ECONOMIA NATIONALA A ROMANIEI

ECONOMIA NATIONALA A ROMANIEI

Evolutii economice intre 1848-1914

I. Agricultura - problema agrara a fost prezenta atat in prevederile programului revolutiei de la 1948 cat si in prevederile documentelor unirii principatelor 1959.

In timpul domniei lui Cuza au fost adoptate 2 legi considerate reformatoare pentru agricultura acelei vremi si anume: legea agrara ]i legea rurala.

1.Legea agrara avea in vedere organizarea administrativa conform careia comuna care pana atunci era organizata pe mosiile boierilor devenea o entitate administrativa independenta. Pe baza acestei legi boierii erau obligati sa aloce pamant pentru biserici, drumuri, comuna devenind persoana juridica condusa de un consiliu comunal.

2.Legea rurala avea in vedere improprietarirea taranilor. Conform acestei legi taranii deveneau proprietari asupra pamanturilor pe care il lucrau sau desfiintat disma, claca si alte servicii datorate boierilor si au fost eliminate monopolurile glutailor, macelarilor in cadrul comunei.

Eliminarea acestor monopolurilor a contribuit la promovarea relatiilor de piata.

Tot pe baza acestei legi pamanturile intrate in proprietate nu puteau fi vandute, instrainate timp de 30 de ani iar daca se dorea acest lucru vanzarea nu se putea face decat in interiorul comunei.

Principala tendinta a acestei perioade o reprezinta cerealizarea productiei cultivandu-se in principal porumb, gr[u, orz.

Acest lucru a permis cresterea exporturilor de cereale intre 1880-1914 Romania exportand aproape 80 mil.tone cereale.

Concomitent cu cerealizarea in sectorul zootehnic efectivele de animale au inregistrat o crestere mai ales dupa infiintarea izlazurilor comunale dupa 1907.

II. Industria desi agricultura ramane ramura de baza a economiei intre intervalul analizat si industria a cunoscut o evolutie semnificativa.

Un rol insemnat in acest sens la avut adoptarea in 1877 a legii pentru incurajarea industriei care prevedea scutiri de taxe vamale de impozite pentru importul de utilaje.

In urma unui recensamant efectuat in perioada 1865-1870 la initiativa si subconducerea lui Dionisie Pop Martian (conducatorul oficiului National de statistica a principatelor) au fost inregistrate aproape 13.000 de stabilimente industriale.

Structura stabilimentelor industriale

Aceasta structura indica o pondere ridicata a industriilor casnice si slaba dezvoltare a industriei moderne.

In cadrul industriei sau dezvoltat:

industria alimentara ]i textila (1854 se infiinteaza prima fabrica de postav a lui Mihail Kogalniceanu);

industria hartiei iau fiinta fabricile de la Busteni si de la Letea Bacau;

industria de prelucrare a lemnului (la inceputul sec.20 exista peste 50 de astfel de fabrici);

industria cimentului (prima fabrica de ciment in 1889 la Azuga si Cernavoda);

industria petroliera ca ex.1857 se pune in functiune la Ploiesti prima rafinarie moderna a lui Teodor Mehedinteanu cu o capacitate de 3.000 tone pe an;

industria prelucrarii metalelor - in acest sens se dezvolta ateliere ce prelucreaza metale pentru constructii si transporturi.

La sfarsitul sec.19 iau fiinta societatile Steaua Romana, Astra Romana, Societatea Romano-Americana.

Cu toate progresele inregistrate perioada este marcata de o pondere ridicata a industriilor alimentare si chimice respectiv prelucrarea titeiului (aprox.50% din numarul stabilimentelor si peste 60% din valoarea productiei).

III. Transporturile au contribuit la formarea economiei nationale sub diferite forme: transport pe cale ferata, fluvial, drumuri.

a). Transportul pe calea ferata - in 1856 se inaugureaza linia Bazias Oradia. In 1860 Cernavoda - Constanta. In 1869 Bucuresti - Giurgiu.

In principate lungimea cailor ferate a evoluat astfel:

930 Km [n 1870;

2.500 Km in 1890;

3.200 Km in 1900.

Reteaua de drumuri a crescut de la 775 Km in 1860 la peste 26.000 Km in 1905.

Cu toata aceasta dezvoltare a lungimii drumurilor calitatea acestora era necorespunzatoare (numai 20% dintre ele erau practicabile in tot timpul anului).

Transportul fluvial

In acest domeniu au fost modernizate porturile Braila, Galati, Giurgiu, Turnu Severin, Calafat.

Se dezvolta flota dunarea si cea maritima.

Dupa 1880 incepe construirea podurilor la Constanta, Braila, Galati.

Transportul pe dunare se amplifica mai ales dupa 1889 odata cu terminarea canalului portile de fier.

