LEGEA CERERII. EXTINDEREA SI CONTRACTIA CERERII. CONDITIILE CERERII

LEGEA CERERII. EXTINDEREA SI CONTRACTIA CERERII. CONDITIILE CERERII

Raporturile de cauzalitate dintre modificarea pretului unitar al unui bun si schimbarea cantitatii cerute constituie continutul legii generale a cererii.

Corespunzator acestei legi:

a)     cresterea pretului unitar al unui bun determina reducerea cantitatii cerute din bunul respectiv;

b)    reducerea pretului unitar al unui bun determina cresterea cantitatii cerute din bunul respectiv.

Forma specifica a curbei cererii este prezentata in graficul urmator:

Pret

Curba cererii

Cerere

Legea generala a cererii se verifica in cazul bunurilor normale. Exista insa si cazul special in care cantitatea ceruta este o functie crescatoare de pret. Acest fenomen este cunoscut ca "paradoxul Giffen" si apare pentru bunuri inferioare (a caror cerere creste atunci cand nivelul de trai este scazut). Explicatia este urmatoarea: cresterea pretului bunului inferior ii face pe consumatorii deja saraciti sa devina si mai saraci, ceea ce ii constrange sa cumpere, pentru a supravietui, o cantitate mai mare din singurul bun pe care il pot cumpara cu resursele lor reduse.    

Pana acum am studiat modificarea cantitatii cerute numai in functie de modificarea pretului, considerand constante toate celelalte variabile care pot afecta comportamentul consumatorilor. Exista insa o serie de factori care exercita o influenta puternica asupra cererii numiti conditiile cererii, dintre care cei mai importanti sunt:

Veniturile consumatorilor;

Preturile bunurilor corelate;

Preferintele consumatorilor;

Numarul cumparatorilor;

Anticiparile privind evolutia pretului si venitului.

1) Veniturile consumatorilor.

In general, atunci cand veniturile cresc, consumatorii cumpara mai mult, iar cand veniturile scad, cumpara mai putin. Aceasta evolutie este valabila in cazul bunurilor normale. In cazul bunurilor inferioare o crestere a veniturilor determina o scadere a cererii. Astfel, de exemplu, daca veniturile cresc, oamenii vor cere mai multa carne si mai putini cartofi.

2) Preturile bunurilor corelate.

Exista doua categorii de astfel de bunuri:

Bunuri substituibile - sunt acelea care care pot fi folosite alternativ pentru a acoperi aceeasi nevoie (exemplu: unt-margarina, miere-zahar). Cand pretul unuia dintre bunuri creste, cererea pentru celalalt bun creste (si invers: cand pretul unuia scade, cererea pentru celalalt bun scade).

Bunuri complementare - sunt acelea care sunt utilizate impreuna pentru a acoperi o nevoie (benzina-autoturisme). Cand pretul unuia dintre bunuri creste, cererea pentru celalalt bun scade (si invers: cand pretul unuia scade, cererea pentru celalalt bun creste).

3) Preferintele consumatorilor.

Desi pentru anumite marfuri gusturile difera de la o persoana la alta, totusi anumiti factori cum ar fi moda, obiceiurile si convenientele sociale delimiteaza anumite segmente de cumparatori cu preferinte foarte apropiate. De exemplu campaniile profilactice pentru sanatatea mentala si fizica au dus in unele tari la scaderea cererii la tigari, bauturi alcoolice, grasimi, prajituri si la cresterea cererii de echipament sportiv, alimente dietetice, etc.

4) Numarul cumparatorilor.

Curba cererii pe piata este suma curbelor cererilor individuale. Ca urmare, daca numarul de indivizi din grupul de consumatori potentiali creste sau scade, cererea pe piata se va modifica, de asemenea in sensul cresterii sau scaderii.

5) Anticiparile privind evolutia pretului si venitului.

Daca indivizii asteapta o modificare importanta in viitor, ei pot actiona in prezent, facand lucruri pe care in caz contrar le-ar fi amanat, astfel: