Piata mondiala si formele ei

PIATA MONDIALA

Spatiul economic al planetei se prezinta astazi sub forma economiilor nationale. Desi sunt entitati distincte, istoriceste constituite, prin legaturile economice tot mai stranse pe care le angajeaza intre ele, economiile nationale contemporane se gasesc in numeroase interdependente si conditionari reciproce, si devin parti ale economiei mondiale.

1. Piata mondiala si formele ei

Economia mondiala reprezinta ansamblul economiilor nationale ale statelor lumii privite in interdependenta legaturilor economice dintre ele.

Economia mondiala, s-a format la sfarsitul secolului XIX - inceputul secolului XX, avand la baza : formarea statelor independente si diviziunea sociala a muncii (specializarea unor tari in producerea si desfacerea anumitor bunuri si servicii).

Piata mondiala reprezinta ansamblul relatiilor de schimb care se stabilesc intre agentii economici din tari diferite, pe baza cererii si ofertei.

Obiectul ei il constituie fluxurile economice care se deruleaza intre economiile nationale sub forma de : bunuri materiale, servicii, capitaluri, forta de munca.

Suportul pietei mondiale este circuitul economic mondial format pe baza diviziunii internationale a muncii. Piata mondiala s-a format incepand cu secolul XVI, cand relatiile economice au cunoscut o mare extindere. Ea este o notiune economica, nu una geografica.

a) Comertul international - exprima ansamblul tranzactiilor de bunuri si servicii pe care agentii economici dintr-o tara le fac cu exteriorul;

b) Piata internationala a capitalurilor - defineste ansamblul operatiilor legate de plasarea in (din) strainatate a unor capitaluri sub forma de : investitii directe; imprumuturi si cumparari de titluri (hartii de valoare).

c) Piata mondiala a muncii - cuprinde relatiile economice generate de migratia fortei de munca;

d) Piata produselor tehnico - stiintifice - cuprinde produsele care incorporeaza un nivel deosebit de inalt de cunostinte stiintifice (tehnologii de varf). Se dezvolta rapid si tinde sa inlocuiasca importanta economica a pietelor traditionale (cu produse si elemente de capital);

e) Piata internationala a schimburilor valutare - constand in totalitatea tranzactiilor de vanzare - cumparare a monedelor convertibile ce apartin diferitelor tari.

Abordarea fiecareia dintre aceste forme care alcatuiesc piata mondiala presupune cercetarea urmatoarelor elemente :

- evaluarea capacitatii de absortie, efective si potentiale, a diverselor piete externe;

- extinderea activitatii pietelor traditionale precum descoperirea a noi piete de desfacere;

- analiza situatiei conjuncturale si a influentei ei asupra raportului oferta - cerere, in prezent si in viitor;

- stabilirea pozitiei concurentilor efectivi si a celor potentiali, determinand numarul, dimensiunile si cotele de piata detinute.

Locul principal revine comertului international (prima forma sub care s-a constituit piata mondiala), dar in ultimele trei decenii acesta a fost devansat ca dinamica de piata mondiala a capitalului.

2. Comertul international

Comertul international reprezinta ansamblul tranzactiilor de export si de import.

Exportul = vanzarea de bunuri materiale si servicii unui agent economic din alta tara in schimbul unei sume intr-o valuta convertibila.

Importul = cumpararea de marfuri din strainatate contra unei cantitati de bani.

Componentele comertului international sunt :

- comertul cu marfuri de natura materiala;

- comertul cu servicii (invizibil), cuprinzand : prestarile de servicii; vanzari - cumparari de licente; turismul si transporturile internationale; consignatia internationala; asistenta economica internationala; colaborarea tehnico - stiintifica, etc.

Balanta comerciala si balanta de plati

A) Balanta comerciala este un tablou statistico - economic in care se inscriu si prin care se compara importul si exportul de marfuri ale unei tari, pe o perioada determinata, de regula un an. Ea cuprinde valoarea totala si pe grupe de marfuri (produse agroalimentare, materii prime, combustibili, produse chimice etc.) a exportului si a importului.

