situatie privind obligatiile salariale.

6. Centralizarea cheltuielilor pe feluri de cheltuieli presupune gruparea acestora in functie de natura lor pe cele trei categorii de cheltuieli: de exploatare, financiare si exceptionale. Se verifica existenta aprobarii pentru actiunile respective daca se incadreaza in cheltuieliele aprobate pentru organizarea si participarea la targuri si expozitii in strainatate, precum organizarea reclamei comerciale, a actiunilor de protocol.

7. Centralizatorul sau documentele privind vanzarea produselor se intocmeste zilnic pe baza facturilor emise catre beneficiarii care au contractat productia. Se verifica daca cantitatea inscrisa in factura corespunde cu cea din Dispozitia de livrare-Aviz deexpeditie daca pretul produselor este negociat conform prevederilor legale, se verifica termenele si modalitatile de plata, precum si daca documentul are viza de Control Financiar Preventiv. Lunar se intocmeste Situatia centralizatoare a facturilor emise pe clienti si apoi Jurnalul-Situatie.

8. Centralizatorul privind marfurile livrate se intocmeste zilnic pe baza facturilor emise pentru marfurile vandute, acestea fiind grupate pe gestiuni si feluri de marfa.

Se intocmeste Jurnalul-Situatie privind marfurile vandute, verificandu-se corelatia dintre valoarea veniturilor realizate si valoarea marfurilor iesite din gestiune:

Rc707 = Rd607 + Rd

9. Dispozitia plata-incasare catrecsierie, Ordinul de deplasare, detasare, decont de cheltuieli se intocmesc zilnic si se verifica daca este necesara si oportuna deplasarea, daca s-au indeplinit sarcinile din ordinul de deplasare, daca s-au respectat dispozitiile legale privind acordarea avansurilor spre decontare. Se mai verifica daca avansul se incadreaza in fondurile si plafonul valoric din planul de cheltuieli, justa calculare a sumelor si lichidarea celor anterioare. Lunaar, se grupeaza avansurile justificate pe conturile de chelltuieli, iar cele nejustificate pe feluri de avansuri acordate si persoane, intocmindu-se Jurnalul-Situatie.

Contabilitatea analitica se tine pentru fiecare cont sintetic in parte. De regula, contabilitatea analitica a stocurilor se tine pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor pe feluri de materiale, iar pentru conturile de disponibil in valuta evidenta analitica se tine pe feluri de valuta (DM, FF, $). Exista corelatii intre contabilitatea analitica si cea sintetica in sensul ca suma componentelor analitice ale unui cont trebuie sa fie aceeasi cu soldul contului respectiv in expresie unitara (sintetica).

Lunar, pe baza Jurnalelor-Situatie se intocmeste Registrul Cartea Mare, inregistrandu-se unilateral operatiile economice, adica numai in creditul conturilor pentru care se deschid jurnale, in corespondenta cu conturile debitoare.

Creditul fiecarui cont utilizat se afla intr-un singur jurnal de unde se raporteaza lunar, intr-o singura pozitie, in Cartea Mare. Debitul fiecarui cont utilizat se regaseste in jurnalele diferitelor conturi creditoare cu care are corespondenta, astfel incat prin insumarea acestora se formeaza, pentru fiecare cont utilizat rulajul debitor. Astfel, in Cartea Mare, comparand rulajele debitoare cu cele creditoare si tinand seama de eventualele solduri precedente se poate stabili, lunar, soldurile finale ale tuturor conturilor sintetice utilizate. Totalitatea jurnalelor deschise pentru creditul fiecarui cont folosit formeaza "Registrul rulajelor creditoare".

Pe baza Registrului Cartea Mare se poate intocmi balanta de verificare care consta in preluarea debitoare si creditoare pe fiecare cont sintetic in parte.

Analiza existentei si utilizarii activelor imobilizate

la S.C. "ELECTROPUTERE" S.A.-Fabrica MER

Constituirea si utilizarea activelor imobilizate reprezinta, prin implicatiile pe care le produc in economia intreprinderii, unul din elementele de baza ale mecanismului financiar al acestuia.

Pentru realizarea activitatii sale, unitatea are in patrimoniu o serie de active imobilizate a caror structura este prezentata in "Situatia activelor imobilizate" (anexa nr.7). Sursa o constituie bilantul contabil al fabricii pentru anul 1996.

Pe baza datelor prezentate in bilantul contabil se observa ca societatea nu detine imobilizari necorporale,ci numai imobilizari corporale si financiare. In cadrul imobilizarilor corporale fabrica detine numai mijloace fixe.

Datele prezentate permit calcularea ponderii fiecarei grupe de mijloace in totalul acestora, conform relatiei:

VfI

Gt x 100

aVfI

unde : G - ponderea fiecarei grupe de mijloace fixe in total

VfI - valoarea mijloacelor fixe pe grupe

I - grupa de mijloace fixe (1.8)

Cladiri

4.474.899

G x 100 = 20,6%

21.735.245

Constructii speciale

677.687

G x 100 = 3,12%

21.735.245

39) Opritescu, M. si colaboratorii -"Gestiunea financiara a intreprinderii", Edit. Dova, Craiova, 1996.

Masini, uitilaje, instalatii de lucru

14.981.557

G x 100 = 68,9%

21.735.245

- Aparate si instalatii de masurare, control si reglare

G x 100 = 3,68%

21.735.245

Mijloace de transport

526.483

G x 100 = 2,42%

21.735.245

Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura de birotica

278.796

G x 100 = 1,28%

21.735.245

Din calculele efectuate reiese faptul ca ponderea principala in totalul mijloacelor fixe o detin masinile, utilajele, instalatiile de lucru, avand in vedere profilul de activitate al unitatii: de productie masini electrice si reparatii masini electrice. O pondere importanta o au si cladirile. Mijloacele fixe din celelalte fixe, avand in vedere valoarea mica a acestora.

