CONCEPTUL DE AUDIT FINANCIAR SI COMPLETITUDINE INTRE CATEGORIILE DE AUDIT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL BUCURESTI

PROGRAMUL DE STUDII POSTUNIVERSITARE DE MASTERAT:

AUDIT FINANCIAR - CONTABIL

LUCRARE DE DISERTATIE

CONCEPTUL DE AUDIT FINANCIAR SI COMPLETITUDINE INTRE CATEGORIILE DE AUDIT

CUPRINS

Capitolul I. CONCEPTE PRIVIND AUDITUL FINANCIAR

Notiunea de audit - istoric si definire..

Rolul si obiectivele auditului financiar

Clasificarea auditului

Riscuri in audit

Capitolul II. STUDIU DE CAZ

RAPORT de audit financiar si certificare a bilantului contabil

pe anul 2001 la S.C. BETA S.R.L

Capitolul III. CONCLUZII

BIBLIOGAFIE ..

CONCEPTUL DE AUDIT FINANCIAR SI COMPLETITUDINE INTRE CATEGORIILE DE AUDIT. (CONFORMITATI SAU LEGISLATII, FINANCIAR, OERATIONAL, DE GESTIUNE, PERFORMANTEI, ETC)

Capitolul I: CONCEPTE PRIVIND AUDITUL FINANCIAR

Notiunea de audit - istoric si definire

Auditul a fost cunoscut la inceputurile secolului al XVIII-lea, fara a fi precizata data exacta sau localizarea geografica intr-un stat. Istoria economica delimiteaza mai multe etape ale auditului, diferentiate in functie de categoria sociala care ordona auditul (formata din asanumitii ordonatori de audit), de auditori si de obiectivele auditului.

Sfarsitul secolului al XIX-leacontureaza relatia dintre auditati si auditori, alesi din randul profesionistilor contabili sau juristi. Obiectivul lor era acela al atestarii realitatii situatiilor financiare, cu scopul de a evita erorile si frauda.

In primele patru decenii ale secolului XX, auditul era realizat de profesionisti specializati in audit alaturi de contabili. Lucrarile erau comandate de stat si de actionari.

Etimologia cuvantului "audit" isi are originea in latinescul "audire"- a asculta, a transmite mai departe.

Termenul "audit" este larg utilizat, adesea pentru a exprima lucruri foarte diferite. Exemplele includ auditul situatiilor legate de respectarea reglementarilor de mediu, auditul situatiilor privind respectarea standardelor de calitate si desigur auditul anual independent al conturilor.

Un audit reprezinta examinarea de catre un expert independent, auditorul financiar (care poate fi o persoana fizica sau juridica) a unui set de situatii financiare si a inregistrarilor si registrelor pe baza carora se poate forma o opinie asupra situatiilor financiare cu scop general.

Prin audit se intelege:

- examinarea profesionista a informatiilor in vederea exprimarii opiniei responsabile si independente prin raportarea la un criteriu sau standard;

- cercetarea efectuata in scopul de a produce o judecata motivata si independenta, cu referinte la normele de evaluare, in vederea aprecierii fiabilitatii ori eficacitatii sistemelor si procedurilor unei entitati economice;

- un examen obiectiv al unui element, cu scopul de a exprima o opinie sau de a obtine o concluzie asupra obiectului auditului;

- procesul desfasurat de persoane fizice sau juridice legal abilitate (auditori), prin care se analizeaza si evalueaza, profesionist, informatii privind o entitate, prin tehnici si procedee specifice, in scopul obtinerii de dovezi, numite probe de audit.

Pe baza probelor de audit, auditorii emit, in raportul de audit, o opinie responsabila si independenta, prin apelarea la criterii de evaluare care rezulta din reglementarile legale sau din buna practica recunoscuta unanim in domeniul in care isi desfasoara activitatea entitatea auditata. Procesul de audit, numit si misiune de audit, se deruleaza pe baza unor standarde nationale sau internationale.

Analiza informatiilor in misiunea de audit se face pe baza unor procedee si tehnici unanim recunoscute in domeniu, care furnizeaza probe de audit, pe baza carora se fundamenteaza opinia de audit.

Evaluarea si interpretarea rezultatelor obtinute se efectueaza in conditiile existente si luarii in considerare a unor criterii de evaluare, care au la baza referinte contabile identificate (norme contabile nationale sau internationale sau referinte contabile recunoscute unanim in domeniu) ori principiile sanatoase de management, respectiv buna practica manageriala recunoscuta in domeniu.

Prin audit financiar se intelege examinarea efectuata de un profesionist competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra:

Validitatii si corectei aplicari a procedurilor interne stabilite de conducerea unitatii (auditul intern);

Imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de agentii economici (auditul statuar cerut de lege si exercitat de cenzori sau auditul contractual efectuat la cerea agentilor economici de catre experti contabili)

Auditul financiar reprezinta activitatea de examinare, in vederea exprimarii de catre auditorii financiari, a unei opinii asupra situatiilor financiare, in conformitate cu standardele de audit, asimilate de Camera Auditorilor Financiari din Romania.

Auditul financiar are ca obiective:

- reflectarea imaginii fidele a activelor, datoriilor, pozitiei financiare, profitului sau pierderii entitatii economice;

- exprimarea unei opinii privind masura in care situatiile financiare prezinta o imagine fidela a afacerilor entitatii economice si a rezultatelor pentru exercitiul incheiat, cu respectarea legilor in vigoare si a practicilor din tara in care entitatea economica isi are sediul;

- mentinerea calitatii si coerentei sistemului contabil, astfel incat sa asigure certitudinea reflectarii in situatiile financiare, in mod corect, sincer si complet a elementelor de activ si de pasiv, situatiei financiare si rezultatelor exercitiului;

- imbunatatirea utilizarii informatiei contabile;

- aprecierea performantelor si eficientei sistemelor de informare si organizare.

