AUDIT FINANCIAR CONTABIL - Sisteme informatice integrate pentru organizatii economice

Master AUDIT FINANCIAR CONTABIL - Sisteme informatice integrate pentru organizatii economice -

TRUE/FALSE

Societatea informationala (Information Society) descrie o economie si o societate in care colectarea, stocarea, prelucrarea, transmiterea, diseminarea si utilizarea informatiilor si cunostintelor, inclusiv dezvoltarea tehnicilor de comunicatie interactiva, au un rol decisiv. A

Societatea informatica este o parte a societatii bazate pe cunostinte care foloseste progresele tehnicii de calcul in toate domeniile de activitate economico-sociala. F

Societatea bazata pe cunostinte (Knowledge-Based Society) este o parte a societatii informatice care utilizeaza IT&C preponderent pentru prelucrarea datelor sub forma de cunostinte. A

Societatea cunoasterii (Knowledge Society) reprezinta mai mult decat societatea informationala si decat societatea informatica, inglobandu-le de fapt pe acestea. A

Societatea cunoasterii este fundamentata pe acumularea si utilizarea de date sub forma de informatii si cunostinte la nivel tehnic. F

Sistemul informatic reprezinta partea automatizata a sistemului informational ce realizeaza prelucrarea datelor si informatiilor folosind un sistem de calcul electronic. F

Sistemul informatic este un ansamblu de echipamente (hardware) si programe pe calculator (software) care asigura prelucrarea datelor. A

Sistemul bazat pe cunostinte este o parte a sistemului informatic care proceseaza cunostinte intr-o cantitate nedeterminanta si nesemnificativa. F

Cunostinta este informatie cu subinteles si informatie care stationeaza. F

Cunostintele sunt informatii dobandite prin instruire (educatie) si practica (experienta). A

Cunostinta semnifica ceea ce este necunoscut utilizatorului in momentul accesarii bazei de date. F

Caracterul de data, informatie sau cunostinta este absolut. F

. Sistemul informatic integrat al unei organizatii economice reprezinta ansamblul integrat al sistemelor informatice dedicate domeniilor de gestiune (integrate pe orizontala) si pe niveluri de management (integrate pe verticala). A

. Potrivit conceptiei holonice asupra sistemelor, doua sau mai multe sisteme autonome pot fi integrate (cu criterii si obiective precise) si se poate obtine astfel un sistem holonic. A

. Integrarea de tip genetic se caracterizeaza prin capacitatea anumitor sisteme de a se autoorganiza si de a se autogenera. A

. Redundanta poate fi considerata un factor de dereglare in sistem. F

. Un sistem integrat mare reprezinta un sistem format din elemente de mare diversitate, a caror stare si a caror evolutie pot fi descrise analitic. F

. Nivelul este format din totalitatea sistemelor autonome intre care exista relatii de subordonare. F

. In conceptia lui E. J. McCarthy, J. A. McCarthy si D. Humes, un sistem integrat economic este considerat acela in care activitatea economica este privita ca un tot unitar in care informatiile de baza care provin de la sectoarele de activitate sunt prelucrate in mod util pentru a putea fi utilizate la toate nivelurile de conducere pentru activitatea de planificare, exercitare si efectuare a controlului. F

. In realizarea sistemelor informatice, un proces/etapa reprezinta un ansamblu de activitati intercorelate ce folosesc resurse pentru atingerea unor functii-obiectiv. A

. In realizarea sistemelor informatice, activitatea contine tipurile de actiuni (faze, pasi sau segmente) ce se desfasoara pentru folosirea eficienta a resurselor alocate. A

. Sarcina (task-ul) indeplineste criterii de intrare (postconditii), are ca rezultate elemente livrabile ce sunt acceptate pe baza criteriilor de iesire (preconditii). F

.Ciclul de dezvoltare al sistemului informatic este intervalul de timp cuprins intre decizia de realizare a sistemului informatic si decizia de scoatere din exploatare a sistemului informatic. F

. Metoda reprezinta o multime de reguli ce se aplica unui domeniu restrins din cadrul unei metodologii. A

. Una dintre caracteristicile metodologiei SSADM este aceea ca nu foloseste diagramele pentru reprezentarea fluxurilor de date si prelucrarilor. F

