Functiile concurentei economice

Functiile concurentei economice

Dintre functiile concurentei economice amintim:

- In toate domeniile activitatii economice, faciliteaza ajustarea autonoma a cererii si ofertei. Concurenta stimuleaza preocuparile pentru cresterea, diversificarea, imbunatatirea calitatii ofertei de marfuri, pentru adaptarea ei la dinamica cerintelor cererii. Pe pietele dominate de cumparatori (piata ofertantilor), strategia competitionala determina firmele sa se particularizeze fata de rivali. Pe pietele dominate de vanzatori (piata cererii), in relatiile cu potentialii clienti, se urmareste specializarea intr-un sector individualizat al cererii.

- In acceptiunea sa generala, dar mai ales a progresului tehnico-economic, stimuleaza realizarea progresului ca atare.

In economia de piata, concurenta motiveaza firmele de a obtine produse performante si de a descoperi metode pentru realizarea produselor cu costuri cat mai reduse. Nimeni nu poate sti cu precizie care vor fi noile dorinte ale consumatorilor sau care tehnologie de fabricatie va conduce la minimalizarea costurilor pentru unitatea de produs. Intreprinzatorii au libertatea introducerii in fabricatie a unor produse mai promitatoare decat cele utilizate pana in prezent, dar au nevoie de sprijinul investitorilor care doresc sa le puna la dispozitie fondurile necesare. Deci, in economia de piata functioneaza principiul conform caruia atat intreprinzatorul cat si investitorul are posibilitatea de a alege. Prin urmare, intreprinzatorii si investitorii sunt constientizati de concurenta ca trebuie sa-si asume responsabilitatea aducerii pe piata a produselor respective, si de a le oferi la pretul fundamentat de oferta, in raport cu cerintele reale ale pietei.

Noile idei puse in practica trebuie sa infrunte realitatea, impusa de consumatori. Atunci cand consumatorii pretuiesc destul de mult noutatea pe care o va aduce respectiva idee, atat cat sa acopere costul bunului sau serviciului propus de firma, noua afacere va prospera si va avea succes. In caz contrar va fi sortita esecului.

Firmele producatoare care doresc sa supravietuiasca intr-un mediu concurential nu se pot multumi cu succesul prezent. Este posibil ca bunul sau serviciul care se bucura de o apreciere favorabila in prezent sa nu treaca testul competitivitatii pe o perioada mai scurta sau mai lunga de timp.

Pentru o firma producatoare, conditia de a reusi pe o piata concurentiala o cnstituie anticiparea, identificarea si rapida adaptare la ideile novatoare.

Concurenta este fenomenul economic ce participa la primenirea continua a firmelor ce actioneaza pe piata. Prin aceasta competitie permanenta intre firme, concurenta deschide perspective in realizarea de profituri pentru toti participantii la jocul pietei, favorizandu-i pe cei buni si foarte abili si ignorandu-i pe cei slabi, pe cei neadaptabili la cerintele pietei.

Impiedicarea obtinerii unor profituri de monopol de catre unele firme, asigurand o alocare rationala a resurselor intre variantele utilizarii lor solicitate de piata si statornicind o repartizare a profiturilor proportional cu contributia efectiva a firmelor in procesul de productie si distributie a marfurilor.

Prin concurenta intre firme se descopera totodata marimea si structura optima a activitatii desfasurate, elemente care contribuie la mentinerea costului unitar pe produs sau serviciile la un nivel cat mai mic. In comparatie cu alte sisteme economice, economia de piata nu mandateaza si nu limiteaza tipurile de firme carora li se permite sa intre in competitie. Este permis a se efectua orice forma legala de organizare a activitatii economice, conditia reusitei pentru orice firma fiind eficienta in raport cu costurile de productie.

- Fenomenul concurential contribuie din plin la reducerea preturilor de vanzare, asigurand plasarea lor la niveluri reale, favorizand rationalizarea costurilor ca mijloc de sporire a profiturilor. Astfel, raporturile ce se stabilesc intre cantitatile de bunuri vandute si preturile de vanzare aplicate releva faptul ca profitul mai mare rezulta din cresterea volumului desfacerilor si mai putin din preturile mari stabilite. Preturile rezonabile atrag marea masa a clientilor, ajungandu-se la un volum mare al desfacerii, aceasta conducand la obtinerea de profituri egale cu cele obtinute in eventualitatea cresterii preturilor, in condtiile indepartarii foarte mult de costuri. Preturile mici, accesibile tuturor, sporesc cererea si creeaza conditiile productiei de serie mare.

- Concurenta are un rol direct asupra psihologiei firmelor, alimentand totodata optimismul acestora, stimulandu-le creativitatea, obligandu-le sa se preocupe in permanenta de eficienta, de maximizarea profitului si implicit de satisfacerea in conditii cat mai bune a nevoilor consumatorilor.