Auditul financiar necesita o metodologie de examinare care sa asigure opinia independenta, astfel incat sa apere, in mod egal, toti utilizatorii informatiei contabile; actionari/asociati, statul, salariatii, bancile, debitorii, clientii, furnizorii etc.

Aria auditului se refera la procedurile de audit considerate a fi necesar de aplicat pentru a atinge obiectivele de audit.

Rolul si obiectivele auditului financiar

Auditul financiar are rolul de a :

▬ verifica respectarea cadrului conceptual al contabilitatii (postulate, principii, norme si reguli de evaluare) general acceptate, a procedurilor interne stabilite de managementul agentului economic (audit intern si statutar).

Procedura reprezinta o inlantuire logica de operatiuni cu scopul de a atinge un anumit obiectiv.

▬ verificarea si certificarea reflectarii corecte in contabilitate a situatiilor financiare, imaginea lor fidela, clara si completa pe intregul exercitiu financiar. Corelarea acestor verificari cu modul de aplicare a legislatiei contabile inclusiv a Cadrului general de armonizare a reglementarilor contabile, Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborate de Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (I.A.S.C.)

Din Standardele de Contabilitate Internationale si Nationale, se desprinde ca acest organismul international I.A.S.C., are urmatoarele obiective principale :

▬ sa elaboreze in interesul public, un set unic de standarde globale de contabilitate cu o calitate ridicata, inteligibile si cu caracter executoriu, care sa solicite in situatiile financiare si in alte raportari financiare, informatii calitative transparente si comparabile, astfel incat sa ajute participantii pe pietele de capital ale lumii, precum si alti utilizatori sa isi fundamenteze deciziile economice;

▬ sa promoveze si sa accepte aplicarea riguroasa a acestor standarde;

▬ sa gaseasca solutii calitative pentru realizarea convergentelor standardelor nationale de contabilitate si a standardelor internationale de contabilitate.

Auditul trebuie sa urmareasca daca procedurile de culegere si prelucrare a datelor sunt bine stabilite si daca se aplica in permanenta. Auditul reprezinta o revedere critica pentru evaluarea unei situatii financiar-contabile determinate.

Reprezinta o examinare efectuata de un profesionist competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra :

▬ Validitatii si corectei aplicari a procedurilor interne stabilite de managementul unitatii patrimoniale.

▬ Imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a situatiilor financiare si a rezultatelor obtinute de entitate.

Imaginea fidela este asociata cu prudenta, regularitatea si sinceritatea care caracterizeaza campul de aplicatii nelimitat al contabilitatii.[3]

Regularitatea contabilitatii presupune respectarea regulilor si procedurilor contabile si a principiilor general acceptate prevazute in legislatia contabila interna si de Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborate de I.A.S.C., precum si de Standardele de Contabilitate Internationale si Nationale.

Pentru a fi utile informatiile trebuie sa fie relevante, credibile si sincere.

▬ Informatiile sunt relevante atunci cand influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.

▬ Informatia trebuie sa fie credibila si are aceasta calitate atunci cand nu contine erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot avea incredere ca reprezinta corect ceea ce si-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta, in mod rezonabil, sa reprezinte.

▬ Sinceritatea presupune aplicarea in mod corect a regulilor si procedurilor contabile, in functie de cunoasterea pe care responsabilii conturilor trebuie sa o aiba despre realitatea si importanta operatiilor, evenimentelor si situatiilor agentului economic.

Auditul financiar contabil necesita o metodologie de examinare care sa asigure o opinie independenta, astfel incat sa apere in mod egal toti utilizatorii informatiei contabile cum sunt : actionarii, statul, salariatii, bancile, organismele de bursa, debitorii, furnizorii, clientii, etc.

Obiectivele auditului financiar-contabil

Auditul financiar-contabil are ca obiective urmatoarele :

▬ sa constate reflectarea imaginii fidele a situatilor patrimoniului si a rezultatelor financiare in situatiile financiare anuale, situatii care trebuie sa ofere o imagine corecta a pozitiei financiare, performantei financiare, fluxurilor de trezorerie si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata;

▬ sa exprime opinii intr-un raport de audit, care trebuie sa contina, in mod corect opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare ofera o imagine fidela in concordanta cu un cadru general de raportare financiara si, atunci cand este cazul, daca situatiile financiare indeplinesc cerintele statutare;

▬ sa mentina calitatea si coerenta sistemului contabil, astfel incat sa asigure certitudinea reflectarii in bilant si in contul de profit si pierdere in mod corect, sincer si complet a patrimoniului, situatiei financiare si a rezultatelor exercitiului;

▬ sa asigure imbunatatirea utilizarii informatiei contabile;

▬ aprecierea performantelor si eficientei sistemelor de informare si organizare.

Pentru realizarea obiectivelor mentionate mai sus, auditorul are in vedere respectarea unor criterii ce sunt absolut obligatorii in cazul auditului financiar-contabil :

Criteriul exhaustivitatii si integritatii inregistrarilor

Acest criteriu are in vedere ca toate operatiunile patrimoniale au fost inregistrate corect si integral in contabilitate.

Pentru realizarea acestui criteriu auditorul trebuie sa adopte doua solutii :

1. Trebuie sa verifice cu mare atentie procedurile utilizate de entitatea auditata pentru validarea tuturor modificarilor patrimoniale: cresteri-diminuari de active, respectiv diminuarii de pasive. Aceasta solutie are dezavantajul ca necesita un timp indelungat pentru validare.

2. Auditorul poate utiliza rezultatul inventarierii. El trebuie sa se convinga ca inventarierea s-a facut in conformitate cu prevederile legale. Daca, ca urmare a operatiunilor de inventariere s-au descoperit tranzactii neinregistrate in contabilitate, iar acestea au fost operate, se considera ca toate operatiunile sunt corect inregistrate in evidente.

Respectarea criteriului exhaustivitatii si integritatii inregistrarilor presupune ca auditorul sa se asigure ca :

▬ toate operatiunile reflectate in documentele justificative corespunzatoare sunt inregistrate in contabilitate, deci fara omisiuni;

▬ nu exista operatiuni contabilizate de mai multe ori.

