INTERVENTIA STATULUI IN FORMAREA SI STABILIREA PRETURILOR

INTERVENTIA STATULUI IN FORMAREA SI STABILIREA PRETURILOR

1. Necesitatea si formele de interventie a statului in mecanismul preturilor

Desi jocul pietei este hotarator in formarea preturilor, interventia statului este prezenta in multiple situatii. Interventia statului in stabilirea, dirijarea si urmarirea evolutiei preturilor este determinata de unele situatii si cerinte economice:

Ø     penuria de resurse (materii prime, combustibili, energie);

Ø     oferta deficitara la unele produse importante;

Ø     cresterea excesiva a cererii pentru unele bunuri de consum;

Ø     protejarea productiei interne de concurenta straina;

Ø     combaterea unor situatii de monopol si oligopol;

Ø     combaterea concurentei neloiale.

Cu cat piata reala este mai indepartata de concurenta perfecta, cu cat interventia statului asupra sistemului de preturi trebuie sa fie mai mare.

Prin interventia statului in formarea preturilor trebuie sa se urmareasca realizarea unei anumite stabilitati economice si a unei protectii sociale. Interventia statului trebuie sa fie mai accentuata in situatii de crize economice (de exemplu, in timp de razboi) si mai usoara in perioade de stabilitate economica.

Statul poate supraveghea sau determina direct nivelul la unele produse de stricta necesitate sau poate controla pretul la majoritatea produselor.

Un procedeu de interventie a statului este blocajul preturilor la un anumit nivel atins intr-o anumita perioada (de obicei in perioade de inflatie mare), procedeu numit administrare a preturilor.

Interventia statului in formarea si stabilirea preturilor nu trebuie sa suprime complet jocul pietei, deoarece agentii economici tind sa se adapteze la pretul stabilit de stat, modificand volumul productiei oferite sau cumparate in functie de nivelul acestui pret sau actionand in directia diversificarii si innoirii produselor.

In afara interventiei directe, statul poate interveni si in mod indirect asupra factorilor determinanti ai formarii preturilor, cererea si oferta. Astfel, in cazul in care apare o oferta excedentara, statul poate recurge la:

²    achizitionarea si stocarea surplusului de produse (in general, agricole);

²    politica comenzilor de stat;

²    blocarea importurilor;

²    orientarea unor produse spre pietele externe, prin acordarea de prime pentru export sau prin reducerea taxelor vamale.

In cazul in care se manifesta o penurie de produse, statul poate interveni radical prin rationalizarea unor produse de baza prin cartelare sau prin alte masuri, cum ar fi:

D      plasarea pe piata a unor cantitati de bunuri de la rezerva de stat;

D      majorarea importurilor prin reducerea taxelor vamale la import;

D      limitarea veniturilor si a cererii prin impozite;

D      incurajarea productiei prin credite si facilitati fiscale.

Printre politicile principale de interventie indirecta se numara si politica fiscala, de credit si politica vamala.

Un loc aparte in cadrul metodelor de interventie a statului il ocupa si sustinerea preturilor produselor agricole, materiilor prime de baza, combustibililor, energiei, prin stabilirea unor limite de pret.

Fixarea preturilor de catre stat si consecintele acesteia

In general, pretul fixat de stat este diferit de pretul de echilibru, iar practicarea unui pret mai redus decat cel de echilibru poate avea efecte negative asupra producatorilor. Stabilirea autoritara a preturilor de catre stat poate avea urmatoarele consecinte negative:

scaderea ofertei de produse;

vanzarea preferentiala a produselor;

rationalizarea consumului;

aparitia pietei negre.

Avand in vedere aceste consecinte negative, fixarea autoritara a preturilor de catre stat intr-o economie trebuie sa aiba caracter limitat si sa se manifeste mai ales pentru prevenirea formarii de monopoluri si oligopoluri, temperarea inflatiei, stimularea concurentei.