Un aspect important in analiza utilizarii mijloacelor, fixe il reprezinta studierea starii functionale a mijloacelor fixe existente, pentru aceasta determinandu-se urmatorii indicatori:

1) Coeficientul de uzura al mijloacelor fixe se detrmina prin raportarea valorii amortizarii mijloacelor fixe la valoarea de intrare a acestora:

A 4.658.804

Ku x 100 = x 100 = 21,4%

Vi 21.735.245

Acest coeficient evidentiaza faptul ca gradul de uzura al mijloacelor fixe in anul 1996 este mai mare decat cel corespunzator anului 1995, care a fost de 13,6% datorita utilizarii in procesul de productie.

2) Coeficientul de reanoire a mijloacelor fixe se stabileste prin raportarea valorii mijloacelor fixe noi, puse in functiune in cursul anului, la valoarea de inventar a mijloacelor fixe la sfarsitul anului:

Vn 271.964

Ki = x 100 = x 100 = 1,3%

Vf 21.735.245

Acest coeficient evidentiaza faptul ca in cursul anului 1996 au fost puse in functiune mijloace fixe noi reprezentand numai 1, 3% din valoarea totala a mijloacelor fixe existente la sfarsitul anului.

3) Coeficientul starii de utilitate a mijloacelor fixe se detrmina prin scaderea din 100 a coeficientului de uzura:

Ksu = 100 - Ku

Acest coeficient demonstreaza ca mijlacele fixe existente in patrimoniul unitatii sunt in marea lor majoritate in stare buna de functionare, gradul de uzura fiind destul de mic.

Pentru aprecierea eficientei economice a mijloacelor fixe se pot determina o serie de indicatori ca raport intre efectul obtinut in urma utilizarii acestora si efortul depus concretizat in valoarea medie anuala a mijloacelor fixe:

a)Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe se detrmina prin raportarea cifrei de afaceri la valoarea medie anuala a mijloacelor fixe:

CA 8.751.513

Ekf x 1.000 = x 1000 = 1.657,5

Kf 21.735.245

Acest indicator evidentiaza faptul ca la 1.000 lei mijlace fixe consumate se obtine o cifra de afaceri de 1.657,5 lei.

b) Profilul brut la 1000 lei mijloace fixe se determina prin raportarea profilului brut la valoarea medie anuala a mijloacelor fixe:

Pb 8.751.513

Ekf x 1.000 = x 1.000 = 402,6

Kf 21.735.245

Acest indicator evidentiaza faptul ca la 1.000 lei mijloace fixe consumate s-a obtinut un profit brut de 402 lei, ceea ce reprezinta o aficienta buna utilizarii mijloacelor fixe din cadrul unitatii. Fata de anul 1995 (Ekf = 282,2) s-a obtinut cresterea profilului pe scena sporirii volumului activitatii. In viitor, se urmareste si reducerea costurilor de productie.

Probleme de baza privind amortizarea activelor

Imobilizate ale agentilor economici in conformitate

Cu Legea Amortizarii

Amortizarea reprezinta recuperarea in expresie baneasca a imobilizarilor ca urmare a uzurii lor intr-o anumita perioada de timp. Aceasta presupune doua aspecte: economic si financiar.

Aspectul economic se refera la includerea in cheltuielile fiecarui exercitiu asumei deprecierilor imobilizarilor.

Din punct de vedere financiar, prin recuperarea amortizarii la incasarea pretului produselor vandute se constituie fondurile pentru inlocuirea imobilizarilor depreciate, pentru realizarea de noi investitii.

Dupa unii autori, prezinta interes trei conceptii privind amotizarea:

a) Amortizarea ca proces de corectie a valorii imobilizarilor. Amortizarea este constatarea contabila a pierderii de valoare suferita de catre activele imobilizate ca urmare a deprecierii in timp ( uzurii fizice si morale) pornind de la aceasta interpretare, se procedeaza la corectia valorii activelor imobilizate pentru a le readuce la o valoare apropiata de realitate.

b) Amortizarea ca proces de transfer sau de repartizare a costurilor imobilizarilor asupra cheltuielilor exercitiului. Transferul se face pe perioada economica de utilizare a activului amortizat.

c) Amortizarea ca sursa de finantare a reinoirii imobilizarilor. Ea are ca scop de a conserva in intreprindere resursele generale de activitate acestei necesare reconstituirii imobilizarilor.

Amortizarea este o obligatie ce decurge din principiul prudentei

40) Ristea, M - "Contabilitatea si fiscalitatea intreprinderii", Edit. Tribuna Economica, Bucuresti, 1995, pag.131

intrucat unitatea care nu amortizeaza imobilizarile isi supraestimeaza activul si rezultatul. La inchiderea ecercitiului in bilant imobilizarile apar la valoarea neta rezultata prin scaderea din valoarea de intrare a amortizarii si provisioanelor.

Pentru calcularea amortizarii imobilizarilor se tine seama de urmatoarele elemente:

valoarea de intrare a imobilizarilor;

durata de utilizare normala a acestora;

regimul sau metoda de amortizare utilizata.

Valoarea de intare sau de amortizat a imobilizarilor este diferita pentru imobilizarilor necorporale fata de cele corporale. Valoarea de intare a imobilizarilor poate fi:

costul de achizitie pentru imobilizarile procurate cu titlu oneros, acesta cuprinde pretul de cumparare, taxe nerecuperabile (taxe vamale), cheltuieli de transport-aprovizionare, instalare si probele tehnologice pana la punerea in functiune, in cazul mijloacelor fixe:

costul de productie pentru imobilizarile produse de unitatea patrimoniala care cuprinde valoarea materialelor consumate, costurile salariale:

valoarea actuala estimata la inscrierea in activ stabilita tinand cont de valoarea imobilizarilor cu caracteristici similare sau apropiate in cazul imobilizarilor obtinut cu titlu gratuit;

valoarea de aport pentru imobilizarile intrate in urma asocierii sau fuziunii.

In ceea ce privesc cheltuielile de constituire, acestea se amortizeaza in o perioada de 5 ani, cu exceptia cheltuielilor privind emisiunea de obligatiuni care se amortizeaza pe toata durata de rambursare a imprumuturilor.

In afara cazurilor exceptionale, cheltuielile de cercetare si dezvoltare urmeaza a fi amortizate esalonat in maximum 5 ani.