Criteriul realitatii inregistrarilor

Auditorul are obligatia sa urmareasca daca toate elementele de activ si pasiv inregistrate in contabilitate sunt justificate si pot fi verificate, corespund cu cele identificate fizic prin inventariere sau prin alte proceduri cum ar fi : confirmari primite de la terti, analize de laborator, control incrucisat, etc. De asemenea, se verifica daca activele si pasivele apartin entitatii patrimoniale, in sensul ca toate operatiunile efectuate apartin si sunt in numele firmei.

Criteriul corectei inregistrari in contabilitate si corectei prezentari cu ajutorul conturilor anuale.

Aplicarea acestui criteriu are mai multe obiective care trebuie localizate corect, functie de perioada de referinta, evaluarea modificarilor, inregistrarea si intocmirea situatiilor financiare.

a) Perioada corecta in care sunt evidentiate elementele patrimoniale, presupune respectarea principiului independentei exercitiului, utilizarea unei contabilitati de angajament in folosirea conturilor de regularizari.

Regularizarea operatiunilor dupa inventariere impune corecta delimitare in timp a cheltuielilor si veniturilor pe intreaga perioada a exercitiului financiar.

b) Evaluarea corecta presupune ca elementele patrimoniale sa fie evaluate in conformitate cu prevederile legii contabilitatii si cu cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate.

Clasificarea auditului

a) In functie de modul de organizare a activitatii de audit se disting tipurile de audit intern si extern :

Auditul intern reprezinta o evaluare sau monitorizare organizata de catre conducerea unei entitati sub forma unui serviciu privind examinarea sistemelor proprii de contabilitate si de control intern. Auditul intern este, practic, o activitate independenta de asigurare obiectiva si consultativa destinata sa adauge valoare si sa antreneze imbunatatirea activitatii unui organism, pe care il sustin in indeplinirea obiectivelor printr-o abordare sistematica si ordonata a evaluarii si cresterii proceselor de gestionare a riscului de control si de conducere.

Ca activitate independenta, auditul intern se refera atat la independenta functiei de audit intern in raport cu activitatile auditate, cat si la obiectivitatea auditorilor interni.

Rolul esential al auditului intern este de a acorda asistenta personalului organismului auditat in indeplinirea responsabilitatilor, oferind conducerii asigurarea ca politicile, procedurile si controalele efectuate in scopul evitarii erorilor umane si combaterii fraudelor sau actiunilor gresite, actioneaza eficient.

Auditorii interni procedeaza la evaluarea riscurilor, analiza operatiunilor si verificarilor efectuate, astfel incat, pornind de la rezultatele auditurilor efectuate, sa furnizeze analize obiective, cu indicarea punctelor slabe si formularea de recomandari de ameliorare a situatiei.

Auditul extern este efectuat de un profesionist independent si raspunde nevoilor tertilor si entitatii auditate in ceea ce priveste gradul de incredere care poate fi acordat tranzactiilor si situatiilor financiare ale acestuia (auditul de atestare financiara), respectarea reglementarilor legale, statutelor, regulamentelor si deciziilor manageriale (auditul conformitatii sau legalitatii), precum si respectarea principiilor economicitatii, eficientei si eficacitatii (cei 3 E) in activitatea desfasurata (auditul performantei)[8].

Auditorii externi independenti, fie persoane fizice, fie persoane juridice (cabinete de expertiza, de audit. etc.) nu sunt angajati permanenti ai organizatiilor, entitatilor ale caror declaratii, situatii financiare sau de alta natura sunt auditate, chiar daca primesc o remunerare pentru serviciile prestate. Ei ofera servicii de audit pe baza unor contracte de prestari servicii. In Romania aceasta forma de audit se mai intalneste si sub denumirea de audit contractual[9].

Schematic, deosebirile existente intre auditul intern si extern sunt urmatoarele:

b) In functie de sfera de cuprindere a auditului[10] :

▬ auditul de regularitate - legalitate;

▬ auditul de performanta.

Auditul de regularitate cuprinde atestarea responsabilitatii financiare a entitatilor presupunand examinarea si evaluarea inregistrarilor financiare si exprimarea opiniilor asupra situatiilor financiare si anume :

▬ atestarea responsabilitatii financiare a administratiei guvernamentale in ansamblu;

▬ auditul sistemelor si tranzactiilor financiare incluzand o evaluare a conformitatii cu statutele si reglementarile in vigoare;

▬ auditul controlului intern si a functiilor acestuia;

▬ auditul onestitatii si a caracterului adecvat a deciziilor administrative luate in cadrul entitatii auditate;

▬ raportarea oricaror altor chestiuni decurgand din audit sau in legatura cu auditul, pe care institutiile supreme de control (SAI) considera necesar a le face cunoscute.

Auditul de performanta se refera la auditul economicitatii, eficacitatii si eficientei :

▬ auditul economicitatii activitatilor administrative in concordanta cu principiile si practicile sanatoase si cu politice manageriale;

▬ auditul eficacitatii realizarilor in raport cu atingerea obiectivelor entitatii auditate si auditul impactului real al activitatilor comparativ cu impactul dorit;

▬ auditul eficientei - consta in verificarea eficientei utilizarii resurselor umane, financiare sau de alta natura si examinarea sistemelor de informare, de masurare a rezultatelor si de control, analiza procedurilor utilizate de unitate, controlate pentru remedierea neajunsurilor constatate.

In practica, in activitatea de realizare a auditului performantei, se utilizeaza definitia celor trei "E" recunoscute pe plan international si anume :

Economicitatea - minimizarea costului resurselor utilizate pentru o activitate prin prisma obtinerii unei calitati adecvate (fara a afecta calitatea).

Acest principiu este cel mai important in efectuarea auditului performantei.Ca urmare, la realizarea unui studiu, se cauta identificarea a cat mai multe probleme de economicitate specifice, intrucat acestea conduc la posibilitatea de a identifica economii usor de cuantificat.

Eficienta - relatia dintre iesiri, constand in bunuri, servicii si altele si resursele utilizate pentru producerea lor

Eficacitatea - masura in care obiectivele au fost atinse si raportul dintre efectele scontate si efectele obtinute pentru o activitate data.

In concluzie, eficacitatea urmareste programele, rezultatele si performantele obtinute (atingerea scopului propus).

Riscuri in audit

Evaluarea riscului de audit este efectuata in primele faze ale procesului de planificare a auditului, dupa colectarea tuturor informatiilor relevante referitoare la activitatile entitatii si sistemul de control intern ale acesteia.

Intr-o faza preliminara, pe baza procedurilor si testelor pe care le considera necesare, auditorul determina si analizeaza riscurile care pot influenta expunerea unei opinii necorespunzatoare in raportul de audit. Efectuarea acestei analize este importanta deoarece in functie de riscurile auditului se aleg procedurile de lucru, se stabilesc intinderea procedurilor, testelor si sondajelor, precum si modul de aplicare a acestora.[13]

Din punct de vedere al posibilitatilor de a se produce, exista riscuri potentiale si riscuri posibile.

a) Riscurile potentiale sunt cele mai susceptibile teoretic de a se produce, dar nici un control nu se exercita pentru a fi prevenite, descoperite si corectate. Aceste riscuri sunt comune tuturor entitatilor.

b) Riscurile posibile reprezinta acea parte a riscurilor potentiale pentru care managementul entitatii nu a intreprins masuri eficiente menite de a le limita. Ca urmare, exista o mare probabilitate ca erorile sa se produca fara a fi detectate si corectate.

In exercitarea misiunii sale de audit auditorul se confrunta intr-o entitate, cu urmatoarele tipuri de riscuri :[15]

a) Riscuri generale specifice entitatii;

b) Riscuri legate de natura operatiunilor tratate;

c) Riscuri legate de conceperea si functionarea sistemelor;

d) Riscuri legate de procedeele si domeniile semnificative alese de auditori.

Riscurile generale specifice entitatii - sunt acele riscuri care influenteaza ansamblul operatiilor entitatii si se refera la :

▬ riscuri legate de situatia economica a entitatii. Situatia economica difera in functie de situatia financiara a acestuia. In cazul cand entitatea cere o situatie financiara sanatoasa, fara dificultate, managementul acestuia are tendinta sa duca o politica conservatoare si sa neglijeze anumite functii ale intreprinderii, sau ale managementului (inclusiv aceea de control).

In cazul in care entitatea este in dificultate financiara, conducerea poate avea reactii necontrolate periculoase, fiind tentata sa efectueze operatiuni ilicite (evaziune fiscala, sa apeleze la credite cu dobanzi foarte mai s.a., sau sa amane luarea unor decizii bune din lipsa mijloacelor financiare;

▬ riscuri legate de natura si complexitatea standardelor si regulilor. Cu cat aceste nereguli sunt mai complexe, cu atat sunt mai mari sistemele de eroare.

▬ riscuri legate de capacitatea gestiunii economico-financiare.

O buna gestionare a resurselor, un proces decizional de calitate, un management performant, determina o reducere a riscului.

▬ riscuri legate de sistemul contabil si sistemul de control intern. Evidenta tehnico-operativa si contabila, trebuie astfel concepute incat sa asigure prevenirea, deteriorarea si corectarea oricaror erori.

Sistemul contabil si de control intern,organizate si aplicate cu rigoare, reprezinta mijloace eficiente impotriva riscurilor de erori;

▬ riscuri legate de atitudinea conducerii.

Atitudinea conducerii poate contribui la limitarea sau cresterea riscurilor in general, aceasta atitudine poate merge de la ignorarea riscurilor (a celor cu probabilitate mica si impact scazut) pana la utilizarea de proceduri de control intern detaliate pentru prevenirea si diminuarea celorlalte categorii de riscuri;

▬ riscuri legate de natura operatiilor tratate.

In contabilitate, riscurile de erori sunt determinate de calitatea si fiabilitatea sistemului contabil;

▬ riscuri legate de conceperea si functionarea sistemelor.

Fiabilitatea si functionarea corespunzatoare a sistemelor contabile si de control intern, determina diminuarea corespunzatoare a riscurilor;

▬ riscuri legate de procedurile si domeniile semnificative alese de auditori, care sunt determinate in functie de experienta si pregatirea profesionala, de procedeele alese de auditori, care in mod inevitabil prezinta un anumit nivel de risc

Riscul de audit (R.A.) reprezinta riscul pe care auditorul il atribuie unei opinii de audit neadecvate, atunci cand situatiile financiare contin informatii eronate material.[16]

Modelul riscului de audit reprezinta o forma cantitativa a relatiilor dintre riscul de audit (R.A.), riscul inerent (R.I.), riscul de control (R.C.) si riscul de nedetectare (R.N.).

Riscul de audit = riscul inerent x riscul de control x riscul de nedetectare

sau,

RA = RI x RC x RN[17]

Riscul inerent reprezinta probabilitatea ca declaratiile sa fie eronate inainte de a lua in considerare controalele interne ale entitatii.

Cand evalueaza riscul inerent auditorul va lua in considerare urmatorii factori :

▬ rezultatele auditurilor precedente;

▬ angajamentele initiale, comparativ cu rezultatele;

▬ tranzactiile neobisnuite sau complexe;

▬ rationamentul profesional avut in vedere la stabilirea soldurilor conturilor si la inregistrarea tranzactiilor;

▬ activele care sunt susceptibile la delapidari;

▬ formarea populatiei si dimensiunea esantionului;

▬ schimbarile in cadrul conducerii si reputatia acesteia;

▬ natura activitatii entitatilor, incluzand natura productiei realizate si a serviciilor prestate de aceasta;

▬ natura sistemului de procesare a datelor si gradul de utilizare al tehnicilor moderne pentru comunicare.

Riscul de control (RC) reprezinta riscul ca o eroare semnificativa, ce ar putea aparea in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii si care ar putea fi materiala individual sau atunci cand este cumulata cu alte informatii eronate din alte solduri sau categorii de tranzactii, sa nu poata fi prevenita sau detectata si corectata in timp util de catre sistemul contabil si sistemul de control intern.[18] Cu alte cuvinte, riscul de control este acel risc ca erorile din situatiile financiare sa nu poata fi detectate si corectate de sistemul de control intern.

Sistemul de control intern al entitatii auditate cuprinde doua componente :

▬ mediul de control;

▬ procedurile de control intern.

Riscul de nedetectare (RN) reprezinta riscul ca o procedura de fond utilizata de auditor sa nu detecteze o informatie eronata ce exista in soldul unui cont sau categorie de tranzactii care poate fi materiala, in mod individual sau cand este cumulata cu informatii eronate din alte solduri sau categorii.[19] Riscul de nedetectare mai este definit ca fiind riscul ca un auditor sa nu descopere acele erori materiale care nu au fost depistate de sistemul de control intern.

Riscul de nedetectare poate fi influentat de catre auditor prin schimbarea naturii, perioadei de timp si extinderea testelor de fond, aplicate asupra soldului unui cont.

Modelul riscului de audit este exprimat prin ecuatia :

Riscul de audit = Riscul inerent x Riscul de control x Riscul de nedetectare

sau

RA = RI x RC x RN

Atat riscul inerent, cat si riscul de control nu pot fi niciodata stapanite de auditor, spre deosebire de riscul de nedetectare care poate fi influentat de catre auditor.[20]

Capitolul II

RAPORT

de audit financiar si certificare a bilantului contabil

pe anul 2001 la S.C. BETA S.R.L.

In executarea misiunii incredintate, va prezentam Raportul de audit financiar si certificare a bilantului contabil al S.C. BETA S.R.L.Satu Mare str. Gheorghe Balint nr. 213, privind exercitiul incheiat la data de 31 decembrie 2001 astfel cum sunt prezentate in anexele la prezentul raport (A.B.C. si D.).

S-a procedat la auditarea conform normelor legale a bilantului S.C. BETA S.R.L. Satu Mare incheiat la data de 31 decembrie 2001, a contului de profit si pierdere, si a anexelor pentru exercitiul incheiat la aceasta data, asa cum sunt prezentate in anexele la prezentul raport. Aceste conturi anuale au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii unitatii.

S-a efectuat auditul conform Normelor de audit financiar si certificare a bilantului contabil elaborate de Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, norme aliniate la standardele europene si internationale in domeniu.

Conturile anuale dau o imagine fidela situatiei financiare a unitatii la 31 decembrie 2001, cat si a contului de profit si pierdere si fluxului de trezorerie pentru exercitiul incheiat la aceasta data, in conformitate cu normele de audit financiar si certificare a bilantului contabil, elaborate de Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, si cu prevederile Legii nr 82/1991 legea contabilitatii, si a Ordonantei Guvernului nr.22/1996 cu privire la actualizarea si completarea regimului general al contabilitatii.

Anexa A

BILANT

la 31 decembrie 2001

mii lei

Anexa B

BILANT

la 31 decembrie 2001

mii lei

Anexa C

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

mii lei

Anexa D

I. REGULI SI METODE CONTABILE

A.Imobilizari necorporale

S.C. BETA S.R.L. nu detinea la sfirsitul anului 2001 imobilizari necorporale.

B.Imobilizari corporale

In categoria imobilizarilor corporale intra: terenuri, mijloace fixe si imobilizari in curs.

a). terenuri: S.C. BETA S.R.L. nu detine imobilizari corporale de natura terenurilor.

b). mijloace fixe: S.C. BETA S.R.L. detine la sfirsitul anului 2001 mijloace fixe in valoare de 471.764 mii lei acestea fiind evaluate dupa cum urmeaza:

-mijloace fixe sunt inregistrate la cost de achizitie (cele achizitionate de la terti sau executate de terti) si la cost efectiv cele realizate in regie proprie.

STRUCTURA MIJLOACELOR FIXE

(la valoare de inventar)

mii lei

Mijloacele fixe sunt amortizate in regim de amortizare liniara cu ratele de amortizare stabilite potrivit prevederilor Legii 15 din 1994 -modificata prin O.G. nr.54/1997, a H.G. nr. 266 din 1994-modificat prin H.G.nr964/1998, si a Ordinului M.F.nr 746 din 1994-modificat prin H.G.nr 909/1997.Exceptie de la aceasta facind mijloacele fixe intrate in anul 1998 si primele doua luni ale anului 1999, care au fost amortizate in regim de amortizare accelerat potrivit prevederilor O.U.G. nr.92/1997.

Trecerea pe costuri a amortizarii in anii 1994-1996 si 1998 s-a facut in directa corelatie cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe si cu indicele de includere a amortizarii in costuri.

In anul 1997 si1999 trecerea amortizarii pe costuri s-a efectuat potrivit prevederilor O.G. 54/1997 in proportie de 100 %.

Evolutia in anul 2001 a principalelor grupe de mijloace fixe este redata in tabelul urmator prin cuantumul cresterii si descresterii acestora.

Mii lei

c). imobilizari corporale in curs: S.C. BETA S.R.L. nu detine la sfirsitul anului 2001 imobilizari corporale in curs.

La nivelul anului 2001 s-a inregistrat o crestere a imobilizarilor corporale in curs de 315.064 mii lei, investitii in curs puse in functiune in totalitate.

Imobilizarile in curs sunt evaluate la cost efectiv de productie (cele realizate in regie proprie) sau la cost de achizitie (cele realizate de terti).

C. STOCURILE

Activele circulante de natura stocurilor detinute de S.C. BETA S.R.L.sunt in valoare de 831.016 mii lei cuprind bunurile destinate a fi vandute sau consumate cum ar fi:

-marfurile

-materialele consumabile

-ambalaje etc.

La intrarea in patrimoniu bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate astfel -

- materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, marfurile, ambalaje si celelalte bunuri procurate cu titlu oneros la costul de achizitie;

S.C. BETA S.R.L. nu a constituit provizioane pe seama cheltuielilor (provizioane nedeductibile fiscal) pentru deprecierea stocurilor de marfuri, materii prime si materiale, obiecte de inventar, produse si alte bunuri materiale precum si nici pentru deprecierea altor active (imobilizari necorporale, corporale si financiare).

II. INFORMATII COMPLEMENTARE

A. IMOBILIZÃRI

In anul 2001 imobolizarile au evoluat astfel:

mii lei

B. AMORTIZÃRI PENTRU DEPRECIEREA ACTIVELOR

Situatia amortizarii calculate este urmatoarea:

mii lei

C. SITUATIA CREANTELOR

La sfirsitul anului 2001 S.C. BETA.S.R.L. inregistra creante in valoare de 44.675 mii lei care in totalitate reprezinta clientii neancasati.

Valoarea clientilor neincasati este cu mult sub nivelul vinzarilor medii pe o luna (15%), neridicind probleme din punct de vedere al incasarii acestora.

D. SITUATIA DATORIILOR

La sfirsitul anului 2001 unitatea inregistra obligatii neachitate de 896.477 mii lei din care ponderea o detin furnizorii cu un nivel al obligatiei pentru acestia de 367.817 mii lei.

Majoritatea obligatiilor de mai sus au ca termen de exigibilitate anul 2002.

E. CAPITALURI PROPRII

In anul 2001 capitalurile proprii au inregistrat o crestere de 119.905 mii lei de la 48.882 mii lei la 168.787 mii lei. Modificarile fiind situate la nivelul urmatoarelor elemente:

F. SITUATIA PROVIZIOANELOR

Unitatea nu avea constituite provizioane la inceputul anului si nu a constituit provizioane nici in cursul anului 2001.

G. VOLUMUL SI STRUCTURA CIFREI DE AFACERI

S.C. BOTOND S.R.L. a desfasurat in anul 2001 o activitate de comercializare a de produse industriale, realizind o cifra de afaceri de 3.709.664 mii lei fata de 1.751.483 mii lei in anul 2000.

Evolutia elementelor ce se iau in calcul

la stabilirea cifrei de afaceri este urmatoarea

mii lei

Astfel se constata o crestere a cifrei de afaceri de ~211% fata de cresterea indicelui preturilor din decembrie 2001 fata de decembrie 2000 de ~142 %.

Din cifra de afaceri 100 % reprezinta venituri din vanzarea marfurilor.

H. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

In anul 2001 S.C. BETA S.R.L. la 3.774.955 mii lei venituri totale si 3.505.692 mii lei cheltuieli totale realizeaza un profit brut contabil de 269.263 mii lei.

Datorita faptului ca unitatea a inregistrat in cadrul anului 2000 cheltuieli nedeductibile in suma de 674 mii lei, rezulta un profit impozabil pe anul 2001 de 269.937 mii lei, cu un impozit pe profit aferent de 102.576 mii lei.

J. INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

In cursul anului 2001 inventarierea s-a efectuat cu respectarea prevederilor Legii nr.82 din 1991 si a Regulamentului de aplicare a acesteia precum si cu prevederile Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului aprobate prin Ordinul Ministerului Finantelor nr.2388 din 15.decembrie 1995.

K.Analiza stocurilor de marfuri si a vitezei de circulatie (in preturi de achizitie )

Stoc initial    348.017.910 lei

Intrari    1.388.374.138 lei

Iesiri    1.132.932.947 lei

Stoc final    603.513.101 lei

Stoc mediu    475.792.505 lei

Viteza de circulatie 153 zile

Nr. de rotati    2,4/an

Stoc initial 371-378-4428

686 824 047-

233 982 187

452 841 887-

104 769 977

348 071 910

Stoc final 371-378-4428

1 117 643 874-

313 650 558

803 993 316-

200 480 215

603 513 101

Intrari 371-378-4428

2 571 662 586-

657 252 803

1 914 409 765-

526 035 627

1 388 374 138

Iesiri 371-378-4428

2 140 842 768-

577 584 431

1 563 258 337-

430325384
1 132 932 953

Stoc mediu

Stoc I+Stoc F

S= _______________

348 071 910+603 513101 9 515 011

S=_____ _______ ______ __________=_____________= 475 792 505

2 2

Viteza de circulatie

SxZ 475 792 505x 365

V=_________=_____ _______ ______ ______ =153 zile

D 1 132 932 947

S- stoc mediu

Z-nr. de zile al perioadei la care se refera

D-valoarea desfacerilor de marfuri(iesirile)

Nr. de rotatii a stocului mediu =2.4/an

Stoc initial 603 513 101 lei

Intrari    824 452 861 lei

Iesiri    2 833 558 030 lei

Stoc final    2 612 618 270 lei

Stoc mediu    713 982 981 lei

Viteza de circulatie    99,8 zile

Nr. de rotatii    3,7/an

Stoc initial    371-378-4428

1 117 643 874-

313 650 558

803 993 316-

200 480 215

603 513 101

Stoc final    371-378-4428

1 706 702 092-

572 139 658

1 134 562 434-

310 109 573

824 452 861

Intrari    371-378-4428

1 713 417 393

4 582 424 404-

1 145 353 273

3 437 071 131-

603 513 101

2 833 558 030

Calculele s-au efectuat cu total sume, astfel se scade ctocul initial.