Balanta comerciala poate fi :

- echilibrata (exportul = importul);

- excedentara (exportul > importul);

- deficitara (importul > exportul).

Balanta comerciala excedentara este un obiectiv pentru : tarile care au datorii externe si tarile care vizeaza convertibilitatea monedei.

Balanta comerciala deficitara se echilibreaza recurgand la : rezervele valutare nationale si/sau credite externe.

Balanta comerciala echilibrata reprezinta o situatie rationala, nefiind posibila de realizat anual, ci in dinamica, adica cumulativ pe cativa ani.

Situatia balantei comerciale la un moment dat este determinata de nivelul eficientei si productivitatii muncii sociale, reflectate in gradul de competitivitate a marfurilor si serviciilor nationale pe piata mondiala.

Balanta comerciala este o componenta a balantei de plati, alaturi de balanta serviciilor, balanta veniturilor etc

B) Balanta de plati reprezinta un tablou statistico - economic in care se inscriu si prin care se compara totalitatea platilor si incasarilor efectuate de o tara, rezultate din relatiile sale cu alte tari, pe o perioada determinata (an, semestru, trimestru). Poate fi :

a) echilibrata, cand platile = incasarile;

b) excedentara (activa), cand incasarile > platile; exprima o activitate eficienta;

c) deficitara (pasiva), cand platile > incasarile; exprima o evolutie economica defavorabila.

Necesitatea participarii la comertul international

Participarea eficienta la comertul international : constituie o premisa fundamentala a dezvoltarii economice a unei tari; asigura factorii de productie si bunurile de consum de care tarile nu dispun sau le-ar produce cu costuri foarte mari;

- permite continuitatea, largirea si modernizarea productiei;

- asigura piete de desfacere pentru o parte din productia interna;

- asigura o buna utilizare a factorilor de productie, ceea ce duce la : cresterea productivitatii muncii si evident la sporirea venitului national;

- determina amplificarea concurentei pe pietele nationale, mobilzand agentii economici la o activitate competitiva.

Comertul international in perioada postbelica

A) Modificari in comertul international postbelic :

a) cantitative : exprimate prin cresterea mai rapida a comertului international comparativ cu productia si produsul intern brut (PIB). Aceasta demonstreaza ca : o parte mare din nevoile unei tari se satisfac prin import precum si faptul ca o parte mare din productia interna este destinata exportului.

b) calitative : exprimate prin schimbari in structura marfurilor care fac obiectul comertului international, datorita progresului tehnic. Ca atare, ponderea principala, mai ales in cazul tarilor dezvoltate, tind sa o aiba marfurile industriale : cu grad inalt de prelucrare a materiei prime si care incorporeaza creatie tehnico - stiintifica si munca superior calificata.

B) Reglementarea comertului international de catre fiecare tara se face prin :

- elaborarea unui sistem de taxe vamale, gen de impozite percepute asupra marfurilor care fac obiectul comertului international, cu deosebire al importului. Sunt cote procentuale, diferentiate pe grupe de marfuri, aplicate asupra valorii acestora;

- practicarea unor masuri netarifare privind : plafoane cantitative; exigente de calitate; protectia mediului; asigurarea starii de sanatate a populatiei.

C ) Organisme internationale

In perioada postbelica s-au depus eforturi pentru constituirea unor organisme si masuri cu vocatie mondiala si regionala care sa faciliteze comertul international, cele mai importante fiind G.A.T.T. si Piata Comuna.

G.A.T.T. - Acordul General pentru Tarife si Comert - a fost creat in 1948 si la el au aderat peste 80 de tari. Obiectivul acestei organizatii a fost stabilirea unor practici de concurenta loiala, cu minimum de discriminari si interventii statale. De la 1 ianuarie 1995, a fost inlocuit cu Organizatia Mondiala Comertului (O.M.C.), al carei obiectiv principal il constituie inlaturarea barierelor din calea comertului international.

Piata Comuna - Comunitatea Economica Europeana - a fost constituita in 1957 (Roma). Fondatorii au fost : Franta, Italia, R.F. a Germaniei, Belgia, Olanda si Luxemburg. Ulterior au aderat Anglia, Danemarca, Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania etc. Astazi poarta denumirea de Uniunea Europeana si cuprinde 15 tari, cele enumerate plus Austria, Finlanda si Suedia, din 1995, in perspectiva urmand sa mai adere, Cehia, Polonia, Romania, Slovacia si Ungaria. La infiintare, organizatia si-a propus desfintarea taxelor vamale si a altor restrictii intre tari membre si impunerea unor taxe vamale si reguli de comert exterior unitare fata de tarile nemembre. S-a realizat astfel o uniune vamala (circulatia libera a marfurilor), liberalizarea circulatiei capitalurilor si a fortei de munca, formarea unei piete comune agricole, in prezent obiectivul vizat fiind constituirea uniunii economice si monetare (circulatia unei monede unice).

3. Eficienta comertului exterior

Eficienta operatiunilor de comert exterior se aprecieaza raportand efectele obtinute la eforturile depuse. Efectele sunt: veniturile realizate la export, precum si bunurile si serviciile obtinute prin import. Eforturile sunt: cheltuielile in moneda nationala, (pentru export) si cheltuielile in valuta, (pentru import).

Eficienta economica a exportului. Se aprecieaza prin cheltuiala interna care se face pentru a obtine o unitate valutara, exprimata in cursul de revenire brut la export (C_re), calculata astfel . C_re = (P_i + C_c) / P_{e ,}

unde : P_i = pretul produsului in lei pe piata interna;

C_c = cheltuieli de circulatie pana la frontiera, in lei;

P_e = pretul marfii la frontiera, in valuta.

Operatiunea este eficienta daca : C_re cursul de schimb si constituie un criteriu de inlocuire a marfurilor nerentabile cu cele rentabile in structura comertului exterior.

Eficienta economica a importului. Se aprecieaza prin cantitatea de moneda nationala ce se obtine, prin vanzarea pe piata interna a marfii importate, la o unitate valutara, exprimata in cursul de revenire brut la import(C_ri), calculat astfel : C_ri = (P_i - T_i) / P_iv

unde : P_i = pretul produsului in lei pe piata interna;

T_i = taxele de import in lei percepute pe marfa respectiva;

P_iv = pretul de import in valuta al marfii la frontiera.

Operatiunea este eficienta daca :

C_ri cursul de schimb.

Eficienta comertului exterior nu se apreciaza izolat, pe export si import, ci in interdependenta acestora, fiind cu atat mai ridicata cu cat exportul asigura un import mai mare.

Are o arie larga de cuprindere, caci exprima : efectul total asupra cresterii economice; precum si contributia comertului la dezvoltarea echilibrata a economiei nationale, indeosebi aportul la cresterea PNN;

Eficienta comertului exterior trebuie apreciata prin prisma efectelor sale : directe si immediate, dar si a efectelor mediate si agregate.

Caile de crestere a eficientei comertului exterior :

a) cresterea gradului de prelucrare a marfurilor si a complexitatii serviciilor pentru export;

b) adancirea specializarii productiei destinate exportului, reflectate in cresterea productivitatii muncii;

c) ridicarea calitatii produselor si serviciilor destinate exportului, reflectate in cresterea competitivitatii lor;

d) modernizarea si adaptarea modului de prezentare a marfurilor la nivelul exigentelor mondiale;

e) reducerea cheltuielilor de productie, avand ca efect : reducerea pretului intern al produselor si economisirea resurselor si sporirea pe aceasta baza a ofertei de bunuri.