3. Tipuri ale concurentei economice

In vederea prezentarii complete a tipurilor (formelor) de concurenta care sunt variate si diversificate, este bine pentru inceput sa ne oprim asupra factorilor si conditiilor ce determina existenta acestora.

Astfel, unul din factorii care contribuie la diferentierea concurentei este numarul si puterea economica a participantilor la tranzactii. Daca numarul participantilor la tranzactii este mare si de putere aproximativ egala, atunci pe piata se contureaza tipul de concurenta perfecta. Daca numarul lor este mic sau numai unul, fie pe latura ofertei, fie pe latura cererii, apar situatii de monopol sau monopson, cand sunt avantajati fie numai producatorii, fie numai cumparatorii.

Gradul de diferentiere a bunurilor care satisfac o anumita nevoie umana, reprezinta un alt factor de departajare a concurentei. Daca marfa oferita pietei este omogena, consumatorilor le este aproape indiferent de unde se aprovizioneaza. Diferentierea bunurilor are ca efect insa cresterea concurentei intre producatori, fiecare dintre acestia dorind sa atraga un numar cat mai mare de clienti.

Facilitatile acordate sau restrictiile in calea celor care intentioneaza sa intre intr-o ramura, pe o anumita piata, influenteaza de asemenea modul de realizare a concurentei. Daca accesul intr-o anumita ramura a economiei nationale sau pe o anumita piata a unei firme se realizeaza mai usor, creste gradul de competitivitate in acea ramura sau pe acea piata, creandu-se conditiile satisfacerii nevoilor consumatorilor la un nivel cat mai ridicat.

Gradul de transparenta a pietei, este alt factor important care determina diferentierea concurentei. Acesta se refera la posibilitatile de acces la informatiile care rezulta din functionarea pietei:

- Bunurile oferite sau cerute de piata;

- Preturile aplicate;

- Cantitatile vandute (sau oferite desfacerii);

- Conditiile de tranzactionare,

acces care poate fi liber pentru toti participantii de pe piata sau poate fi ingradit de unii dintre acestia in scopul sporirii propriilor avantaje.

Trebuie subliniat ca economia de piata mai cunoaste si alti factori si conditii, in functie de care se contureaza mai multe tipuri sau forme ale concurentei si anume:

- Raportul dintre cererea si oferta de bunuri, care se manifesta logic, fundamental;

- Complexitatea si functionarea retelei de piete dintr-o tara sau alta sau pe o piata unica;

- Conjunctura politica interna si internationala.

Avandu-se in vedere factorii prezentati ma sus si tinand cont de variantele de combinare a lor, teoria economica a concurentei a stabilit ca exista urmatoarele tipuri de concurenta     intre firmele producatoare (vanzatoare):

Concurenta perfecta;

Concurenta imperfecta, cu formele:

o       Concurenta monopolistica;

o       Monopolul;

o       Oligopolul;

Vom prezenta in continuare, sub forma unui tabel, aceste tipuri de concurenta cu principalele lor caracteristici:

Literatura de specialitate mai pomeneste si de concurenta directa si de cea indirecta.

In situatiile cand firmele aflate in competitie se adreseaza aceleiasi nevoi, cu bunuri identice sau similare, ne aflam in faza unei concurente directe. Iar concurenta indirecta apare cand firmele se adreseaza clientilor prin oferirea de bunuri diferite acelorasi nevoi sau unor nevoi diferite.

Din punctul de vedere al dreptului comercial, concurenta economica poate avea urmatoarele forme:

- Concurenta loiala, considerata licita, deoarece este admisa prin reglementari;

- Concurenta neloiala, considerata ilicita, deoarece este reprimata prin reglementari.

Concurenta loiala (corecta) consta in folosirea nediscriminatorie a instrumentelor luptei de concurenta, in conditiile accesului liber pe piata si a deplinei posibilitati de cunoastere a mijloacelor de reglementare a relatiilor de vanzare-cumparare.

Concurenta neloiala (incorecta) se caracterizeaza prin folosirea unor mijloace incorecte: acordarea unor stimulente deosebite firmelor, utilizarea unor mijloace extraeconomice de patrundere si mentinere pe piata, in scopul acoperirii pietei si consolidarea unei pozitii net avantajoase pe piata.

Intr-o economie de piata, firmele concurente procedeaza la adoptarea unor strategii de adaptare a preturilor la cerintele pietei in functie de tipul (sau forma) de concurenta. Vom prezenta mai jos, sub forma unui tabel, diversitatea strategiilor de adaptare a preturilor in cadrul concurentei:

Comportamentul firmelor implicate de procedeul formarii preturilor difera in ceea ce priveste strategia de adaptare la cerintele concrete ale pietei, in principal, cu cantitatea, cu un cuplu pret-calitate sau cu produse diferentiate, de marca, cu folosirea reclamei.