Controverse privind imaginea fidela in audit

Controverse privind imaginea fidela in audit

O misiune de audit financiar are ca finalitate exprimarea unei opinii referitoare la masura in care situatiile financiare respecta obiectivul suprem de imagine fidela si prevederile normelor relevante de contabilitate. Prin urmare, auditorii trebuie sa aiba capacitatea de a aprecia cazurile in care situatiile financiare nu se conformeaza acestor cerinte, in special daca acestea ofera sau nu o imagine fidela.

De vreme ce insusi conceptul de "imagine fidela" este subiectiv prin natura sa, inseamna ca nu exista instrumente de masurare obiectiva a gradului de fidelitate reflectat in situatiilor financiare. Chiar daca au fost emise o serie intreaga de standarde contabile si de audit a caror aplicare sa garanteze imaginea fidela, in practica nu exista totusi nici o "reteta" universala care, odata aplicata, sa permita obtinerea unei astfel de imagini. Probabil ca nici nu se va putea obtine vreodata o astfel de "reteta"[1]. Lipsa acestor instrumente de masurare genereaza dificultati in formularea unei aprecieri obiective cu privire la imaginea fidela reflectata in situatiile financiare. Cu toate acestea, auditorii fac fata acestei provocari - de a aprecia sau "masura" gradul de fidelitate - in activitatea lor curenta.

Desi auditorii accepta faptul ca nu exista o formula, matematica sau de orice alta natura, cu ajutorul careia sa se poata masura gradul de fidelitate, ei sunt constienti ca au capacitatea si cunostintele necesare pentru a depista cel putin acele situatii in care imaginea fidela nu este respectata. Astfel, auditorii fac deseori apel la propriul rationament profesional pentru a stabili masura in care situatiile financiare ofera mult dorita imagine fidela.