Pe calea apelor Dunare - Marea Neagra, Romania realizeaza in aceasta perioada 85% din export si 60% din import asigurata pe calea apelor.

I. F`urirea statului unitar roman. Factor de progres economic, social ]i politic

Prin numirea provinciilor romanesti aflate pana atunci sub stapanire straina (Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Tinutul Herta si cadrilaterul Sudul Dobrogei).

Dezvoltarea istorica a poporului roman a marcat o etapa noua in constructia s-a statal` astfel natiunea romana aparea astfel ca o comunitate etnica teritoriala economico-sociala lingvistica si cultural spirituala unificata si definitiv constituita in statul sau national unitar.

Din punct de vedere demografic Romania devenea o tara cu peste 16 mil.locuitori cu o suprafata de aproape 300 Km2 (fata de 7 mil. Inainte de unire si 19.000 Km2) fiind apoi ca tara din europa dupa numarul de populatie.

Unirea provinciilor romanesti sa realizat pe criteriile istorice si etnice populatia fiind majoritar romaneasca: 72% romani, 8% unguri, 4% germani, 4% evrei restul alte nationalitati.

Desi se realizeaza unirea tuturor provinciilor romanesti structura economica sociala a tarii nu s-a modificat. Romania ramanea o tara preponderent agrara unde lucra 80% din populatia tarii.

Suprafata arabila a Romaniei crescuse de la 6 mil.ha la 11 mil.ha.

Suprafata cu padure a sporit de la 3 mil.ha la 7,5 mil.ha Romania ocupand locul 9 in Europa dupa suprafata de padure pe locuitor.

Concomitent cu agricultura si potentialul industrial a suferit modificari cantitative si calitative structural.

Au ap`rut ramuri si subramuri nedezvoltate sau inexistente cum erau: industria metalelor pretioase, industria siderurgica etc. Conform unei anchete industria realizate in 1920 se constata sporul industriei prelucratoare inregistrat dupa unire.

Industria prelucratoare dupa principalii indicatori in 1920

Contributia cea mai importanta a noilor provincii au adus-o industria metalurgica, industria lemnului, industria chimica, industria materialelor de constructii iar un aport mai scazut o are industria hartiei, textila si cea a pielariei.

Modificari importante au aparut si in sistemul monetar si cel bancar astfel:

- 1921 are loc retragerea din circulatie a monedelor straine din teritoriile ocupate acestea fiind inlocuite cu moneda nationala (lei).

BNR si-a extins atributiile de control, supraveghere si asupra bancilor din teritoriile ocupate. In acelasi timp BNR a sprijinit si a sustinut creearea de banci cu capital autohton, numarul bancilor ajungand in deceniul 3 la peste 2.000 de unitati.

Pe plan extern Romania incheie aliante cu Franta, Anglia, Italia, Polonia, Iugoslavia, Cehoslovacia cu state care promovau politici asemanatoare cu ale romaniei.

Avand in vedere ca Romania era o tara cu peste 16 mil,locuitori, suprafata de 3.000 Km2 cu un patrimoniu bogat de resurse naturale cu o pozitie strategica la Dunare si Marea Neagra ne putem da seama de locul romaniei in economia europei si in cea mondiala. (subiect mare la examen)

II. Dinamica economiei romanesti in perioada 1918-1929

Odata cu finalizarea procesului de integrare a noilor provincii atentia guvernului a fost indreptata catre depasirea problemelor provocate acestora de anii razboilor.

Agricultura. Refacerea agriculturii si dezvoltarea productiei in acest sector erau conditionate pe de o parte de necesitatea restructurarii si modernizarii acestui domeniu iar pe de alta parte de asigurarea procesului reorganizarii ei asigurandu-i un caracter intensiv.

Dupa terminarea razboiului au fost adoptate o serie de legi de expropiere a teritoriilor urmate de o reforma agrara ex.in decembrie 1918 a fost adoptata legea pentru expropiere a proprietatilor in vechiul regat conform acestei legi au fost expropiate peste 2 mil.ha fiecarui mosier lasandui-se o suprafata cuprinsa intre 100-150 ha.

In ianuarie 1918 este adoptata legea de expropiere in Basarabia pe baza acestei legi erau expropiate toate proprietatile mai mari de 100 ha.

In septembrie 1919 apare legea expropierii in Transilvania. Pe baza acestei legi mosierii nu mai puteau detine decat propietatile detinute intre 50-150 ha. Tot in anul 1919 a aparut legea de xpropiere in Bucovina. Au fost expropiate toate pamanturile mai mari de 150 ha. In urma acestor expropieri au fost improprietariti taranii ponderea proprietatilor (sub 100 ha) mici si mijlocii fiind foarte mare de 90%.

Aceste legi de expropriere au avut un caracter unitar dar si cu elemente particulare pentru fiecare provincie.

Principalul criteriu de improprietarire a fost participarea la razboi dar si suprafata aflata in proprietate pana la momentul reformei agrare. Legea reformei agrare prevedea ca loturile improprietarite nu puteau fi instrainate, ipotecate timp de 30 ani.

Din punct de vedere al structurii culturile de cereale au o intindere foarte mare nefiind neglijate nici plantele industriale alimentare si de furaj. Intre plantele de cereale ponderea foarte mare a avut-o porumbul suprafata cultivata crescand de la 3 mil.ha la 5 mil. Alaturi de porumb se cultiva griu, orz, ovaz, floarea soarelui, secara, sfecla de zahar.

Pe provincii istorice procesul de dezvoltare a diferitelor culturi era diferita: cerealele se cultivau in vechiu regat si basarabic aprox.85% erau cultivate cerealele, cartoful se cultiva in Transilvania, Banat, finetele se cultivau in Transilvania iar floarea soarelui in Banat.

Productia de cereale era dependent de factorul climatic dar si de dotarea agriculturii cu inventarul necesar.

Pentru inzestrarea agriculturii au fost infiintate fabrici la Resita, Sibiu, Oradea, Craiova, Satu Mare care fabricau pluguri, semanaturi.

Valoarea inventarului agricol la nivelul anului 1929

Raportat la suprafata agricola in Romania reveneau 6 ha pentru un plug 190 ha pentru o semanatoare 160 ha pentru o masina de recoltat si 3.000 ha pentru un tractor.

Cresterea animalelor are o importanta deosebita a cunoscut cresteri relative inregistrandu-se oficial 16 mil.capete 1916 si si 23 mil.capete in 1929. Catre sfarsitul perioadei 1928-1929 numarul de animale scade datorita cresterii suprafetelor cultivate cu cereale in detrimentul celor cultivate cu pasuni, finete dar si datorita unui vizibil proces de saracire a taranimii.

INDUSTRIE. In Romania Mare procesul industrializarii a tinut seama de amplasarea bogatiilor solului si subsolului, industria prelucratoare concentrandu-se in jurul exploatarilor de minereuri, carbuni, dare , cariere de piatra, paduri etc.

Economistul Prof.Dr.Virgil Margeanu, in lucrarea sa "Evolutia economiei romanesti" aparuta in anul 1940 dupa primul razboi mondial, identifica in aceasta lucrare in Romania, 8 regiuni:

1. Valea Prahovei s-a dezvoltat datorita existentei petrolului, carierele de piatra si padurilor, aceste resurse au permis dezvoltarea industriei petrolului, fabricilor de ciment-var, fabricii de hartie.

Centre importante: Ploiesti, Campina etc.

2. Regiunea Resita se dezvolta datorita minereurilor de fier, carbuni, lemn, caracterizata industria metalurgica si cea siderurgica.

3. Regiunea Turda bogata in rezerve de gaz metan, sare, minereuri de aur, argint, cupru, au permis dezvoltarea fabricilor de ciment, sticla precum si industrii conexe.

4. Regiunea Baia Mare se bazeaza pe minereuri aur si argint, cupru, zinc, au permis dezvoltarea industriei chimice.

5. Regiunea Hunedoara caracterizata prin minereuri de fier, a permis dezvoltarea industriei siderurgice.

6. Ferdinand si Nadrag     in vestul tarii bogat in minereuri de fier cu centru industria metalurgica Calan si Teliuc.

7. Regiunea Cisnadie caracterizata prin industria casnica datorita cresterii animalelor.

8. Regiunea Piatra Neamt - Bacau caracterizata prin industria alimentara, hartiei etc.

Pe langa factorii naturali care au determinat formarea si asezarea industriei romanesti, au fost adoptate si o serie de masuri de politica economica care au permis dezvoltarea industriei dupa anul 1924.

1. Legislatia cu privire la dezvoltarea industriei. Pachetul de legi 1923-1925 au fost adoptate o serie de legi care au accentuat procesul de dezvoltare si maturizare a capitalului autohton:

- Legea pentru organizarea si controlul intreprinderilor economice ale statului. Aceasta lege prevedea ca 1/3 dintre membrii Consiliului de administratie sa fie numita de catre Guvern, restul de 2/3 sa fie aleasa din Consiliile de membri, Consiliile de administratie precum si Comisia de cenzori si presedintele Consiliului sa fie cetateni romani. Pe baza acestei legi au fost infiintate Societatea Nationala de Gaz Metan, Navigatia Fluviala Romana, Serviciul Maritim Roman, Societatea de radio-telefonie;

- a-2a lege este Legea apelor conform careia 70% din capitalul investit in acest domeniu trebuia sa fie autohton, presedintele si 2/3 dintre membrii Consiliului de administratie sa fie cetateni romani;

- a-3a lege, Legea energiei care asigura posibilitatea concesionarii resurselor de apa pe o perioada de 75-90 ani;

- a-4a lege, Legea minelor potrivit careia statul avea drept de proprietate asupra tuturor bogatiilor miniere ale subsolului. Valorificarea acestor resurse se putea face fie direct de catre stat, fie prin concesionare. Prioritatea avand societatile cu capital autohton.

2. Adoptarea unor tarife vamale protectioniste. Tarifele vamale protectioniste in acest interval au fost adoptate o serie de tarife vamale cu caracter de a proteja productia interna.

In anul 1927 este adoptat tariful Manoilescu care prevedea ca taxele se percepeau in lei-aur iar incasarea in lei-hartie pe baza raportului in leu-aur=30 lei hartie. Acest raport schimbandu-se periodic la fiecare 3 luni in functie de coeficientul de depreciere al leului. Potrivit aceluiasi tarif, tariful adoptat asigura o protectie foarte mare pentru utilajele industriale si agricole realizate in tara.

3. Politica de finantare si creditare pentru ramurile economiei nationale. In acest sens in anul 1923 a fost creeata Societatea Nationala de credit industrial in care statul avea o participatie de 20%, BNR 30%, diferenta investitori particulari. Aceasta societate acorda credite cu dobanzi foarte mici pentru industrie, ajungand ca in anul 1928 sa finanteze 12% din totalul numarului de intreprinderi. BNR va fi finantata in 1928, 32% din numarul de intreprinderi.

Transportul (1918-1929). Dezvoltarea transportului s-a realizat proportional cu dezvoltarea productiei materialelor in functie de progresele inregistrate in economia romaneasca interbelica.

Transportul ferovial in aceasta perioada incepe constructia de locomotive la Resita, de material rulant la Satu Mare - Astra Arad, Malaxa - Bucuresti. Lungimea cailor ferate a crescut de la an la an la fel si numarul statiilor si haltelor. Produsele transportate erau variate, petrol si produse rafinate lemn de foc, cherestea, cereale, var, ciment, transportandu-se in medie 20-30 mil.tone/an.

Transportul auto parcul auto se afla in proprietate privata, Romania situandu-se pe locul 5 in lume dupa numarul total de autovehicule dupa SUA, Franta, Germania si Cehoslovacia si pe locul 6 in lume dupa numarul de vehicule la 1.000 locuitori dupa SUA, Franta, Germania, Cehoslovacia si Austria.

Transportul aerian s-a dezvoltat prin inaugurarea in anul 1920 a liniilor aeriene Romane iar exploatarea liniilor aeriene a fost realizata de compania Franco-Romana de navigatie aeriana ce era intreprindere romaneasca cu capital romanesc, Francez, Cehoslovac si Polonez.

In anul 1925 a fost infiintata fabrica de avioane de la Brasov si in 1926 a fost inaugurat primul traseu aerian national Bucuresti-Cernauti.

Transportul pe apa s-a actionat pentru modernizarea portului atat fluvial cat si maritim. Pentru cresterea capacitatii navale pentru transportul fluvial si maritim.

Se dezvolta porturile Braila, Galati, Ismail, Orsova, Severin, Constanta si se inaugureaza portul Balcic.

Comertul exterior s-a caracterizat printr-un effort continuu de sporire a exportului ca urmare a necesitatilor de acumulare a devizelor concomitent cu importul tot mai insemnat destinat dezvoltarii industriei si transporturilor.

Exportul romanesc a fost constituit in proportie de 90% din produse de baza neprelucrate sau cu un grad de prelucrare scazut.

Structura exportului era urmatoarea:

1. cerealele si leguminoasele;

2. petrolul si produsele rafinate (1918-1929) Romania ocupa locul 7 in lume in exportul mondial de petrol dupa SUA, Venezuela, Antilele Olandeze, Iran. Mexic si Polonia;

3. Cherestea si produse lemnoase;

4. Animalele vii.

Structura importului:

1. Grupa produselor finite 95% reprezentat de bunuri de lux si 5% pentru industria agriculturii;

2. Grupa produselor alimentare orez, zahar, ceai, cafea, cacao, citrice, tutun etc.

3. Materii prime si semifabricate lina, matase, bumbac, cauciuc natural.

Prin comertul sau exterior Romania a participat activ la comertul international si la diviziunea internationala a muncii.

Avea relatii comerciale cu toate tarile Europei dar si cu SUA, Canada, Egipt, Turcia, Palestina.

In urma unei statistici realizate de Societatea Natiunilor Unite in anul 1925 Romania se clasa pe locul 36 din 152 analizate avand o pondere de 0,44% in comertul mondial.