MASURI DE RATIONALIZARE A COSTURILOR DE PRODUCTIE

1. Directii generale de rationalizare a costurilor de productie

Nivelul calitativ al activitatii unei intreprinderi industriale se reflecta in masura in care aceasta reuseste sa reduca in mod sistematic costurile de productie. In cadrul acestui proces complex, la care trebuie sa participe fiecare salariat, un loc important il ocupa planificarea reducerii cheltuielilor de productie.

Masurile generale de reducere a costurilor vizeaza urmatoarele:

a)      reducerea preturilor de cumparare (achizitie) a materiilor prime si materialelor, care se poate realiza prin:

reduceri de preturi de cumparare prin marirea volumului tranzactiilor;

reduceri de preturi de cumparare prin schimbarea furnizorilor, in conditiile mentinerii sau chiar imbunatatirii calitatii produselor;

reduceri de preturi de cumparare prin inlocuirea materiilor prime si materialelor fara a afecta calitatea produselor si fara sa dauneze renumelui de care se bucura pe piata produsele fabricate.

b)      reducerea stocurilor de materiale sau produse finite in magaziile si depozitele unitatilor economice

In prezent, nivelul stocurilor de productie constituie o problema de cost. Stocurile foarte mari imobilizeaza mai mult capital decat este necesar. Prin reducerea stocurilor se economisesc dobanzile capitalului strain si de depozitare.

Secretul reducerii stocurilor si deci obiectivul strategic al reducerii stocurilor legate de acestea rezida in marirea vitezei lor de rotatie.

c)      reducerea consumului de materiale. Aceasta inseamna:

a reduce consumul de materiale destinate fabricarii de produse foarte cautate pe piata; aceasta reducere nu trebuie sa se faca in dauna calitatii si a competitivitatii si beneficiul ei nu trebuie sa fie anulat printr-o crestere a costurilor de fabricatie si a costurilor de exploatare a utilajelor;

a reduce consumul acelor materiale care influenteaza puternic pretul de cost al produsului realizat si al caror pret de vanzare este rigid;

a folosi alta materie prima pentru produsele greu vandabile in asa fel incat sa se obtina un nou produs care sa fie mai vandabil si care sa aiba un pret de cost cat mai avantajos;

d)      Reducerea cheltuielilor de fabricatie, ce se poate realiza prin:

o marire a productivitatii, adica o productie mai mare fata de cea a anului precedent pe unitate de forta de munca, pe unitate de capital investit (amortizari si dobanzi aferente capitalului investit in masini, scule, precum si dobanzile capitalului afectat fondului de rulment - materii prime, produse auxiliare, semifabricate folosite in atelier), precum si pe unitate de salarii si capitaluri in domeniul fabricatiei;

o reducere a salariilor de fabricatie prin micsorarea normelor de timp in ateliere, fara o crestere a cheltuielilor generale de fabricatie;

o reducere a cheltuielilor generale de fabricatie prin comprimarea costurilor pe unitatea de randament;

reducerea cheltuielilor prin folosirea mai rationala a personalului;

reducerea cheltuielilor printr-o organizare mai rationala a conducerii atelierelor;

reducerea cheltuielilor prin folosirea mai rationala a utilajelor;

reducerea cheltuielilor printr-un consum de energie mai economic (reducerea consumurilor de curent, gaze, apa, combustibil);

reducerea cheltuielilor prin folosirea mai economica a materialelor auxiliare (reducerea costurilor materialelor auxiliare de fabricatie, materialelor de mica valoare, scule mici);

reducerea cheltuielilor printr-o folosire mai rationala a spatiilor;

reducerea cheltuielilor prin ameliorarea controlului calitatii (reducerea costurilor operatiunilor de control si verificare, prin limitarea acestor operatiuni);

reducerea cheltuielilor prin reducerea deseurilor, rabaturilor si a pieselor defectuoase (reducerea cheltuielilor de fabricatie pin mijloace organizatorice care sa reduca la minimum deseurile, rebuturile si piesele defectuoase);