. Unul dintre avantajele metodologiei SSADM este reprezentat de abordarea simpla a problemelor prin viziunea utilizatorului. A

. CMM (Capability Maturity Model) a fost dezvoltat de Institutul de Inginerie Software, SEI (Software Engineering Institute) din SUA si prezinta o structura pe cinci nivele: initial,

repetabil, definit, gestionat si optimizat. A

. Managementul configuratiei software reprezinta stabilirea si mentinerea integritatii sistemelor informatice (produselor software) pe intregul ciclu de viata al acestora. A

. Derularea tuturor activitatilor managementului configuratiei software este analizata intr-un consiliu de control al planului de management al proiectului software. F

. In managementul configuratiei software, practicile esentiale (key practices) descriu infrastructura si activitatile care contribuie cel mai mult la implementarea si

institutionalizarea unui proces major. A

. Standardul ISO-8402 defineste calitatea ca ansamblul caracteristicilor unei entitati, care ii confera aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau implicite. A

. Standardele ISO definesc calitatea produsului prin calitatea proiectului (conceptiei) si calitatea fabricatiei. A

. Calitatea proiectului reprezinta gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica. F

. Managementul calitatii software/ sistemului informatic consta in identificarea, analiza si interpretarea tuturor neconformitatilor aparute in toate etapele ciclului de viata, concomitent cu definirea actiunilor corective si de orientare a calitatii. A

. Tranzactia este o unitate fizica de prelucrare ce asigura consistenta si siguranta bazelor de date. F

. O baza de date este intr-o stare inconsistenta daca sunt indeplinite toate constrangerile de integritate a datelor. F

. Siguranta bazei de date se refera la toleranta bazei de date fata de defectari si la capacitatea acesteia de a fi recuperata dupa aparitia unui defect. A

. Durabilitatea este proprietatea unei tranzactii prin care se garanteaza faptul ca odata tranzactia validata, rezultatele sale devin permanente si sunt scrise in baza de date. A

. Sistemul de gestiune a bazei de date, SGBD sau DBMS (DataBase Management System) reprezinta un ansamblu complex de programe care asigura interfata dintre baza de date si calculator. F

. Nivelul virtual sau conceptual (nivelul administratorului bazei de date) priveste modul de stocare si de structurare a datelor pe suportul fizic de memorare a datelor (volum

magnetic, cilindru, pista, sector, bloc, octet si bit). F

. O baza de date relationala reprezinta o colectie de relatii (tabele in acceptiunea uzuala, memorate fizic in fisiere). Coloanele tabelului se numesc tupluri, iar liniile se numesc

atribute. F

.La o baza de date relationala,domeniul este definit ca multimea obiectelor de tipuri diferite F

. Managementul documentelor reprezinta crearea documentelor, memorarea, regasirea si diseminarea acestora. F

. Un sistem de management al documentelor, DMS (Document Management System) este un sistem de programe pe calculator utilizat pentru a urmari si stoca documente electronice si/sau documente pe hartie. F

. Proiectul reprezinta un ansamblu de eforturi temporare depuse pentru a crea un produs sau de a asigura un serviciu. A

. Obiectivul proiectului este construit din ansamblul sarcinilor (detaliate pe activitati si faze) necesare pentru finalizarea proiectului. A

. Managementul proiectelor este un ansamblu aplicat de principii, metode si tehnici de lucru pentru planificarea si executia de catre o echipa de lucru, sub conducerea colectiva a acesteia, a unui proiect definit prin obiectivele proiectului si caracterizat prin specificatiile continute in obiectivele produsului sau serviciului nou. F

. Drumul critic reprezinta succesiunea de activitati critice care determina un drum situat intre nodul initial si nodul final al grafului atasat proiectului. A

. Supermagistrala informationala este un web extins de retele de telecomunicatii digitale de mare viteza pentru servicii informationale, de educatie, de distractii etc. la birouri si la domiciliu, de interes public general (cu preponderenta) si cu acces restrans, pentru unii membri ai organizatiei proprietare (pentru informatia sensibila). A

. Retelele de comunicatii sunt retele cu valoare adaugata, VAN (Value Added Networks) deoarece sustin circulatia valorilor si bunurilor si ofera servicii factorilor economici si administrativi care le pun in lucru. A