Cheltuielile efectuate pentru achizitionarea dreptuirlor de exploatare a unui bun, activitate sau serviciu, in cazul concesiunilor, unui brevet, a unei licente, marci de fabrica si alte drepturi similare de propietate industriala si comerciala sunt amortizate pe toata durata prevazuta pentru explatarea sau utilizarea acestor imobilizari.

In ceea ce priveste fondul comercial, de regula, acesta nu se amortizeaza decat daca se constata o depreciere ireversibila a acestuia.

Programele informatice create de agentul economic sau achizitionate de la terti se amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare care nu poate depasi o perioada de 5 ani.

Valoarea terenurilor cu destinatia economica obtinute prin acte de vanzare-cumparare, inclusiv prin despagubiri in cazul expropierilor, se amortizeaza prin aplicarea unei cote de 25% din cuntumul dobanzii curente la disponibilitati banesti de valoare egala cu pretul de achizitie al terenurilor respective, acordata de unitatea bancara la care deschis contul agentului economic.

Desi se asimileaza imobilizarile corporale, nu se supun amortizarii lacurile, baltile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investitii, precum si terenurile inclusiv cele impadurite, cu exceptia terenurilor cu destinatie economica.

Mijloacele fixe sunt supuse amortizarii potrivit unui plan de amortizare, prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a acestora, de la data punerii in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare, conform duratelor si conditiilor de utilizare a acestora.

Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune se calculeaza de catre unitatile care le au in propietate.

Data punerii in functiune, in vederea calcularii amortizarii, se stabileste astfel:

mijloace fixe independente, achizitionate, care nu necesita montaj si nici probe tehnologice, se considera puse in functiune la data achizitionarii, pe baza procesului-verbal de receptie;

utilajele care necesita montaj, dar nu necesita probe tehnologice, precum si cladirile si constructiile speciale care nu deserves procese tehnologice, se considera puse in functiune de la data terminarii montajului, respectiv a terminarii constructiei, pe baza procesului-verbal de receptie provizorie;

utilajele si instalatiile care necesita montaj si probe tehnologice, precum si cladirile si constructiile speciale care deservesc procese tehnologice, se considera puse in functiune la terminare probelor tehnologice, pe baza procesului-verbal de punere in functiune.

Sunt supuse amortizarii si investitiile sau capacitatile puse in functiune total partial carora nu li s-au intocmit formele de inregistrare ca mijloace fixe.

Investitiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie se amortizeaza dupa acelasi regim ca si mijloacele fixe carora li s-au executat investitiile respective.

Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza prin aplicarea cotei de amortizare asupra valorii de intrare a acestora si se include in cheltuielile de exploatare in corelatie cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe scoase din functiune, agentii economici cu capital integral sau majoritar de stat vor asigura acoperirea valorii neamortizate din sumele rezultatele in urma valorificarii acestora, iar diferenta ramasa neacoperita se include esalonat in cheltuielile de exploatare; aceasta durata ramasa neacoperita nu trebuie sa depaseasca 5 ani.

Amortizarea participatiilor se realizeaza fie sub forma dividentelor din beneficiile obtinute de unitatea care a emis titlul respectiv, fie prin dobanzile platite pentru titlurile de credit detinute.

Celelalte doua elemente utilizate pentru calculul amortizarii, respectiv durata de utilizare normala si regimul de amortizare vor fi tratate separat in continuare ca puncte distincte ale acestui capitol. Aceste elemente de calcul a amortizarii sunt stabilite si recomandate prin legislatie in vogoare.

Procesele pentru determinarea si inregistrarea

amortizarii activelor imobilizate

Potrivit prevederilor legale, agentii economici sunt obligati sa amortizeze mijloacele fixe utilizand unul din urmatoarele regimuri sau metode de amortizare:

amortizare liniara;

amortizare degresiva;

amortizare accelerata.

Competentele de aprobare a regimului de amortizare liniara sau degresiva revin Adunarii generale a actionarilor. Utilizarea regimului de amortizare accelerata se aproba de catre Ministerul Finantelor, la propunerea Adunarii generale a actionarilor.

Amortizarea liniara

Consta in repartizarea uniforma a valorii de intrare a mijloacelor fixe asupra chltuielilor de exploatare, proportional cu durata de utilizare exprimata in ani.

Amortizarea anuala se stabileste prin aplicare cotei de amortizare (rata anuala a amortizarii) la valoarea de intrare a mijloacelor fixe.

Cota medie de amortizare se stabileste in procente, ca raport intre 100 si durata normala de utilizare, exprimata in ani.

Relatiile de calcul a amortizarii acestei metode sunt:

Amortizare anuala = Valoarea contabila x Rata anuala a

(anuitatea amortizarii) de intrare amortizari

100

Rata anuala a =

amortizarii Durata normala de utilizare

Exemplu

La data de 04.06.1996 fabrica a achizitionat un electrofiltru mobil FE1500M in valoare de 1.736.590 lei, cu o durata normala de utilizare de 14 ani.

Cota medie anuala de amortizare va fi:

Cma = 7,14857%

14

Amortizarea anuala este:

x 7,14857% = 124.042

Pentru primul an de functionare, respectiv anul 1995, cota medie anuala de amortizare va fi:

6

Cma x = 3,5714285%

14 12

Amortizarea pentru anul 1995 aferenta lunilor de functionare este:

x 3,5714285% = 62.021

In anul 2009 mijlocul fix va functiona 6 luni, iar cota medie de amortizare va fi:

Cma x = 3,5714285%

Amortizarea in anul 2009 aferenta acesteicote va fi de:

1.736.590 x 3,5714285% = 62.021

Tabloul de amortizare a mijlocului fix se prezinta astfel:

2) Amortizarea degresiva

Consta in multiplicarea ratei anuale liniare (cotei medii de amortizare liniara) cu unul din coeficientii prevazuti de lege:

1,5 daca durata normala de utilizare este cuprinsa intre 2-5 ani;

2,0 pentru mijloacele fixe a caror durata de utilizare este intre 5 -10 ani;

2,5 pentru mijloacele fixe a caror durata normala de utilizare este mai mare de 10 ani.