Incidenta impozitelor si subventiilor asupra nivelului preturilor

Partea de impozit indirect pe care o suporta producatorul sau consumatorul depinde de elasticitatea cererii si ofertei: daca oferta ar fi complet inelastica, intregul impozit ar fi suportat de catre producator; daca cererea ar fi inelastica, intregul impozit indirect ar fi suportat de catre consumator.

Prin intermediul impozitelor indirecte statul poate realiza urmatoarele obiective:

o       obtinerea veniturilor bugetare;

o       influentarea cererii si a ofertei;

o       dirijarea resurselor si factorilor de productie spre anumite ramuri.

In general, prin reducerea impozitelor indirecte se stimuleaza oferta. Acest lucru se poate realiza si prin acordarea producatorilor de catre stat a unor credite cu dobanzi reduse, subventii si prime. In cazul in care oferta nu este elastica, de subventie va beneficia doar producatorul, iar daca oferta este elastica, de efectele subventiei va beneficia si consumatorul.

Statul poate interveni pentru sustinerea cererii prin sistemul de compensatii si indexari, dar acesta poate deveni un factor inflationist.

Formarea si stabilirea preturilor cu ridicata in conditiile actuale din tara noastra

In functie de ramurile de activitate, preturile producatorilor pot fi:

pret cu ridicata pentru produsele industriale;

pret de contractare si de achizitie garantat de stat;

pret de deviz;

pret intern complet de export;

pret cu ridicata al importatorilor;

tarife.

In general, preturile cu ridicata se formeaza in mod liber, prin negociere intre parteneri, iar daca acest fapt nu este posibil, negocierea intre parteneri se poate efectua sub supravegherea organelor de stat. Supravegherea formarii preturilor de catre organele de stat este necesara din urmatoarele considerente:

à       neindeplinirea tuturor conditiilor de concurenta;

à       existenta unor produse de importanta strategica;

à       existenta unor resurse de baza limitate;

à       existenta unor dezechilibre mari intre cerere si oferta.

Negocierea preturilor este o actiune, un proces dinamic de ajustare, prin care cele doua parti, fiecare cu obiective proprii, discuta pentru a ajunge la o intelegere mutuala satisfacatoare pe baza intereselor independente.

Negocierile intre agentii economici sunt actiuni in care se confrunta cererea si oferta in vederea ajungerii la o intelegere reciproc avantajoasa, respectiv la semnarea unui act prin care partenerii isi dau acordul asupra nivelului de pret.

Ca regula, in tara noastra, preturile si tarifele se stabilesc si se adapteaza de catre agentii economici prin negociere cu beneficiarii. Exista acte normative care reglementeaza ca negocierea pentru o serie de produse strategice sa se faca sub supravegherea organelor de stat.

In vedere negocierii, producatorii, ca vanzatori, propun cumparatorilor un pret de oferta, iar cumparatorii    isi formuleaza propunerile lor de preturi de cerere. Rezultatul negocierii preturilor cu ridicata si tarifelor se consemneaza in note de negociere care se semneaza de catre partile negociatoare si de catre organele de supraveghere (daca este cazul).

Intentia de majorare a preturilor trebuie sa fie notificata beneficiarilor de catre furnizori cu cel putin 30 de zile inainte de punerea in aplicare si trebuie sa fie anuntata in scris in mod fundamentat catre toti agentii economici beneficiari ai produselor si serviciilor in cauza. In acest termen fiecare beneficiar va putea analiza si va fi in masura sa hotarasca daca accepta majorarea anuntata de furnizor sau va negocia nivelul notificat in sensul reducerii acestuia sau mentinerii pretului negociat anterior.

In situatia in care noile preturi si tarife negociate au influente asupra preturilor produselor pe care le executa beneficiarii, acestia, la randul lor, vor anunta proprii beneficiari in acelasi termen. In cazul in care agentii economici beneficiari considera ca nivelul pretului notificat nu este corect dimensionat, iar negocierile nu s-au putut incheia cu intelegerea partilor, divergentele vor putea fi supuse in prima instanta arbitrarii in vederea solutionarii de catre serviciile teritoriale pentru protectia consumatorilor, iar in caz de nerezolvare, de catre organele de preturi abilitate.

O copie dupa notificarea intentiei de majorare a preturilor se va transmite pentru informare serviciilor teritoriale de preturi si ale protectiei consumatorilor.

Particularitati ale formarii preturilor in unele ramuri ale economiei

Particularitati ale formarii preturilor agricole

Cererea de produse agricole este, in general, inelastica. In anii cu recolte bune preturile producatorilor scad, iar veniturile acestora se reduc. In literatura economica acest fenomen este cunoscut si sub numele de "efectul King".

Un exemplu de interventie a organelor statale este formarea preturilor in cadrul tarilor din CEE. Modalitatile de interventie a statului in domeniul preturilor agricole sunt variate, cuprinzand un evantai de masuri incepand cu controlul suprafetelor agricole, controlul direct al culturilor si pana la acordarea unor subventii de la buget, a unor prime pe produs, cat si a unor credite cu dobanzi preferentiale.

Conform legislatiei actuale, statul stabileste preturi minime garantate pentru o serie de produse agricole de importanta nationala. Pretul minim garantat reprezinta contravaloarea in lei a pretului mediu al unui produs inregistrat in anul precedent pe piata mondiala. Pretul produselor vegetale si animale depinde si de conditiile de calitate specifice.

Particularitatile formarii preturilor in lucrarile de constructii-montaj (pretul de deviz)

Dintre modalitatile de evaluare si grupare a cheltuielilor de constructii-montaj mentionam:

evaluarea cheltuielilor pe subdiviziunile structurale ale obiectivului de investitie - partile de obiective de constructii, unitati fizice si de folosinta, constituie delimitari spatiale cu destinatie bine determinata. Divizarea structurala a obiectivului de investitii si a obiectivelor de constructii se incheie cu elementele de constructii;

evaluarea cheltuielilor pe articole de deviz - lucrarile de constructii pot fi descompuse in cele mai simple operatiuni sau lucrari elementare ce caracter omogen si care se regasesc in toate elementele de constructii de acelasi fel. Acestea poarta denumirea de articole de deviz.

evaluarea cheltuielilor pe categorii de lucrari sau stadii fizice - categoria de lucrari implica complexul de operatiuni sau articole de deviz necesare realizarii unui anumit stadiu si cuprinde un grup de lucrari cu caracteristici comune determinate pe baza criteriului functionalitatii.

In evaluarea cheltuielilor pe categorii de lucrari se folosesc articolele de deviz si normele. Cu ajutorul acestora se estimeaza volumul fizic de lucrari, operatiune numita antimasuratoare. Normele de deviz sunt de fapt o expresie a consumurilor specifice. Pentru evaluarea cheltuielilor sunt necesare si preturile (tarifele) unitare pe articole de deviz defalcate pe patru elemente de cheltuieli (materiale, manopera, utilaje, transport).

In ramurile constructiilor se stabilesc si se aplica urmatoarele preturi:

a) preturi (tarife) unitare pe articole de deviz - se stabilesc pe baza de:

D      norme de deviz;

D      preturi practicate pentru materialele de constructii;

D      tarife pentru manopera;

D      chirii la utilajele de constructii;

D      preturi de deviz/ora de functionare a utilajelor;

D      tarife de transport (pe cale ferata).

b) preturi de deviz pe categorii de lucrari - devizul pe categorii de lucrari are urmatoarea structura:

cap. I - cheltuieli directe - cuprinde:

à       subcap. I - cheltuieli directe pe articole de deviz: materiale, manopera, utilaje, transport CFR;

à       subcap. II - alte cheltuieli directe: sporuri manopera, manopera maistru, cheltuieli transport local;

cap. II - cheltuieli indirecte - se calculeaza prin aplicarea unor cote procentuale asupra cheltuielilor directe;

cap. III - cheltuieli pentru introducerea tehnologiilor noi;

cap.IV - profitul - se calculeaza prin aplicarea unei rate de rentabilitate la totalul I + II + III.