. Retelele convergente sunt retelele de telecomunicatii care pot furniza voce, date si video in mai multe infrastructuri de retea. F

. Managementul cunostintelor, KM (Knowledge Management) reprezinta capacitatea organizatiei de a captura, clarifica, selecta, stoca, organiza, comunica si utiliza cele mai bune practici (best practices) in lucrul cu cunostinte (Knowledge Work) si in luarea deciziilor pe toate nivelurile ierarhice, la nivel individual si de grup. A

. Managementul cunostintelor, KM (Knowledge Management) reprezinta procesul de gestionare si mostenire aleatoare si pasiva a cunostintelor stocate ca experienta a acelei organizatii. F

. Organizatia orientata pe cunostinte, KO (Knowledge Organization) reprezinta organizatia care promoveaza sistematic la nivel de politici organizationale managementul cunostintelor (KM) si care converteste angajatii in lucratori cu cunostinte, KW (Knowledge Workers) pe toate nivelurile ierarhice. A

. Capitalul intelectual al organizatiei face parte din categoria bunurilor tangibile.     F

. Managementul cunostintelor este condus de catre o persoana cu aceasta responsabilitate denumita manager de cunostinte, CKO (Chief Knowledge Officer). A

. Datorita competitiei, valoarea creata prin managementul cunostintelor cu tehnica de calcul poate mai degraba sa se indrepte catre angajatii companiilor care au efectuat investitiile in detrimentul clientilor (legea lui Brynjolfsson). F

.Exemple de lucratori cu cunostinte pot fi secretarele, personalul din vanzari si bibliotecarii. F

. Prin inteligenta artificiala (Artificial Intelligence) se intelege tehnologia informatica care priveste simularea pe calculatorul electronic a unor elemente ale inteligentei umane (deductia logica, capacitatea de a invata din experienta, obtinerea unor concluzii pe baza unor date incomplete, recunoasterea vorbirii etc.). A

. Prelucrarea cunostintelor este o prelucrare algoritmica. F

. Problemele dificile de rezolvat sunt probleme complexe, complete, consistente, certe, bazate pe aprecieri precise, clare, bine structurate. F

. Sistemul expert reprezinta un sistem de programe pe calculator, fundamentat pe metode si tehnologii ale inteligentei artificiale, care stocheaza cunostintele mai multor experti umani dintr-un domeniu bine definit si pe care apoi le utilizeaza pentru rezolvarea problemelor dificile specifice domeniului. A

. Motorul de inferente reprezinta partea de prelucrare a sistemului expert si constituie subsistemul cognitiv al acestuia. F

. La un sistem expert, prin reguli de productie se inteleg regulile de forma IF concluzie THEN premize, unde premizele si concluzia reprezinta fapte. F

. Interconectarea unei multimi de neuroni artificiali defineste perceptronul care reprezinta primul model de retea neuronala artificiala. A

. In sistemele informatice inteligente, agentii inteligenti executa rationamente asupra cunoasterii ce se refera atat la mediul de lucru cat si la comportamentul celorlalti

agenti. A

.Sistemul suport pentru decizii, DSS (Decision Support System) sau sistemul informatic pentru asistarea deciziei (SIAD) este sistemul informatic al carui obiectiv este, an general, asistarea procesului managerial si, in particular, asistarea procesului de adoptare a deciziilor A

. Informatiile care se pot obtine prin Data Mining nu sunt predictive sau descriptive. F

. Sistemele informatice de tipul Enterprise Resource Planning (ERP) sunt sisteme bazate pe arhitectura client/server dezvoltate pentru prelucrarea tranzactiilor si facilitarea integrarii proceselor de afaceri cu furnizorii, clientii si alti parteneri de afaceri. A

. In cazul SIAD, deci si al depozitelor de date, numarul de utilizatori finali (manageri) este foarte mare. F

MULTIPLE CHOICE

In definirea sistemului (DEX) nu este cuprinsa urmatoarea notiune:

a. ansamblu de elemente dependente

b. intreg organizat

c. plan prestabilit

d. ansamblu de elemente independente

e. scopul realizarii unui anumit obiectiv

In Societatea Informationala - Societatea Cunoasterii, factorii semnificativi ai dezvoltarii tehnicilor de comunicatie interactiva sunt:

1) inalta tehnologie (HighTech)

2) industria

3) agricultura

4) lumea lucrului (Work World),

5) limbajele de programare

6) limbile straine

7) lumea filmului artistic (Moves World)

8) toate formele de cultura in societate

Precizati raspunsul corect:

a. 1+2+3+6

b. 1+2+4+8

c. 3+4+5+7

d. 4+5+6+7

e. 1+2+3+5+6+7+8

Dupa Henry Lucas, obiectivele sistemelor informatice sunt clasificate in functie de criteriile:

1) Sfera de cuprindere;

2) Relatiile dintre sisteme;

3) Domeniul de activitati;

4) Tipul datelor de intrare;

5) Posibilitatile de cuantificare a rezultatelor (efectelor) sistemelor informatice.

Precizati raspunsul corect:

a. 1+3+5

b. 1+2+5

c. 1+2+4

d. 3+4+5

e. 1+2+3+4+5

In functie de criteriul Domeniul de activitati, in teoria sistemelor informatice se deosebesc obiective care afecteaza:

1) activitatile secundare ale organizatiei;

2) activitatile de baza ale organizatiei;

3) functionarea sistemului informational;

4) functionarea sistemului de credite organizationale;

5) schimburile de date dintre subsisteme.

Precizati raspunsul corect:

a. 1+2

b. 2+3

c. 2+5

d. 3+4

e. 1+2+3+4+5

Componentele unui sistem informatic sunt:

1)Hardul;

2)Softul;

3)Comunicatiile;

4)Relatiile umane;

5)Baza stiintifica si metodologica;

6)Baza informationala;

7)Gradul de incredere in date;

8)Utilizatorii;

9)Cadrul organizatoric.

a. 1+2+3+4+5+6+7

b. 1+2+3+4+7+8+9

c. 1+2+3+5+6+8+9

d. 1+2+3+5+6+8+9

e. 1+2+3+4+6+8+9

In relatia dintre organizatia economica si sistemul informatic factorii de influenta sunt, in principal:

1)Mediul

2)Structura organizationala

3)Politica organizationala

4)Timpul

5)Procedurile standard

6)Cultura organizationala

7)Criticismul

8)Managementul deciziilor.

a. 1+2+3+4+5+6

b. 1+2+4+5+6+8

c. 1+2+3+6+7+8

d. 3+4+5+6+7+8

e. 1+2+3+5+6+8

In functie de organizarea datelor sistemului informatic, se deosebesc:

1)Sisteme informatice cu colectii de date organizate in fisiere;

2)Sisteme informatice cu colectii de date organizate in baze de date;

3)Sisteme informatice cu colectii de date organizate in albume de imagini;

4)Sisteme informatice cu colectii de date organizate combinat (in fisiere si in baze de

date).

a. 1+2+3

b. 1+3+4

c. 1+2+4

d. 2+3+4

Abordarile tehnice ale sistemelor informatice integrate economice sunt fundamentate pe:

1)Management

2)Psihologie

3)Sociologie

4)Informatica

5)Stiinte politice

6)Tehnologie

a. 1+2+3

b. 2+3+5

c. 1+4+6

d. 4+5+6

e. 1+3+5

Abordarile comportamentale ale sistemelor informatice integrate economice sunt fundamentate pe:

1)Management

2)Psihologie

3)Sociologie

4)Informatica

5)Stiinte politice

6)Tehnologie

a. 1+2+3

b. 2+3+5

c. 1+4+6

d. 4+5+6

e. 1+3+5

. Caracteristicile de calitate a sistemelor informatice sunt:

1)Functionalitatea

2)Fiabilitatea

3)Utilizabilitatea

4)Uzabilitatea

5)Eficienta

6)Mentenabilitatea

7)Portabilitatea

8)Interoperabilitatea

9)Complexitatea

a. 1+2+3+4+5+6+7+8

b. 1+2+3+5+6+7+8+9

c. 1+2+3+4+5+6+7+9

d. 1+2+3+4+5+7+8+9

e. 1+3+4+5+6+7+8+9

. Motivele pentru care o tranzactie poate aborta sunt diverse:

1. Motive interne;

2. Interblocarea bazei de date;

3. Motive externe;

4. Motive determinate de operator;

5. Continut fraudulos.

a. 1+2+3+4

b. 1+3+4+5

c. 2+3+4+5

d. 1+2+4+5

. Atunci cand se produce abortarea tranzactiei:

1. tranzactia este stopata

2. efectele operatiilor deja efectuate sunt anulate

3. baza de date este trecuta in noua stare

4. starea inconsistenta dispare

a. 1+2+3

b. 1+2+4

c. 1+3+4

d. 2+3+4

. Cand se valideaza o tranzactie, se executa urmatoarele reguli:

1.Se indica SGBD-ului momentul de reflectare a efectelor tranzactiei in baza de date;

2.Din momentul de validare a tranzactiei, efectele acestei tranzactii nu mai pot fi anulate;

3.Din momentul de validare a tranzactiei, efectele acestei tranzactii inca mai pot fi anulate;

4.Se executa operatia de ABORT sau ROLLBACK.

a. 1+3

b. 1+4

c. 1+2

d. 2+4

. Arhitectura bazei de date se refera la:

a. baza de date propriu zisa, analiza sistemului, proiectarea structurii bazei de date,

incarcarea datelor, exploatarea si intretinerea bazei de date.

b. baza de date propriu zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, incarcarea datelor,

exploatarea si intretinerea bazei de date.

c. baza de date propriu zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, set de proceduri

manuale si automate, dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat.

d. baza de date propriu zisa, proiectarea structurii bazei de date, incarcarea datelor,

exploatarea si intretinerea bazei de date.

e. baza de date propriu zisa, set de proceduri manuale si automate, incarcarea datelor,

dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat.

. Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita:

a. relatie sau inregistrare.

b. relatie sau atribut.

c. relatie sau camp de date.

d. relatie sau tabel.

e. relatie sau ierarhie.

. Nivelele de structurare a componentelor unei baze de date, in functie de clasa de utilizatori, sunt:

a. baza de date propriu-zisa, sistemul de gestiune al bazei de date, set de procedure manuale si automate, dictionar al bazei de date, mijloace hard si personal implicat.

b. nivelul logic, nivelul de analiza a sistemului si nivelul de proiectare a structurii bazei de date.

c. nivelul logic, nivelul de analiza si nivelul fizic.

d. nivelul logic, nivelul conceptual sau global si nivelul de exploatare a bazei de date.

e. nivelul logic, nivelul conceptual sau global si nivelul fizic.

. "Triada de aur" specifica oricarui sistem informatic este compusa din:

a. reprezentare -afisare - tiparire

b. stocare - prelucrare- prezentare date

c. adunare - scadere si inmultire date

d. introducere, memorare si afisare date

. In realizarea bazelor de date relationale, domeniul reprezinta:

a. un obiect concret sau abstract al realitatii.

b. multimea tuturor valorilor posibile pe care le poate lua un atribut intr-o anumita perioada de timp.

c. gradul tabelului.

d. numarul de inregistrari ale bazei de date.

e. o serie de comenzi pe care SGBD-ul le executa automat la aparitia unui eveniment.

. O baza de date trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:

1. structura bazei de date trebuie sa asigure informatiile necesare si suficiente pentru indeplinirea cerintelor de informare si decizie;

2. sa asigure o independenta sporita a datelor fata de programe si invers;

3. sa se realizeze o redundanta (cardinalitatea informatiilor colectiilor de date) minima si controlata a datelor memorate;

4. accesul la datele stocate in baza de date sa fie rapid si eficace;

5. sa asigure o dependenta biunivoca a datelor fata de programe si invers.

a. 1+2+3+4

b. 1+2+3+5

c. 1+3+4+5

d. 2+3+4+5

. Obiectivele unui SGBD sunt, in principal, urmatoarele:

1.asigurarea independentei datelor fata de aplicatie;

2. asigurarea redundantei minime si controlate a datelor;

3. asigurarea tuturor facilitatilor posibile de exploatare a datelor;

4. asigurarea securitatii si protectiei datelor impotriva accesului neautorizat (inclusiv prin criptarea datelor);

5. asigurarea coerentei si integritatii datelor impotriva stergerilor accidentasle sau intentionate;

6.asigurarea redundantei maxime si controlate a datelor;

7. asigurarea partajarii datelor (accesul concurent al utilizatorilor la baza de date);