Rata multiplicata se aplica la valoarea ramasa de amortizat. Aplicarea se face pana in anul de functionare in care amortizarea anuala rezultata este egala sau mai mica cu /decat amortizarea anuala determinata prin raportul intre valoarea ramasa de recuperat si numarul de ani de functionare ramasi.

Regimul de amortizare degresiv se poate aplica in doua variante:

o varianta in care calculul amortizarii se realizeaza fara a tine cont de influenta uzurii morale pentru mijloacele fixe intrate in functiune inainte de 31.12.1993;

o varianta in care amortizarea se calculeaza tinand cont de influenta uzurii morale pentru mijloacele fixe intrate in functiune dupa 31.12.1993.

a)      Caluculul amortizarii in varianta in care nu se ia in considerare influenta uzurii morale

In acest caz, amortizarea anuala pentru primul an de functionare se calculeaza aplicand cota de amortizare degresiva corespunzatoare la valoarea de intrare a mijlocului fix. In aurmatorii ani, cota de amortixzare degresiva se aplica la valoarea ramasa a mijlocului fix pana in anul de utilizare in care amortizarea anuala rezultata este egala sau mai mica decat amortizarea anuala determinata prin impartirea valorii ramase de recuperat la numarul de ani de utilizare care au mai ramas. Din acel an si pana la exprimarea duratei de utilizare se trece la aplicarea amortizarii liniare, iar amortizarea medie anuala liniara se obtine prin impartirea valorii ramase de recuperat la numarul de ani ramasi.

Exemplu

Presupun ca pentru acelasi mijloc fix, respectiv electrofiltru mobil FE1500M care are valoarea de inventar de 1.736.590 lei si o durata normala de utilizare de 14 ani s-ar aplica amortizarea degresiva.

In acest caz, cota medie anuala de amortizare va fi:

100

Cma = 7,142857%

14

Cota medie anuala de amortizare in cazul metodei degresive se obtine prin multiplicarea cotei medii anuale obtinuta dupa metoda liniara cu coeficientul corespunzator, in cazul de fata fiind 2,5 astfel:

Cma = 7,142857% x 2,5 = 17,851425%

Programul de amortizare a electrolitului respectiv, in aceasta varianta, se prezinta astfel:

Pentru anul 2005, valoarea ramasa de amortizat a fost d 242.882 lei. Daca am fi aplicat cota medie de amortizare de 14,8571425%, amortizarea anuala ar fi fost de :

17,8571425% x 242.882 = 43.372

Aceasta valoare de 43.372 lei ar fi fost mai mica decat amortizarea anuala determinata prin impartirea valorii ramase de recuperat la numarul de ani de utilizare care au mai ramas, adica:

De aceea , incepand din 2005 se trece la aplicarea amortizarii liniare, amortizarea anuala fiind de 48.576, iar in ultimul an va fi 48.578 datorita rotunjirilor la zecimale.

b)      Calculul amortizarii anuale in varianta in care se tine cont si de influenta uzurii morale

Acesta varianta permite amortizarea valorii de intrare a mijloacelor fixe intr-o perioada mai mica decat durata normala de utilizare, diferenta in ani reprezentand influenta uzurii morale.

Pentru mijloacele fixe care au o durata normala de utilizare pana 5 ani nu se calculeaza influenta uzurii morale, amortizarea medie anuala stabilindu-se in functie de numarul de ani de utilizare in regim degresiv si numarul de ani de utilizare in regim liniar.

Calcularea amortizarii anuale in regim degresiv in aceasta varianta presupune determinarea de utilizare aferente uzurii morale. Pentru aceasta trebuie stabilita durata de utilizare in cadrul careia se realizeaza amortizarea integrala, atat cea degresiva cat si cea liniara.

Durata de utilizare in cadrul careia se realizeaza amortizarea integrala s determina in functie de durata de utilizare in regim liniar recalculata pe baza cotei medii anuale de amortizare degresiva, prin scaderea acesteia din durata normala de utilizate.

Exemplu

Presupunem ca pentru electrofilul mobil FE1500M a carui valoare de intrare este de 1.736.590 lei si care are o durata normala de utilizare de 14 ani se calculeaza amortizarea anuala prin metoda degresiva, tinandu-se seama de influenta uzurii morale.

Cotele medii anuale de amortizare sunt:

cota medie anuala pentru regimul de amortizare liniar:

100

Cma = 7,142857%

14

cota medie anuala de amortizare in regim degresiv

Cma = 7,142857% x 2,5 = 17,8571425%

Durata de utilizare in cadrul careia se realizeaza amortizarea integrala se determina astfel:

durata de utilizare aferenta regimului liniar in functie de cota medie anuala de amortizare degresiva va fi:

100

= 5 ani

17, 8571425%

durata de utilizare in cadrul careia se realizeaza amortizarea integrala este egala cu diferenta intre durata normala de utilizare (14ani) si durata recalculata in functie de cota medie anuala de amortizare degresiva (5ani);

14 ani - 5 ani = 9 ani

Deci, mijlocul fix se va amortiza integral in 9 ani.

Tabloul de amortizare al electrolitului mobil FE1500M se prezinta astfel:

3) Amortizarea accelerata

Consta in calcularea , la data intrarii mijloacelor fixe in patrimonil unitatii, a unei amortizari anuale de pana la 50% din valoarea de intrare a acestora. Amortizarea pentru exercitiile financiare urmatoare este calculata la valoarea ramsa de amortizat, dupa metoda liniara, prin raportare la numarul de ani de utilizare ramasi.

Exemplu

Consideram ca la data de 04.06.1996 este pus in functiune un electrofiltru mobil FE1500M avand o valoare de inventar de 1.736.590 lei si o durata normala de utilizare de 14 ani. Utilizand regimul de amortizare accelerata, in anul 1995 amortizarea va fi de 50% din valoarea de intrare.

1.736.590 x 50% = 868.295 lei

In urmatorii ani, amortizarea anuala se va determina prin raportarea valorii ramase (868.295) la numarul de ani de utilizare ramasi (13 ani), astfel:

868.295

A = = 66.792 lei

13

Programul de amortizare in regim accelerat se prezinta dupa cum urmeaza:

Tabloul urmator prezinta cele trei regimuri de amortizare puse in paralel.