c preturi de deviz pe obiect de constructii - devizul pe obiect de constructii este o insumare a devizelor pe categorii de lucrari pentru obiectul respectiv, inclusiv TVA.

d) devizul general al obiectivului de investitii - reflecta intregul volum al cheltuielilor ocazionate de realizarea unui obiectiv de investitii de la faza de proiectare pana la darea in folosinta si atingerea parametrilor proiectati si care are patru parti principale:

partea I - cheltuieli pentru pregatirea si realizarea propriu-zisa a noului obiectiv;

partea II - cheltuieli cu managementul investitiei si cu dirigentia santierului;

partea III - cheltuieli cu organizarea de santier;

partea IV - cheltuieli nerecuperabile provenind din efectuarea probelor tehnologice.

Devizul general reflecta si structura cheltuielilor, respectiv constructii, instalatii, utilaje si echipamente care se monteaza, dotare si alte cheltuieli, realizand o evaluare de ansamblu a investitiei.

Tarife

Reprezinta o categorie a preturilor care se stabileste si se aplica in domeniul prestarilor de servicii.   

Tarifele pot avea calitate de pret cu ridicata pentru serviciile productive si de pret cu amanuntul pentru serviciile neproductive. Totusi, exista si unele exceptii, si anume:

Ø     apa si energia electrica sunt considerate din punct de vedere economic produse, pentru distribuirea si consumul lor aplicandu-se tarife;

Ø     in cazul gazelor se practica preturi;

Ø     in cazul confectiilor executate de cooperatie, daca acestea sunt de serie, se practica preturi, iar daca sunt la comanda, se practica preturi.

In cazul tarifelor se practica aceleasi principii si metode de fundamentare si negociere, dar in cazul tarifelor apar o serie de particularitati. Astfel, structura tarifelor este mai simpla deoarece serviciile, nefacand obiectul circulatiei marfurilor, in costurile lor nu se includ cheltuieli de desfacere. In tarife (pentru serviciile productive) nu se cuprinde adaos comercial, dar acesta se incaseaza pentru materiale, care se incaseaza separat de tarife la pret cu amanuntul.

Exista particularitati si in ceea ce priveste nivelul costurilor serviciilor, prin faptul ca o serie de prestatii se pot efectua si la sediul clientului, iar manopera are o pondere mare in cost.

In cazul energiei electrice si termice se face diferentierea tarifelor dupa felul consumului (productiv, public, casnic).

Elemente de fundamentare si stabilire a tarifelor

Se refera la:

o       costuri, exclusiv valoarea materialelor supuse prelucrarii si a pieselor de schimb care se monteaza. In cazul in care beneficiarul aduce materiale auxiliare, contravaloarea acestora, cuprinsa in tarif, se scade.

o       profitul unitatii prestatoare;

o       TVA.

Materialele care sunt supuse prelucrarii, precum si piesele de schimb se deconteaza separat, respectiv la nivelul pretului cu ridicata pentru serviciile executate agentilor economici si la nivelul pretului cu amanuntul pentru cele executate populatiei.

Sistemul tarifelor in Romania

Se imparte in urmatoarele grupe:

a) pentru serviciile traditionale si artizanale - tarife pentru serviciile personale, reparatii, servicii la comanda de artizanat;

b) pentru serviciile cu caracter de masa - tarife pentru transport, posta, telecomunicatii, activitati de gospodarie comunala si locativa, hoteliere;

c) pentru serviciile cu caracter de creatie si lucrative - tarife pentru serviciile de:

²    cercetare;

²    management;

²    programare;

²    informatica;

²    modelare;

²    marketing;

²    implementare de tehnologii noi;

²    elaborare si comercializare de licente si brevete;

²    perfectionare de cadre.

Acestea sunt denumite servicii de varf si au rol de multiplicatori ai productiei si eficientei. In costul aferent acestor tarife o pondere importanta il are consumul de munca intelectuala si de inalta calificare.

d) pentru prestatiile din agricultura - tarife pentru lucrari executate de unitatile de mecanizare a agriculturii si serviciile de imbunatatire funciara.