8. asigurarea nivelului de performanta globala (volum mare de date complexe gestionate cu un timp de raspuns acceptabil la adresarea cererilor de interogare din partea utilizatorilor multipli);

9.asigurarea dependentei datelor fata de aplicatie.

a. 1+3+4+5+6+7+8

b. 3+4+5+6+7+8+9

c. 1+2+3+4+5+7+8

d. 2+3+4+5+7+8+9

. Functiile generale ale unui SGBD sunt:

1) descrierea datelor (definirea structurii bazei de date prin intermediul limbajului de definire a datelor);

2) manipularea datelor (incarcarea, actualizarea, prelucrarea si regasirea datelor cu ajutorul limbajului de manipulare a datelor);

3) descongestionarea datelor (dispunerea acestora pe structuri de date paralele);

4) utilizarea bazei de date (de catre toate categoriile de utilizatori);

5) administrarea bazei de date.

a. 1+2+3+4

b. 1+2+4+5

c. 2+3+4+5

d. 1+3+4+4

. In evolutia istorica, bazele de date si sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) associate au cunoscut mai multe generatii:

1)sistemele ierarhice si retea;

2)sistemele relationale;

3)sistemele in tehnologie avansata (orientate obiect, relationale orientate obiect, deductive, distribuite, multibaze, active, multimedia, online etc.);

4)sistemele baze de date.

a. 1+2+3

b. 1+2+4

c. 2+3+4

d. 1+2+3+4

. Pot constitui sisteme de birotica, OAS:

1)procesoare de cuvinte,

2)sisteme de tehnoredactare computerizata - DTP, Desktop Publishing,

3)sisteme DSS, Decision Support Systems,

4)publicatii pe Web - Web Publ,

5)calendare de activitati electronice - E-Calend,

6)baze de date distribuite - DDB, Distributed DataBase).

a. 1+2+3+4+5

b. 1+2+4+5+6

c. 1+3+4+5+6

d. 2+3+4+5+6

. Avantajele folosirii sistemelor informatice pentru automatizarea lucrarilor de birou sunt:

1) Eliminarea (diminuarea) efortului fizic;

2)Micsorarea efortului intelectual datorat scrierii si transcrierii manuale a informatiilor;

3)Reducerea timpului de receptie, prelucrare si transmitere a informatiei orale sau scrise din activitatea de birou;

4) Cresterea exactitatii proceselor informationale;

5) Marirea capacitatii de memorare;

6) Cresterea vitezei de regasire a informatiei;

7) Cresterea calitatii si productivitatii activitatilor de birou;

8) Scaderea costului informatiei;

9) Asigura infrastructura pentru afaceri electronice;

10) Micsorarea capacitatii de memorare;

11) Marirea timpului de receptie, prelucrare si transmitere a informatiei orale sau scrise

din activitatea de birou;

a. 1+2+3+4+5+6+7+8+9

b. 1+2+3+4+6+7+8+9+10

c. 1+3+4+5+6+7+8+9+11

d. 1+3+4+6+7+8+9+10+11

. In OAS, biroul are trei functii de baza:

1. gestionarea si coordonarea muncii lucratorilor cu date, informatii si cunostinte;

2. conectarea muncii lucratorilor locali cu date, informatii si cunostinte, cu toate

nivelurile si functiunile organizatiei economice;

3. conectarea organizatiei economice la lumea exterioara ei, incluzand clientii, furnizorii,

organismele guvernamentale si auditorii externi;

4. controlul activitatilor curente din organizatie.

a. 1+2+3

b. 1+2+4

c. 1+3+4

d. 2+3+4

. In OAS, activitatile majore ale lucratorilor din birou se refera la:

1. managementul documentelor, incluzand crearea documentului, memorarea, regasirea si diseminarea acestuia;

2. conducerea proceselor industriale;

3. planificarea pentru persoane individuale sau grupuri;

4. comunicarea, cuprinzand initierea, receptarea si gestionarea comunicatiilor voce, digitale si bazate pe documente pentru persoane individuale sau grupuri;

5. gestionarea datelor (de exemplu, despre angajati, clienti, vanzatori etc.);

6. coordonarea activitatilor curente.