Amortizarea liniara este clasica, fiind cea mai folosita datorita uniformitatii cheltuielilor exercitiului si costurilor in timp. Prezinta avantajul ca atenueaza tendinta unitatilor patrimoniale de eludare a fiscalitatii, insa nu tine seama de influenta progresului tehnic, respectiv de uzuura morala. Acest sistem de amortizare constituie baza de calcul a celorlalte sisteme.

Cea de-a doua varianta a regimului degresiv de amortizare prezinta avantajul ca tine seama de influenta progresului tehnic, valoarea de intrare a mijloacelor fixe recuperandu-se intr-o perioada mai scurta de timp.

In ceea ce priveste sistemul accelerat de amortizare, acesta stimuleaza inventiile datorita valorii mari a amortizarii in primul an de functionare.

In literatura de specialitate, se apreciaza, in unanimitate, ca amortizarea liniara este cea justificata, din punct de vedere economic si normala din punct de vedere fiscal.

Consideratii privind calculul amortizarii fiscale,

implicatii asupra rezultatului fiscal al

S.C. "ELECTROPUTERE" S.A. -Fabrica MER

Pentru determinarea profilului impozabil, contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un bilant la sfarsitul anului fiscal.

Elementele patrimoniale din bilantul de la inceputul si sfarsitul anului, se actualizeaza incepand cu luna in care are loc modificarea acestora si la sfarsitul anului fiscal.

Valoarea activelor necorporale aflate in sold la inceputul anului se actualizeaza in functie de modificarea indicelui de inflatie pentru intregul an fiscal. Cand in anul fiscal are loc achizitionarea unui activ necorporal, valoarea lui este actualizata in functie de modificarea indicelui de inflatie dintre luna in care acesta a fost achizitionat si sfarsitul anului fiscal.

Valoarea ramasa a mijloacelor fixe inscrisa in bilantul de deschidere a anului fiscal se actualizeaza la inflatie din luna in care acestea au avut loc si sfarsitul anului fiscal.

Actualizarea valorii mijloacelor fixe are loc numai in cadrul grupei din care parte.

Valoarea mijloacelor fixe inscrise in bilantul de la sfarsitul anului fiscal este valoarea ramasa dupa deducerea amortizarii fiscale.

Amortizarea fiscala este un element de calcul pentru determinarea profitului impozabil, valabil pentru contribuabilii mari. Se calculeaza annual la inchiderea exercitiului financiar conform prevederilor H.G.nr. 974/1994.

Amortizarea aferenta mijhloacelor fixe amortizabile ale contribuabililor este deductibila.

Mijloacele fixe amortizabile sunt impartite, din punct de vedere fiscal, in 6 grupe, pentru care s-au stabilit urmatoarele cote de amortizare:

Potrivit H.G. nr. 974/1994, contribuabiliivor grupa mijloacele fixe din evidenta contabila pe grupele mentionate mai sus in functie de durata normala ded amortizare preavazuta in clasificatia aprobata prin H.G. nr. 266.1994 data in aplicarea Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale.

Amortizarea fiscala se calculeaza prin aplicarea cotei de amortizare asupra soldului (sub) grupei de la sfarsitul anului fiscal si va fi influentata de gradul de utilizare.

Soldul mijloacele fixe la sfarsitul anului fiscal se determina astfel:

Valoarea ramasa a mijloacelor fixe la inceputul anului fiscal, actualizata in functie de modificarea indecelui de inflatie pentru intregul an fiscal

Intrarile de mijloace fixe (la costul de achizitie) in cursul anului fiscal, actualizare cu modificarea indicelui de inflatie dintre luna in care au fost puse in functiune si sfarsitul anului fiscal.

Iesirile de mijloace fixe (la pret de vanzare sau de valoare ramasa) in cursul anului, actualizate in functie de modificarea indicelui de inflatie dintre luna scoaterii din functiune si sfarsitul anului fiscal.

In cazul in care valoarea mijloacelor fixe cedate in cursul anului fiscal, actualizata cu modificarea indicelui de inflatie, este mai mare decat soldul subgrupei este zero.

Exemplu

Un autoturism este instrainat in timpul anului pentru care se face impunerea cu suma de 3.000.000 lei, reprezentand pretul de vanzare, actualizat cu modificarea indicelui de inflatie.

Soldul subgrupei din care apartine mijlocul fix este 2.000.000 lei. In aceasta situatie, soldul subgrupei devine zero, iar diferenta de 1.000.000 lei se inregistreaza la venituri.

Daca soldul subgrupei la sfarsitul anului la sfarsitul anului fiscal, dupa deducerea amortizarii aferente perioadei respective, este mai mic decat 200.000 lei, se deduce intreaga suma a soldului.

Exemplu

La sfarsitul anului fiscal, exista urmatoarea situatie: soldul unei subgrupe din grupa 1 rezultat dupa efectuarea actualizarilor la inflatie este suma de 330.000 lei, amortizarea (40%) 132.000 lei, iar soldul subgrupei la sfarsitul anului fiscal este d)e 198.000 lei.

In aceasta situatie, suma deductibila ca se ia in calcul la determinarea profitului impozabil este 330.000 lei si nu 132.000 lei, care reprezinta amortizarea.

Pentru determinarea amortizarii fiscale se intocmeste formularul "Situatia privind calculul amortizarii fiscale" care cuprinde urmatoarele elemente:

valoarea ramasa a mijloacelor fixe la inceputul anului (Vr

actualizarea la inflatie pentru valoarea ramasa a mijloacelo fixe (Ar

amortizarea fiscala aferenta valorii ramase a mijloacelor fixe (A

valoarea de intrare a mijloacelor fixe puse in functiune (achizitie) in cursul anului (Vi);

actualizarea la inflatie aferenta mijloacelor fixe intrate in cursul anului(Ai

amortizarea fiscala aferenta mijloacelor fixe intrate in cursul anului (A

valoarea mijloacelor fixe iesite in cursul anului (Ve

actualizarea la inflatie aferenta mijloacelor fixe iesite in cursul anului (Ae

amortizarea fiscala aferenta mijloacelor fixe iesite in cursul anului (A

Actualizarea la inflatie a mijloacelor fixe la inceputul anului se calculeaza prin inmultirea valorii ramase a mijloacelor fixe la inceputul anului (Vr) cu indicele de inflatie pentru intreg anul fiscal.