Iesiri 371-378-4428

4 589 139 705-

1 141 277 735

3 447 861 970-

835 243 700

2 612 618 270

Stoc mediu

S=Stoc I+stoc f = 1 427 965 962 =713 982 981

2

Viteza de circulatie

V=SxZ = 713 982 981x365 = 99,8 zile

D    2 612 618 270

S-stoc mediu de marfuri

Z-nr. de zile al perioadei la care se refera D(iesirile)

D-valoarea desfacerilor de marfuri(iesirile)

Nr. de rotatii a stocului mediu

Nr. de rotatii=3,7/an

Situatia comparativa 2000-2001

Realizarea unui stoc mediu mai mare cu 50% fata de cel realizat in 2000 nu a afectat viteza de circulatie a marfurilor in sensul incetinirii acesteia. Din contra, unitatea a obtinut un rezultat foarte bun in ceea ce priveste viteza de circulatie a marfurilor si numarul de rotatii, viteza de circulatie a acestora a scazut in numar de zile necesare rotirii stocului de la 153 zile la ~100 zile, aceste ducand la crestera nr. de rotatii a stocului cu 54%.

Din datele prezentate mai sus, rezulta o activitate deosebita realizata in anul 2001 pe linia aprovizionarii si comercializarii marfurilor.

L. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT

F.R=C.P.-A.I.

F.R.- fond de rulment

C.P.-capitaluri proprii

A.I.-active imobilizate

Capitalurile proprii au crescut cu 59%

Activele imobilizate au crescut cu 220%

Fondul de rulment a scazut cu 49%

Activele circulante au crescut cu 15%

Gradul de acoperire cu active circulante a scazut cu 8%

Evolutia surselor atrase se prezinta astfel:

Volumul creditelor a crescut cu 189%

Furnizorii sau mentinut rulativ la acelasi nivel

Cuantumaul celorlalte datorii a crescut cu 32%

Per total sursele atrase au crescut cu 222 369 mii lei

Din analiza fondului de rulment si a surselor atrase rezulta o slaba acoperire a capitalurilor circulante din surse proprii si apelarea obligatorie la surse atrase.

Apare necesitatea cresterii profitului si a partii prelevate din acesta la fondul de rezerva si pe celelalte destinatii care sa asigure majorarea fondului de rulment ca sursa principala de finantare a activitatii.

Capitolul III

Concluzii

Auditorul trebuie sa revizuiasca si sa evalueze concluziile ce rezulta din probele de audit obtinute ca baza pentru exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare. Aceasta revizuire si evaluare implica luarea in considerare a faptului daca situatiile financiare au fost intocmite in conformitate cu un cadru general de raportare financiara acceptat, ce ar putea fi Standardele Internationale de Contabilitate, fie standarde si practici nationale relevante.

Dupa cum este prevazut si in Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii, imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala este obtinuta numai daca sunt indeplinite cerintele urmatoarelor principii:
a. principiul prudentei potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior;
b. principiul permanentei metodelor presupune continuitate in aplicarea regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile;
c. principiul continuitatii activitatii presupune desfasurarea activitatilor contabile pornind de la ipoteza potrivit careia unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau reducere sensibila a activitatii;
d. principiul independentei exercitiilor presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii intreprinderii, pe masura angajarii lor si virarii catre contul de rezultate la care se refera;
e. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere mentioneaza ca bilantul de deschidere al unui exercitiu financiar trebuie in mod obligatoriu sa fie identic cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent;
f. principiul necompensarii impune a elementele de activ si cele de pasiv sa fie evaluate si contabilizate separat, nefiind permisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv, la nivelul bilantului, sau intre venituri si cheltuieli, la nivelul conturilor de profit si pierdere

In elaborarea planului de audit auditorul impune un nivel acceptabil al pargului de semnificatie astfe incat sa poata detecta din punct de vedere cantitativ denaturarile semnificative. Totusi atat valoarea (cantitatea) cat si natura (caliatea) denaturarilor trebuie sa fie luate in considerare. Pragul de semnificatie poate fi influentat de considerente cum ar fi cerintele legale si de reglementare cat si de considerente legate de soldurile conturilor individuale ale situatiilor financiare si de relatiile existente intre acestea.

Pragul de semnificatie trebuie luat in consideratie de auditor atunci cand :

Se determina natura si intinderea procedeului de audit.

Se evalueaza efectele denaturarii.

Intre pragul de semnificatie si nivelul riscului de audit exista o relatie inversa si anume : cu cat este mai inalt nivelul pragului de semnificatie cu atat este mai scazut riscul de audit si invers. Auditorul ia in consideratie relatia inversa intre pg de semnificatie si risc de audit atunci cand determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit.

De ex: daca dupa planificarea procedeului specific de audit auditorul determina ca nivelul acceptabil al pragului desemnificatie este scazut atunci riscul de audit este crescut. Auditorul va compensa acest lucru fie reducand nicelul de control acolo unde este posibil si mentinand nivelul redus prin efectuarea unor teste extinse sau suplimentare ale controalelor. Fie reducand riscul de nedetectare prin modifiarea naturii, duratei si intetirea testelor detaliate de audit planificate.

La evaluarea prezentarii fidele a situatiilor financiare auditorul trebuie sa aprecieze daca totalul denaturarilor necorectate care au fost indentificate este semnificativ. Denaturarile totale necorectate cuprind:

Denaturari specifice identificate de auditor inclusiv efectul net al denaturatilor corectate identificate pe parcursul angajamentului de audit al perioadei precedente.

Cea mai buna estimare a auditorului cu privire la alte denaturari ce nu pot fi identificate in mod special (erori prognozate)

Daca auditorul ajunge la concluzia ca denaturarile pot fi semnificative atunci el trebuie sa ia in conderare reducerea de audit prin extinderea procedeelor de audit sau sa ceara conducerii entitatii auditate sa ajusteze situatiile financiare. Auditorul estimeaza erorile din situatiile financiare pentru a calcula dimensiunile esantioanelor. In cazul in care informatiile in legatura cu existenta erorilor din auditarile efectuate in anii precedenti, atunci acesta isi va baza estimarea pe aceste informatii. Daca exprimarea anterioara indica posibilitatea prezentei erorilor anterioare atunci este necesara o abordare diferita a auditului.

In cazul in care auditorul nu disune de informatii anterioare el estimeaza ca erorile posibile reprezinta 10 5 din materialitate daca se asteapta la un nivel scazut al erorilor sau 20 % din materialitate daca se asteapta la un nivel ridicat al acestora.