e)      Reducerea cheltuielilor de exploatare a utilajelor

Cheltuielile de exploatare a utilajelor sunt intr-o continua crestere. Folosirea unor masini de valoare, a unor instalatii din ce in ce mai mari, complexitatea crescanda a utilajului si a modului de exploatare presupun mobilizarea unor capitaluri considerabile . principiile avute in vedere in politica de reducere a cheltuielilor de exploatare a utilajelor sunt:

alegerea utilajelor in functie de caracteristicile lor tehnice si de productivitatea lor;

achizitionarea utilajelor la preturile cele mai avantajoase fara ca prin aceasta sa se scada calitatea tehnica si durata de utilizare; trebuie sa se prospecteze sistematic pietele si sa se procedeze la comparatii de preturi, de calitate, de randament, de durata;

amortizarea rapida a utilajelor prin exploatarea lor optimala;

cheltuielile de intretinere a utilajelor vor fi mentinute la un nivel cat mai redus, insa suficient totusi pentru conservarea capacitatii de productie in conditii de calitate satisfacatoare si de crestere a duratei de folosire;

inlocuirea utilajelor se va face numai atunci cand costurile suplimentare ale noului utilaj raportate la unitatea de productie pot fi rapid amortizate prin reducerea costului fabricatiei;

f)       Reducerea cheltuielilor de dezvoltare

Programul de dezvoltare se va calauzi dupa urmatoarele principii:

lucrarile de modernizare trebuie sa fie abordate in ordinea prioritatilor. Criteriile dupa care se stabileste aceasta prioritate sunt: in ceea ce priveste produsele noi, influenta pe care imbunatatirile respective o vor avea asupra cifrei de afaceri si asupra contributiei la acoperire; in ceea ce priveste produsele deja existente care urmeaza a fi modernizate, influenta pe care imbunatatirile respective o vor avea asupra cifrei de afaceri si asupra cheltuielilor de productie;

proiectele de dezvoltare trebuie sa fie repartizate in asa fel incat inginerii atrasi de aceste lucrari sa fie, prin capacitatea lor profesionala, la inaltimea gradului de dificultate al problemelor;

produsele ce urmeaza a fi realizate in cadrul programului de modernizare sa fie purtatoarele celor mai scazute costuri de productie;

cheltuielile de dezvoltare trebuie se situeze totdeauna la un nivel optim ceea ce da posibilitatea ca produsele sa fie comercializate la preturi competitive.

g)      reducerea cheltuielilor administrative

Cheltuielile administrative cresc an de an. Cresterea salariilor tarifare si extratarifare, cresterea numarului de angajati si umflarea aparatului administrativ, ca urmarea a aparitiei de noi sarcini, precum si ceilalti factori care determina urcarea costurilor, anuleaza caracterul de costuri fixe al cheltuielilor administrative.

Cheltuielile administrative nu depind de cifra de afaceri, dar in perioadele de expansiune ele devin, adesea, proportionale cu aceasta si nu rare sunt cazurile cand cresc mai repede chiar decat cifra vanzarilor. Pe de alta parte, in perioadele de recesiune, ele continua sa ramana la nivelul atins anterior.

Rationalizarea aparatului administrativ este calea care permite cele mai bune rezultate in directia reducerii cheltuielilor.

Pentru a realiza aceasta reducere se va tine cont de urmatoarele idei:

lucrarile administrative prescrise de legislatia in vigoare trebuie sa fie organizate asa fel incat sa comporte minimum de cheltuieli si sa fie utile intreprinderii;

se vor efectua numai acele lucrari administrative care sunt de natura sa contribuie la mentinerea si dezvoltarea intreprinderii.

2. Evaluarea activitatii actuale si in perspectiva la SC LATINA PLASTICS SA

Obiectivele care au stat la baza strategiei de restructurarea a societatii sunt in concordanta cu obiectivele de restructurare ale ramurii industriei chimice si au ca scop mentinerea traditiei si prestigiului societatii, dezvoltarea acesteia, prin realizarea unor structuri de productie competitive in conditiile economiei concurentiale de piata:

cresterea volumului productiei si exportului;

reducerea consumurilor specifice energetice la nivelul performantelor medii mondiale;

ecologizarea proceselor tehnologice de elaborare si prelucrare a maselor plastice.

Principalele prevederi ale studiului de restructurare cuprind masuri de restructurare energetica: evaluand potentialul tehnic si resursele de care dispune, competitivitatea produselor, concurenta, precum si cererea de produse in perspectiva, societatea comerciala isi propune urmatoarele actiuni de modernizare:

modernizarea actualelor instalatii pentru prepararea amestecului de materii prime prin dotarea cu utilaje independente, performante;

modernizarea actualelor cuptoare de topire corelata cu reducerea consumurilor specifice energetice la performantele medii actuale.

SC LATINA PLASTICS SA isi propune in continuare folosirea materiilor prime in cea mai marea parte din resursele interne, de asemenea folosirea intr-o proportie mai mare a deseurilor din mase plastice.

In urma modernizarii si retehnologizarii procesului de productie va creste consumul de energie electrica care se asigura integral din tara si va scadea consumul de gaz metan care partial era asigurat din import si pentru care plata se facea diferentiat in functie de sursa de furnizare.

In ceea ce privesc materiile prime, materialele, utilajele si instalatiile, in conditiile in care acestea pot fi asigurate din tara, se va evita importul.

Trebuie mentionata preocuparea echipei manageriale fata de concurenta produselor similare aduse din import, care din punct de vedere calitativ sunt superioare.

Pozitia favorabila pe piata este consolidata de necesitatile financiare minime in ceea ce priveste retehnologizarea si potentialul tehnologic al societatii.

Pentru viitor, societatea isi propune:

mentinerea unui raport optim calitate / pret, pentru mentinerea clientilor traditionali de pe piata interna;

imbunatatirea continua a nivelului calitativ si diversificarea produselor in pas cu cerintele modei si ale clientilor;

Pentru aceasta, politica de investitii a urmarit si urmareste in continuare retehnologizarea proceselor de fabricatie cu influente directe in costuri, calitate si competitivitatea produselor.

Traditia firmei, calitatea produselor precum si preturile de vanzare inferioare concurentei sunt elemente care confera societatii o pozitie favorabila pe piata interna si se poate prognoza mentinerea acestei pozitii si in urmatorii 3-5 ani.

O imbunatatire a desfacerii produselor pe piata interna este necesara in perioada imediat urmatoare. Pentru acest lucru este necesara infiintarea unui compartiment de marketing care sa se implice in intreaga activitatea a societatii, gasirea de noi retele de distributie in teritoriu, in special in zonele in care lipsa de produse este acuta, cat si aplicarea unei politici flexibile de recuperare a contravalorii produselor vandute si infiintarea unei retele de magazine proprii.

In perioada urmatoare se are in vedere o crestere a ponderii exportului in totalul productiei:

recastigarea pietei est-europene;

penetrarea pietei tarilor arabe si sud-americane;

crearea unor linii de produse competitive pe pietele nord-americane si est-europene; de aceea atentia specialistilor de la SC LATINA PLASTICS SA s-a orientat catre pietele din Orientul Mijlociu si fac eforturi de a creste volumul de export catre SUA.

Activitatea din anii urmatori nu va necesita forta de munca suplimentara deoarece prin masuri de rationalizare si imbunatatire a organizarii muncii, numarul personalului se va reduce mai ales pe cale naturala.

In perspectiva inlocuirii personalului ce va fi pensionat se va asigura prin pregatirea salariatilor nou angajati in unitate si in institutii de specialitate prin participarea la concursuri profesionale si tabere de creatie.

Principalul obiectiv al firmei SC LATINA PLASTICS SA ramane in continuare obtinerea de profit din desfasurarea de activitate de productie din tara si import.

Obiectivele derivate ale societatii sunt:

cresterea capacitatii de productie in masura in care cererea va inregistra cresteri semnificative;

scaderea cheltuielilor de exploatare prin retehnologizarea sistemului de productie;

extinderea gamei de servicii ca urmare a tendintei de plafonare a cererii de productie, SC LATINA PLASTICS SA isi propune, pe langa atingerea obiectivelor de mai sus, canalizarea fondurilor disponibile si in directia diversificarii gamei de servicii.

In ceea ce priveste politica de marketing a SC LATINA PLASTICS SA se urmareste imbunatatirea si cresterea eficientei serviciilor prestate pentru clientii traditionali si intentioneaza sa actioneze prin:

scaderea pierderilor tehnologice de productie. In acest sens exista programe aflate in desfasurare pentru inspectarea utilajelor de munca din punct de vedere al integritatii si in functie de rezultatele acestora, inlocuirea utilajelor necorespunzatoare;

transportul in loturi pentru diversi clienti. Acest lucru va putea fi realizat prin urmarirea permanenta a caracteristicilor fizice, a produselor transportate cu echipamente specifice;

introducerea unor sisteme tarifare flexibile in functie de cantitatea transportata si distanta de transport. In perioada urmatoare, avand in vedere crearea sistemelor de urmarire a costurilor care sa permita o astfel de modalitate de diferentiere a tarifelor;

imbunatatirea sistemelor de masurare, raportare si facturare.

Optiunea strategica in domeniul produsului reprezinta o decizie de maxima importanta pentru SC LATINA PLASTICS SA. Intreprinderea poate opta pentru o strategie de selectie in cadrul gamei de produse. Astfel se elimina unele produse cu un grad ridicat de uzura morala si cu cerere scazuta sau simplificarea gamei prin micsorarea largimii si a profunzimii acesteia. Aceasta strategie necesita studierea, de catre factorii decizionali in masura, a posibilitatilor de redimensionare a sectiilor pe baza principiilor omogenitatii tehnologice, a concentrarii pe operatiuni similare in cadrul fluxului tehnologic.

Principala modalitate de transpunere in practica a acestei strategii o reprezinta diversificare gamei. Ea urmareste sa nuanteze modalitatile de satisfacere a nevoii careia I se adreseaza produsul si sa duca, pe aceasta cale, la largirea pietei sau patrunderea pe noi piete.

In cazul SC LATINA PLASTICS SA este indicat sa aiba loc o diversificare verticala care se infaptuieste prin prelungirea in "amonte" sau in "aval" a unei linii de produse, incluzand in nomenclatorul de fabricatie si unele bunuri anterior achizitionate ca materii prime.

Strans legate de problematica transporturilor sunt deciziile care au ca obiect stocarea produselor. Printr-o gestiune stiintifica se pot aduce importante economii de fonduri, paralele cu cresterea calitatii serviciilor logistice oferite consumatorilor. Obiectivul central urmarit il constituie asigurarea unei aprovizionari continue, adaptata specificului cererii si cu costuri cat mai mici. Acest obiectiv se concretizeaza in decizii referitoare la marimea unei comenzi, frecventa si momentul lansarii comenzilor, marimea stocului de siguranta pentru evitarea rupturilor de stoc.

Printre obiectivele prioritate ale manipularii fizice a produselor se inscriu minimizarea costurilor de manipulare si utilizarea la maxim a spatiilor de depozitare.