Ar= Vr x Ii

Amortizarea fiscala aferenta valorii ramase a mijloacelor fixe se determina ca suma intre valoarea ramasa si actualizarea la inflatie aferenta valorii ramase a mijloacelor fixe, inmultite cu cota de amortizare afetenta fiecarei grupe corectata cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe:

A = (Vr + Ar) x Cag x U%

Actualizarea la inflatie aferenta mijloacelor fixe intrate in cursul anului se calculeaza prin inmultirea valorii de intrare a mijloacelor fixe si indicele de inflatie rezultat ca diferenta intre indicele de inflatie de la sfarsitul anului si indicele de inflatie aferent lunii in care mijlocul fix a intrat:

Ai = Vi x Ii

unde: Ii = Iif - Iii

amortizarea fiscala se calculeaza prin inmultirea valorii actualizate a mijloacelor fixe intrate in cursul anului cu raportul dintre numarul de luni de functionare a mijloacelor fixe si numarul de luni ale anului calendaristic si inmultite cu cota de amortizare aferenta grupei si cu gradul de utilizare:

Numarul de luni de functionare

A = Via x x Cag x U

12

unde: Via = Vi + Ai

Actualizarea la inflatie a mijloacelor fixe iesite se determina prin inmultirea valorii mijloacelor fixe iesite in cursul anului si a indicelui de inflatie:

Ae = Ve x Ii

unde: Ii = Iif - Iie

Iie = indicele de inflatie aferent lunii in care mijlocul fix a iesit actualizata a mijloacelor fixe iesite in cursul anului, inmultita cu raportul dintre numarul lunilor de functionare si numarul de luni calendaristice, inmultita cu cota de amotizare aferenta grupei si cu gradul de utilizare:

Numarul de luni de nefunctionare

A = Vea x    x Cag x U

12

Valoarea actualizata a mijloacelor fixe la sfarsitul anului s determina ca suma dintre valoarea actualizata a mijloacelor fixe de la inceputul anului si valoarea actualizata a mijloacelor fixe intrate in cursul anului, minus valoarea actualizata a mijloacelor fixe iesite.

Amortizarea fiscala aferenta mijloacelor fixe existente la sfarsitul anului se calculeaza ca suma intre amortizarea fiscala aferenta mijloacelor fixe existente la inceputul anului si amortizarea fiscala aferenta mijloacelor fixe intrate in cursul anului, diminuata cu valoarea amortizarii fiscale a mijloacelor fixe iesite in cursul anului.

Valoarea ramasa aa mijloacelor fixe actualizata la inflatie la sfarsitul anului care trebuie inscrisa in bilantul fiscal se determina ca diferenta intre valoarea actualizata a mijloacelor si amortizarea fiscala aferenta mijloacelor fixe existente la sfarsitul anuli.

Pentru calculele de actualizare la inflatie pentru anul 1996 s-au folosit procentele (respectiv indici) prezentate in continuare, rezultate din raportarea indicelui pretului de consum pe luna decembrie la indicele pretului de consum pe luna respectiva, publicate de Directia Nationala de Statistica, rotunjite la zecimale, conform H.G. nr. 974/1994.

Exemplu

Pentru anul 1996, la nivelul S.C. "ELECTROPUTERE" S.A. s-a determinat un grad de utilizare a mijloacelor fixe de 10%, iar indicele de inflatie pentru intreg anul 1996 a fost de 1,569, conform datelor prezentate de Directia Nationala de Statistica.

Nu s-a putut aplica gradul de utilizare de 27,80%, rezultat din calculele afectuate, deoarece actuala forma de organizare a S.C. "ELECTROPUTERE" S.A. nu permite calcularea unor grade de utilizare diferite pentru fiecare fabrica in parte. Conform prevederilor legale, gradul de utilizare a mijloacelor fixe este unitar pentru toate categoriile de mijloace fixe, indiferent de influenta pe care o are structura organizatorica a agentilor economici.

Valoarea mijloacelor fixe la inceputul anului 1996 pentru S.C. "ELECTROPUTERE" S.A. Fabrica MER avea urmatoarea structura:

- grupa 1 (40%) 6.916.256

- grupa 2 (17%) 2.969.237.336

- grupa 3 (10%) 8.742.320.914

- grupa 4 (7%) 10.797.983.176

- grupa 5 (4,5%) 1.148.440.302

- grupa 6 (2%) 2.319.030.975

Actualizarea la inflatie a mijloacelor fixe se determina astfel:

pentru grupa 1

6.916.256 x 1,569 = 3.935.350

pentru grupa 2

2.969.237.336 x 1,569 = 1.689.496.044

pentru grupa 3

8.742.320.914 x 1,569 = 4.974.380.600

pentru grupa 4

10.797.983.176 x 1,569 = 6.144.052.427

pentru grupa 5

1.148.440.302 x 1,569 = 653.462.532

pentru grupa 6

2.319.030.975 x 1,569 = 1.319.528.625

Amortizarea fiscala aferenta mijloacelor fixe existente la inceputul anului se determina astfel:

pentru grupa 1

(6.916.256 + 3.935.350) x 40% = 4.340.642

in formula de calcul a amortizarii fiscale , in cazul de fata nu se foloseste si gradul de utilizare a mijloacelor fixe deoarece pentru mijloacele fixe a caror valoare ramasa este mai mica de 200.000 lei, conform H.G. nr. 974/1994, aceasta este de 100%.

pentru grupa 2

(2.969.237.336 + 1.689.496.044) x 17% x 10% = 79.198.467

pentru grupa 3

(8.742.320.914 + 4.974.380.600) x 10% x 10% = 137.167.015

pentru grupa 4

(10.797.983.176 + 6.144.052.427) x 7% x 10% = 118.594.249

pentru grupa 5

(1.148.440.302 + 653.462.532) x 4.5% x 10% = 8.108.563

pentru grupa 6

(2.319.030.975 + 1.319.528.625) x 2% x 10% = 7.277.119

Calculul amortizarii fiscale pentru unmijloc fix intrat in cursul anului

1. Presupunem ca la 03.02.1996 s-a achizitionat un PC IBM 486DX/66MHz, a carui valoare de intrare este de 3.463.721 lei, iar durata de functionare este de 6 ani.