Un auditor financiar ar trebui sa adopte un program proiectat sa asigure controlul calitatii serviciilor profesionale prestate in concordanta cu reglementarile nationale si internationale.

Auditorii financiari au obligatia de a respecta confidentialitatea informatiilor despre afacerile clientului sau angajatorului dobandite dea lungul prestarii serviciilor profesionale. Obligativitatea confidentialitatii continua chiar si dupa incetarea relatiilor intre auditorul financiar si client sau angajator.

Confidentialitatea trebuie respectata de auditorul financiar, mai putin in cazul in care exista o anumita autorizare in ceea ce priveste prezentarea informatiilor sau exista o obligatie legala sau profesionala de a fi prezentate.

Confidentialitatea nu este numai o problema de prezentare a informatiilor. Se cere ca un auditor financiar, ce a obtinut informatii in timpul prestarii serviciilor profesionale sa nu foloseasca si nici sa nu para ca foloseste informatia cu scopul de a obtine avantaje personale sau in avantajul unei terte parti.

Un auditor financiar ce ofera servicii de consultanta fiscala este indreptatit sa apere interesul clientului, sau al angajatorului, cu conditia ca serviciul prestat cu competenta profesionala, sa nu afecteaza sub nici o forma integritatea si obiectivitatea, si in opinia sa de auditor financiar este in concordanta cu legea. Neclaritatile pot fi rezolvate in favoarea clientului sau al angajatorului daca pentru aceasta exista o justificare rezonabila.

Un auditor financiar care intocmeste sau asista la intocmirea declaratiilor fiscale trebuie sa-si sfatuiasca clientul sau angajatorul ca responsabilitatea pentru continutul declaratiilor fiscale cade, in principal, in sarcina clientului sau angajatorului. Auditorul financiar trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca declaratiile fiscale sunt corect intocmite in baza informatiilor primite.

Consultanta fiscala sau opiniile cu o importanta semnificativa oferita clientului sau angajatului ar trebui consemnate, fie sub forma unei scrisori fie sub forma unui memoriu pentru dosare.

In intocmirea declaratiilor fiscale, un auditor financiar in mod obisnuit se poate baza, in primul rand pe informatiile furnizate de catre client sau de catre angajator cu conditia ca aceasta informatie sa para sa fie rezonabila.

Raportul de audit trebuie sa identifice situatiile financiare ale entitatii, care au fost auditate, inclusiv data si perioada acoperita de situatiile financiare.
Raportul trebuie sa includa o declaratie asupra faptului ca situatiile financiare revin in responsabilitatea conducerii entitatii, precum si o declaratie privind faptul ca responsabilitatea auditorului este de a exprima o opinie asupra situatiilor financiare pe baza auditulu
Raportul auditorului trebuie sa prezinte aria de aplicabilitate a auditorului, declarand ca auditul a fost efectuat in conformitate cu Standardele de Audit.
Raportul trebuie sa includa o declaratie asupra faptului ca auditul a fost planificat si desfasurat pentru a se obtine o asigurare rezonabila asupra situatiilor financiare si ca acestea nu contin erori semnificative.
Raportul de audit trebuie sa releve faptul ca auditul include:
-examinarea, pe baza de teste, a probelor pentru sustinerea sumelor din situatiile financiare si a altor informatii prezentate;
-evaluarea principiilor contabile folosite la intocmirea situatiilor financiare;
-evaluarea estimarilor semnificative facute de catre conducere la intocmirea situatiilor financiare;
-evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare.
Raportul trebuie sa includa o declaratie a auditorului asupra faptului ca auditul confera o baza rezonabila pentru opinie.
Raportul de audit trebuie sa contina, in mod clar, opinia auditorului, daca situatiile financiare ofera o imagine fidela (sau daca acestea prezinta in mod corect, sub toate aspectele semnificative) in concordanta cu un cadru general de raportate financiara si, atunci cand este cazul, daca situatiile financiare indeplinesc cerintele statutare.

BIBLIOGRAFIE

M.Boulescu, M.Ghita, V.Mares - Auditul Performantei, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2002.

M.Boulescu, M.Ghita, V.Mares - Fundamentele auditului, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001.

M.Boulescu, C.Barna - Auditul Financiar, reorganizarea judiciara si lichidarea societatilor comerciale, Editura Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2001.

A.Stoian, E.Turlea - Auditul Financiar Contabil, Editura Economica, Bucuresti, 2001.

M.Dobroteanu, C.L.Dobroteanu - Audit. Concepte si practici. Abordare nationala si internationala, Editura Economica, Bucuresti, 2002.

P.Brezeanu - Audit si Control Financiar, Editura A.S.E. Bucuresti, 2001.

Camera Auditorilor din Romania - Audit Financiar 2000. Standarde, Codul privind Conduita Etica si Profesionala. Editura Economica, Bucuresti, 2001.

8. Standarde Internationale de Audit 2001 pag. 15, Buc. Edit. Ec. 2001

Fl.Mitroi - Auditul de performanta (controlul rezultatelor). Concept si perspective, Editura Societatea Adevarul SA, Bucuresti, 1999

10. CAFR-Standard de audit 400-Evaluarea riscurilor si controalelor interne-Standarde 2000 pag.96, Editura Economica,2000

Curtea de Conturi a Romaniei - Manual de Audit Financiar si Regularitate Buc. 2003

Craceanu Cocol Verginia - Practica auditului la institutiile publice si legislatia utila. Editura Societatea Adevarul, Bucuresti, 1997.

D.Vilaia, I.Scarlat, I.Mihailescu - Expertiza contabila si audit financiar, Editura Independenta Economica, Pitesti, 2000.

Al.Rusovici, Fl.Cojoc,, Gh.Rusu - Audit financiar, Editura R.A. Monitorul Oficial, 2000.

Standarde Internationale de Contabilitate, 2001, Editura Economica, Bucuresti, 2001.