3. Masuri de reducere a costurilor de productie la SC LATINA PLASTICS SA

Ca masuri de reducere a costurilor de productie, conducerea SC LATINA PLASTICS SA s-a oprit asupra urmatoarelor:

- cresterea productivitatii muncii;

- reducerea cheltuielilor cu:

materiile prime, materialele, prin cautarea si incheierea de contracte cu furnizori aflati la distante mai mici decat ceilalti si mai ieftin decat este posibil;

remunerarea personalului, ca urmare a pensionarii;

cu rebuturile, stocurilor nevandute ;

cu pierderile si alte cheltuieli neproductive;

- accelerarea vitezei de rotatie a activului;

- o mai buna folosire a timpului de munca;

- reducerea timpilor morti, de intrerupere;

- cresterea volumului productiei prin cresterea numarului de clienti prin diverse metode

de promovare;

- asigurarea corelatiei dintre calificarea personalului si munca prestata, respectiv unde este necesar conducerea sa trimita angajatul la specializare, astfel incat pentru fiecare post sa existe personal calificat corespunzator;

- tehnologizare, mecanizare, automatizare;

Masurile propuse in continuare vizeaza reducerea costului unitar pentru urmatoarele tipuri de produse:

folii coextruse;

confectii sudate.

Masura A: Introducerea unei noi tehnologii si perfectionarea tehnologiilor existente consta in:

o tehnologie noua de ambalare a laptelui in pungi sudate din material plastic, multistrat, precum si in pungi confectionate direct in agregatele de umplere, din role film multistrat;

achizitia de lubrifianti de calitate superioara.

Achizitia de lubrifianti de o calitate mai buna reduce cheltuielile cauzate de uzura fizica a utilajelor si de scoaterea lor din functiune pentru o perioada datorita folosirii lubrifiantilor inferiori.

Economii de timp de stationare total: 368 ore

economii de timp pentru racire:

240 ore - 60 ore = 180 ore

economii de timp pentru temperare:

252 ore - 64 ore = 188 ore.

Intretinerea si reparatia utilajelor existente:

Intretinerea si reparatia se pot face pe 3 nivele, prin construirea unor indicatori adecvati, astfel:

a)      la nivelul managementului unitatii:

- raportul intre cheltuielile cu materiale pentru intretinere si reparatii cu munca vie aferente acestei activitati:

1.200.000.000 = 1,23

980.000.000

- cheltuieli de intretinere si reparatii ce revin pe unitatea de produs:

1.723.500.000 = 34.470.000

500

- ponderea personalului de intretinere si reparatii in totalul angajatilor unitatii:

570 = 31,67

1.800

- raportul intre munca de intretinere si reparatii executata pe unitati specializate si cea executata prin forte proprii ale unitatii care exploateaza utilajele:

1.127.000.000 = 0,48

2.343.000.000

- numarul personalului de intretinere si reparatii intr-o perioada data: 57

b)      la nivelul managementului activitatii de intretinere si reparatii:

- raportul intre ore-munca planificate pentru intretinere si reparatii si orele munca efective aferente acestei activitati:

24 ore = 1,23

278 ore

- ponderea orelor munca consumate pentru intretinerea preventiva din totalul orelor munca aferente activitatii de intretinere si reparatii:

183 * 100 = 76,25

240

- ponderea orelor lucrate suplimentar pentru activitatea de intretinere si reparatii din totalul orelor lucrate in domeniul intretinerilor si reparatiilor.

28 ore = 11,66

240 ore

- ponderea orelor munca aferente caderilor accidentale ale utilajelor din totalul orelor munca prestate pentru activitatea de intretinere si reparatii:

18 ore = 15

120 ore

- ponderea lucrarilor de intretinere si reparatii executate conform programarii in totalul lucrarilor efectuate:

207 ore = 74,5

278 ore

- ponderea timpului efectiv de functionare a autoutilajelor in suma timpului efectiv de functionare si de stationare pentru lucrari de intretinere si reparatii:

1024 ore = 97,15

1024 + 30

- ponderea numarului de defectiuni ale utilajelor cauzate de calitatea necorespunzatoare a activitatii de intretinere si reparatii in numarul total de defectiuni:

2 * 100 = 20%

10

c)      la nivelul personalului care efectueaza lucrarile de intretinere si reparatii:

- ponderea numarului de personal aferent fiecarei meserii care concura la realizarea lucrarilor de intretinere si reparatii in numarul total de personal al subunitatii de intretinere si reparatii:

12 * 100 = 21,05

57

- ponderea orelor munca efectiv lucrate de fiecare meserie pentru lucrari de intretinere si reparatii din totalul orelor prestate pentru aceste lucrari:

207 ore * 100 = 19,71

1050 ore

Pentru reducerea costului de productie este necesar ca in intreprindere sa se actioneze in directia diminuarii cheltuielilor cu intretinerea si repararea utilajelor. In acest scop, conducerea societatii a actionat in directia:

efectuarii unei programari corecte a productiei, astfel incat sa se reduca numarul de intreruperi si reporniri al liniei de coextrudere, pe parcursul unei luni;

reducerii cheltuielilor legate de inlocuirea pieselor uzate, astfel incat cheltuielile necesare pentru obtinerea pieselor noi sa nu depaseasca cheltuielile cu piesele vechi;

luarii masurilor tehnice necesare pentru modernizarea instalatiei de coextrudere astfel incat aceasta sa fie capabila sa produca folii cu grosimea stratului redusa cu 20%, pastrand celelalte caracteristici;

cresterii duratei de functionare a utilajelor intre 2 reparatii succesive;

folosirii metodei de reparare per ansamblu.

Masura B: Modernizarea utilajelor prin trecerea de la masini conventionale la masini cu comanda numerica

Utilajele prezinta un grad ridicat de uzura morala si fizica. Intrucat aceasta situatie are un impact nefavorabil asupra fabricarii produselor conducerea SC LATINA PLASTICS SA a hotarat trecerea de la prelucrari mecanice pe masini conventionale la prelucrari automate pe masini cu comanda numerica. La aceste masini operatorul are sarcina de a supraveghea executarea operatiilor, ele avand atasate un calculator si functionand pe baza unui program, inlocuindu-se astfel munca efectiva a omului.

Prin trecerea la prelucrari automate pe masini cu comanda numerica s-a obtinut o diminuare a consumului specific de energie, in conditiile cresterii randamentului acestor masini.

Modernizarea utilajelor prin achizitionarea de 4 masini unelte specializate: masini in valoare de 12 miliarde (300 mil. * 4).

Astfel, se reduc timpii de transport intern cu aproximativ 10% si se reduc cantitatile rebutate prin oferirea unor conditii mai bune de transport, se preconizeaza 15%.

La nivelul unei zile de lucru se obtine o reducere a normelor de timp de prelucrare de 0,8 ore (8 ore * 10% reducere). Prin aceasta creste cifra de afaceri cu 10% (calcul bazat pe ponderea timpilor de transport in total timp de prelucrari tehnologice).

a)      economii la numarul de salariati datorita modernizarii utilajelor:

DN_s = N_s1 - N_s0 = 174 - 180 = -6 salariati

b)      economii la salarii:

DS = (N_s1 - N_s0) * S_mediu = -6 * 17.928.510 = - 107.571.060 lei

c)      economii la CAS aferent salariilor:

DCAS = 23% * (- 10.757.106 lei) = -2.474.134 lei

d)      economii la pensia suplimentara:

DPS = 5% * (- 10.757.106 lei) = -537.855 lei.

Masura C: Cresterea ponderii vanzarilor in rate (leasing); apelarea la un sistem flexibil de creditare. Acest sistem de vanzari trebuie bazat pe analize economice de bonitate si lichiditate a clientilor. Prin aceasta modalitate se estimeaza o crestere a vanzarilor de aproximativ 14% prin care se asigura vanzarea productiei suplimentare obtinute prin masurile A si B.

Profitul produselor este relativ mare, de aceea in conditiile in care veniturile clientilor sunt mici in raport cu preturile pietei produselor si a materialelor componente, plata cu "bani gheata" este probabila din punct de vedere practic.

Astfel, vom nota cu I_g²⁰⁰², indicele de atractie al clientilor la momentul 2002, cu g^t ponderea vanzarilor in rate dupa modificare si g^t-1 ponderea vanzarilor in rate inainte de modificare, ca urmare:

I_g²⁰⁰⁴ = g^t / g^t-1

pentru folii coextruse:

I_g²⁰⁰⁴ = 0,3 / 0,2 = 1,5%

pentru confectii sudate:

I_g²⁰⁰⁴ = 0,4 / 0,2 = 2%

Efecte:

- cresterea veniturilor aferente foliilor coextruse si confectiilor sudate, astfel:

veniturile aferente foliilor coextruse cresc cu:

21.600.000 mii * 1,5% = 324.000 mii lei

veniturile aferente confectiilor sudate cresc cu:

22.500.000 mii * 2% = 450.000 mii lei

- cresterea productiei (Q):

Q= (1,5% * 45 + 45) + (2% * 45 + 45) = 95 bucati

Masura D: Cresterea gradului de pregatire a personalului:

Initiativa firmei de a pregati si a specializa personalul este laudabila atat din punct de vedere al personalului, datorita cresterii gradului de cunostinte, dar si din punct de vedere al firmei, care astfel va obtine rezultate mai bune datorita folosirii unui personal specializat.

In urma acestor masuri se prevede:

- reducerea consumului de cheltuieli cu materii prime pe baza reducerii ponderii rebuturilor si a materialelor nerecuperabile intr-un procent de circa 3% annual;

- cresterea productivitatii muncii pe baza randamentului mai bun al utilajelor si fortei de munca cu circa 6% pe an;

- prin cresterea vanzarilor are loc imbunatatirea folosirii capacitatii de productie si reducerea relativa pe aceasta baza a cheltuielilor conventional-constante;

- reducerea costului unitar prin reducerea cheltuielilor directe (fapt prezentat mai sus) si a cheltuielilor indirecte prin cresterea volumului vanzarilor si reducerea in acest fel a cotei cheltuielilor indirecte asupra unei unitati de produs. Se estimeaza reducerea costului unitar cu circa 8%.

Calculul extrapolat acestei reduceri la indicatorul Cheltuieli la 1000 lei venituri rezulta din:

Cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare 2004 =

= cheltuieli de exploatare * 1000/ venituri de exploatare =

= 301.200.550 * 1000 / 341.197.260 = 8828 lei

Reducerea cu 8% = 8 * 882,8 / 100 = 70,6 lei

Cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare planificat= 882,8 - 70,6 = 812,2 lei

TOTAL cheltuieli recalculate = Venituri din exploatare * 812,2/1000 = 27.712.041 lei

Reduceri total cheltuieli = 301.200.550 - 277.120.410 = 2,4 milioane lei pe an.

CENTRALIZAREA EFECTELOR AFERENTE MASURILOR PROPUSE

4. Influenta masurilor propuse asupra principalilor indicatori economici

In urma masurilor, principalii indicatori ai SC LATINA PLSATICS SA vor avea urmatoarea evolutie:

- mii lei -

In urma rezultatelor obtinute se constata ca:

cifra de afaceri creste cu 10%;

veniturile din exploatare cresc cu 4,9%;

veniturile totale cresc cu 2,4%;

cheltuielile totale vor inregistra o crestere, insa intr-un ritm inferior ritmului de crestere a veniturilor cu aproximativ 1,5%; iar cheltuielile de exploatare cresc cu 3,4%;

rezultatul exploatarii are o dinamica pozitiva crescand de la 3.999.671 la 6.341.874;

numarul de salariati scade cu 6 salariati;

cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri se vor reduce cu 1,6%; de la 856 la 842,3.