Valoarea actualizata la inflatie a mijlocului fix va fi:

3.463.721 x 1, 522 = 5.271.783

Tinand cont ca acesta se incadreaza in grupa fiscala 2, amortizarea fiscala va fi:

5.271.783 x 10/12 x 17% x 10% = 74.385

sau

actualizare la inflatie

3.4633.721 x 52.2% = 1.808.062

actualizare fiscala

(3.463.721 + 1.808.062) x 10/12 x 10% = 74.385

2. Presupunem ca o imprimanta FX 1170 S2JA0046962 cu o valoare de intrare de 1.136.447 lei si cu o durata de utilizare de 6 ani a fost pusa in functiune la data de 03.01.1996. acest mijloc fix se incadreaza in grupa fiscala 2 :

Actualizarea la inflatie se determina astfel:

1.136.447 x 1, 550 = 1.761.493

Amortizarea fiscala se calculeaza astfel:

1.761.493 x 11/12 c 17% x 10% = 27.550

Calculul amortizarii fiscale pentru mijloace fixe iesite in cursul anului

1. Presupunem ca la 01.05.1996 are loc scoaterea din functiune a unui cititor de banda a carui valoare de intrare a fost de 3.958.638, valoare amortizata de 983.289, valoare ramasa de 2.975.349 si o durata de functionare de 9 ani. Rezulta un numar de 7 luni de nefunctionare.

In acest caz, actualizarea la inflatie va fi:

x 1,392 = 4.141.685

Amortizarea fiscala va fi:

4.141.685 x 7/12 x 10% x 10% = 24.022

2. Presupunem ca o masina de scris mecanica "Consul" este scoasa din functiune. Datele acestui mijloc fix sunt: valoare de inventar 310.000 lei, valoare amortizata 124.088 lei, valoare ramasa 185.992 lei, durata normala de functionare de 5 ani, iar data iesirii 07.08.1996. Rezulta un numar de 4 luni de nefunctionare.

Actualizarea la inflatie este urmatoarea:

185.992 x 1, 235 = 229.700

Amortizarea fiscala calculata pentru acest mijloc fix este:

229.700 x 4/12 x 17% x 10% = 1.300

La nivelul S.C. "ELECTROPUTERE" S.A. calculul amortizarii, conform H.G.NR. 974/1994, se prezinta in formularul "Amortizare fiscala" care constituie anexa nr. . Randul 16 din anexa mentionata se inscrie in bilantul fiscal si constituie principalul element pentru determinarea profitului impozabil.

Organizarea contabilitatii amortizarii

activelor imobilizzate

Pentru reflectarea amortizarii imobilizarilor necorporale si corporale se utilizeaza conturile din grupa 28 din planul de conturi, denumita "Amortizarii privind imobilizarile" si anume:

280 "Amortizari privind imobilizarile necorporale"

281 "Amortizari prvind imobilizarile corporale"

Acste conturi se detaliaza in subconturi operationale corespunzatoare structurii imobilizarilor necorporale si corporale, din conturile de imobilizari a caror valoare de intrare o rectifica.

Fiind conturi rectificante ale valorii imobilizarilor necorporale si corporale aflate in patrimoniul unitatii sunt conturi de pasiv.

Se crediteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor necorporale si corporale aflate in folosinta permanenta a unitatii, la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune.

Se debiteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor necorporale si corporale iesite din patrimoniul unitatii prin scoatere din functiune sau vanzare.

Soldul creditor al conturilor reprezinta valoarea amortizarii aferente imobilizarilor necorporale si corporale aflate la un moment dat in folosinta permanenta.

Contabilitatea analitica a amortizarii se tine pe aceleasi elemente care formeaza evidenta analitica in conturile de imobilizari corporale si necorporale.

Amortizarea imobilizarilor necorporale si corporale reprezinta cheltuili de exploatare si se inregistreaza ca atare in debitul contului 6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor". Inchiderea in cheltuielile de exploatare a valorii de intrare a mijloacelor fixe se face in corelare cu gradul de utilizare al mijlacelor fixe de baza aflate in patrimoniu. Diferenta de amortizare rezultata ca urmare a aplicarii gradului de utilizare al mijloacelor fixe de baza se include in cheltuielile exceptionale si nu se ia in calcul la determinarea profilului impozabil, folosindu-se in acest ca contul 6871 "Cheltuieli exceptionale privind amortizarea imobilizarilor". Reprezinta cheltuieli exceptionale si valoarea neamortizata a mijloacelor fixe scoase din functiune inainte de termen.

A.    Amortizarea imobilizarilor necorporale

Intrucat S.C. "ELECTROPUTERE" S.A. Fabrica MER nu are in patrimoniul sau imobilizari necorporale vom considera un caz ipotetic de inregistrare in contabilitate a amortizarii imobilizarilor necorporale.

1. Se inregisreaza amortizarea cheltuielilorde constituire a caror valoare este formata din:

taxa de inscriere la Registrul Comertului 200.000 lei;

cheltuieli efectuate cu studiul privind cercetarea pietei interne si externe 300.000;

cheltuieli de publicitate 100.000 lei.