Particularitati in formarea preturilor si tarifelor in turism

Turismul implica transport, cazare, alimentatie publica.

Referitor la calculul tarifului de transport, se remarca faptul ca, pe langa tariful pentru numarul de kilometri parcursi, se ia in calcul si tariful pentru dislocare (transportul de la sediul beneficiarului la punctul de prezentare a turistului). Aceste tarife se diferentiaza pentru transport intern si international.

Tariful de cazare se stabileste cu incadrarea in anumite tarife limita ce se stabilesc in functie de categorii si felul unitatii de cazare. In cadrul acestor tarife limita agentii economici de profil stabilesc tarife maximale care se aplica turistilor straini veniti pe cont propriu si care constituie baza de calcul pentru celelalte tarife, si anume:

D      tarife pentru turisti romani (20-25% din tarifele maximale);

D      tarife pentru turisti sositi organizat pe baza de contract, care nu vor fi mai mici cu 5% din tariful maximal pentru turistii straini;

D      tarife speciale.

Tarifele in alimentatia publica. Alimentatia publica reprezinta activitatea care imbina vanzarea cu productia si asigura consumul pe loc al produselor. Unitatile de alimentatie publica se clasifica dupa calitatea dotarilor si serviciilor pe care le ofera.

Preturile pot fi preturi cu ridicata sau preturi de achizitie. Cotele de adaos sunt diferentiate pe categorii de unitati si grupe de produse. De asemenea, preturile pot cuprinde si remiza si se pot diferentia in functie de conditiile specifice de aprovizionare si gastronomie.

REZUMAT:

Principala interventie a statului in mecanismul preturilor este administrarea preturilor (blocajul preturilor la un anumit nivel atins intr-o anumita perioada). Exista diverse alte masuri prin care statul poate actiona asupra preturilor in cazul unei oferte excedentare, respectiv in cazul unei penurii de produse.

Statul mai intervine prin intermediul impozitelor indirecte si al subventiilor, precum si prin sistemul de compensatii si indexari.

In tara noastra, preturile si tarifele se stabilesc si se adapteaza de catre agentii economici prin negociere cu beneficiarii, pentru produsele strategice negocierea facandu-se sub supravegherea organelor de stat prin intermediul unor acte normative specifice.

Formarea preturilor prezinta particularitati in domeniul produselor agricole si in cel al lucrarilor de constructii-montaj (pretul de deviz). Tarifele reprezinta o categorie aparte de preturi, fiind stabilite in mod diferit pentru diferite sectoare prestatoare de servicii (particularitati prezinta preturile si tarifele practicate in turism).

CONCLUZII:

Cu cat piata reala este mai indepartata de concurenta perfecta, cu cat interventia statului asupra sistemului de preturi trebuie sa fie mai mare, intrucat, desi jocul pietei este hotarator in formarea preturilor, interventia statului este prezenta in multiple situatii.

Conform legislatiei actuale, statul stabileste preturi minime garantate pentru o serie de produse agricole de importanta nationala.

Natura economica a preturilor si tarifelor este aceeasi, numai ca pretul este expresia baneasca a valorii de schimb a unei marfi ce ia forma materiala, pe cand tariful este expresia baneasca a valorii de schimb a unei marfi in calitate de activ si nu de obiect material.

TEST DE AUTOEVALUARE:

Care sunt masurile luate de stat in cazul in care se manifesta o penurie de produse?

Care sunt obiectivele urmarite de stat prin intermediul impozitelor indirecte?

Pe ce baza se stabilesc preturile (tarifele) unitare pe articole de deviz?

Care sunt elementele de fundamentare si stabilire a tarifelor?

TEST DE CONTROL:

Prezentati modul de formare si stabilire a preturilor cu ridicata in conditiile actuale in tara noastra.

Prezentati particularitatile formarii preturilor in lucrarile de constructii-montaj.

Prezentati sistemul tarifelor in Romania.

Definiti si prezentati tarifele practicate in turism.