Presupunem ca aceste cheltuieli se amortizeaza intr-o perioada de 3 ani:

600.000 : 3 = 200.00 lei/an

200.000 : 12 luni = 16.667 lei/luna

Lunar, se inregistreaza in contabilitate:

6811 "Cheltuieli de exploatare = 2801 "Amortizarea cheltuili- 16.667

privind amortizarea imo- lor de constituire"

bilizarilor"

2. Se inregistreaza cheltuili de cercetare-dezvoltare in valoare d 4.090.000 lei care se amortizeaza in 3 ani.

4.090.000 : 3 ani = 1.363.333 lei.an

1.363.333 : 12 luni = 113.611 lei/luna

6811 "Cheltuieli de exploatare = 2803 "Amortizarea cheltuieli- 113.611

privind amortizarea imo- lor de cercetare si

bilizarilor" dezvoltare"

3. Se inregistreaz, in mod similar, amortizarea unor brevete in valoare de 2.000.000 lei si a unui program informatic in valoare de 900.000 lei. Aceste active necorporale sunt amortizabile in 5 ani.

Amortizarea lunara a brevetelor se calculeaza astfel:

2.000.000 : 5 ani = 400.000 lei/an

400.000 : 12 luni = 33.334 lei/luna

Amortizarea lunara a programului informatic va fi:

900.000 : 5 ani = 180.000 lei/an

180.000 : 12 luni = 15.000 lei/luna

In contabilitate, amortizarea lunara se inregistreaza astfel:

6811 "Cheltuieli de exploatare = % 48.334

privind amortizarea imo- 2805 "Amortizarea concesiuni- 33.334

bilizarilor lor, brevetele si a altor

drepturi si valori similare"

2807 "Amortizarea altor imobili-

zari necorporale"

Amortizarea imobilizarilor corporale

1. Se inregistreaza amortizarea aferenta amenajarii unui teren aflat pe platforma in valoare de 324.500 lei.

6811 "Cheltuieli de exploatare = 2810 "Amortizarea terenurilor"324.500

privind amortizarea imo-

bilizarilor"

Concomitent, in contabilitate se inregistreaza constituirea fondului de dezvoltare corespunzator;

199 "Repartizari la fondul de = 111 "Fondul de dezvoltare" 324.500

dezvoltare"

2. Se inregistreaza amortizarea aferenta mijloacelor fixe din patrimoniul Fabricii MER

Determinarea gradului de utilizare al mijloacelor fixe de baza

In conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, agentii economici vor include amortizarea calculata in cheltuielile de exploatare in directa corelatie cu gradul de utilizare al mijloacelor fixe de baza.

Gradul de uitlizare a mijloacelor fixe de baza se determina pe baza relatiei:

Em1996

U(%) = x K x Ipr

Em, an de infiintare sau de dobandire a mijloacelor fixe de baza

U = gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza;

Em1996 = indicator de eficienta a mijloacelor fixe de baza

Realizate de agentul economic in anul 1996;

Em, an de infiintare = indicator de eficienta a mijloacelor fixe de baza, realizat

de agentul economic in anul de infiintare sau de

dobandire a acestuia;

K = coeficient de corectie;

Lpr = coeficientul mediu de pret, rezultat in urma reevaluarii

mijloacelor fixe in conformitate cu prevedererile H.G. 500/ 94 =

Valoarea de intrare a mijloacelor fixe de baza reevaluate conform H.G. nr. 500/94 existente la 31.12.1994

Valoarea de intrare a acelorasi mijloace fixe de bara nereevaluate conform H.G.nr. 500/1994

Indicatorul de eficienta a mijloacelor fixe de baza se determina astfel:

Venituri din exploatare

Em

Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe de baza

37.478.504

Em1996 = (mii lei) = 1,82912

20.489.906

Em, an de infiintare = 1,43036

Potrivit H.G. 974/1994, vom avea urmatoarele elemente: K = 0,847 si Ipr

In cazul Fabricii MER, gradul de utilizare al mijloacelor fixe va fi:

1,82912

U = x 0,847 x 1,18 = 27, 8%

1,43036

Dupa cum s-a mai precizat, la S.C. "ELECTROPUTERE" S.A. se utilizeaza un grad unitar de utilizare a mijloacelor fixe pe intreaga unitate si nu pe fiecare fabrica in parte. De aceea, in cadrul Fabricii MER se foloseste un grad de utilizare de 10% si nu cel de 27,8% obtinut din calculele efectuate.

Pentru determinarea amortizarii ce se include in cheltuilile de exploatare, gradul de utilizare se inmulteste cu amortizarea pe categorii de mijloace fixe preluata din "Recapitulatia mijloacelor fixe pe categorii" (anexa nr. ) astfel:

- categoria 1 : 909.844 x 10% = 90.984

- categoria 2 : 233.541 x 10% = 23.354

- categoria 3 : 32.194 x 10% = 3.219

- categoria 4 : 108.170 x 10% = 10.817

- categoria 5 : 10.337 x 10% = 1.034

- categoria 7 71.160 x 10% = 7.116

136.524

In contabilitate se inregistreaza astfel:

6811 "Cheltuieli de exploatare = % 136.524

privind amortizarea imo- 2811 "Amortizarea cladirilor" 90.984

bilizarilor" 2812 "Amortizarea constructiilor 23.354

speciale"

2813 "Amortizarea masinilor, uti- 3.219

lajelor si instalatiilor de

lucru"

2814 "Amortizarea aparatelor si 10.817

instalatiilor de masura, control

reglare si de calcul"

2815 "Amortizarea mijloacelor de 1.034

transport"

2817 "Amortizarea uneltelor, dis- 7.116

pozitivelor, instrumentelor,

mobilierului si aparaturii de

birotica"

Concomitent, se inregistreaza contituirea fondului de dezvoltare corespunzator:

119 "Repatizari la fondul de = 111 "Fondul de dezvoltare" 136.524

dezvoltare"

Diferenta de amortizare rezulta ca urmare a aplicarii gradului de utilizare a mijloacelor fixe de baza va fi:

1.365.246 - 136.524 = 1.228.722

Aceasta valoare se inregistreaza extrabilantier in contul 8045 "Amortizarea mijloacelor fixe aferenta gradului de neutilizare".

D 8045 1.228.722

Pentru acest exemplu valorile au fost preluate din programul de lucru informatic realizat pentru cateva mijloace fixe din fiecare categorie. In cadrul Fabricii MER in ansamblu, extrabilantier se inregistreaza:

D 8045 3.414.696.833