a. 1+2+3+4

b. 2+3+4+6

c. 1+3+4+5

d. 2+3+4+6

. Un sistem de management al documentelor, DMS (Document Management System) este un sistem de programe pe calculator utilizat pentru a urmari si stoca:

1)documente electronice

2)documente pe hartie

3)imagini ale documentelor pe hartie

4)fotografii pe hartie.

a. 1+2

b. 1+3

c. 1+4

d. 2+3

e. 2+4

. Un sistem de management al documentelor, DMS, asigura, de regula:

1)memorarea documentelor

2)stabilirea versiunii documentelor

3)metadate

4)securitatea documentelor

5)suportarea documentelor

6)capacitati de indexare si regasire a documentelor

7)incetarea documentelor.

a. 1+2+3+4+5

b. 2+3+4+5+6

c. 1+2+3+4+6

d. 2+3+4+6+7

e. 1+3+5+6+7

. Termenul de sistem de management al documentelor, DMS, se suprapune adesea cu conceptual de:

a. sistem informatic de asistare a deciziei, DSS (Decision Support System)

b. sistem informatic de automatizare a lucrarilor de birou, OAS (Office Automation System)

c. sistem de management al continutului la nivel de intreprindere, CMS (Content

Management System)

d. sistem de procesare a tranzactiilor, TPS (Transaction Processing System)

e. sistem informatic de management, MIS (Management Information System)

. Termenul de sistem de management al documentelor, DMS, este legat de conceptul de:

a. managementul bunurilor digitale, DAM (Digital Asset Management)

b. managementul bunurilor tangibile

c. managementul bunurilor personale

d. managementul bunurilor de natura accesoriilor, FAM, (Fixture Asset Management)

. Intr-o organizatie in care prin procedee clasice aprobarea unui document dureaza in mod normal cateva zile, in organizatia cu DMS, prin implementarea unei solutii de workflow si Document Management, perioada de aprobare poate fi redusa considerabil, la nivel de:

1)o zi

2)ore

3)minute

4)secunde

5)fractiuni de secunda

a. 1+2

b. 1+3

c. 3+4

d. 2+3

e. 4+5

. Un exemplu de platforma unificata pentru managementul documentelor este cel al firmei ECM care contine urmatoarele tipuri de servicii:

1)Servicii asupra proceselor (Process Services)

2)Servicii asupra continutului (Content Services)

3)Servicii de arhivare (Repository Services)

4)Servicii de consultanta (Consulting Services)

5)Servicii de integrare (Integration Services)

a. 1+2+3+4

b. 1+2+3+5

c. 1+3+4+5

d. 2+3+4+5

. Planul reprezinta enumerarea sau reprezentarea grafica a tuturor activitatilor proiectului ca rezultat al:

1)estimarii

2)ordonarii logice

3)acceptarii riscurilor

4)analizei pe baza factorului timp

a. 1+2+3

b. 2+3+4

c. 1+3+4

d. 1+2+4

. Sintagma de "resurse limitate" din definitia proiectului se refera la restrictiile impuse asupra:

1)timpului (resurse de timp)

2)costului (resurse materiale, financiare, umane)

3)asteptarilor tuturor persoanelor implicate in proiect direct sau indirect

4)obiectivului final (descris prin specificatii, pentru obiectivul produsului sau serviciului;

descris prin activitati si faze pentru obiectivul proiectului)

a. 1+2+3

b. 1+2+4

c. 1+3+4

d. 2+3+4

. Premize creerii unei organizatii inteligente sunt, intre altele:

1. Piete dinamice, surprinzatoare si instabile

2. Inlocuirea inteligentei umane cu inteligenta artificiala

3. Organizatia se afla intr-o permanenta schimbare si adaptare la cerintele mediului socio-economic

4. Accentul s-a mutat pe cunoastere si nu pe capital

5. Complexitatea activitatilor organizationale

6. Mediul concurential

7. Suportul infrastructurii IT&C

8. Asistarea deciziei este sprijinita prin managementul cunostintelor

9. Robotii inlocuiesc omul in toate activitatile din organizatie

a. 1+2+3+4+5+6+7

b. 1+3+4+5+6+7+8

c. 1+2+3+4+5+6+9

d. 1+3+4+5+6+7+9

e. 2+3+4+5+6+7+8

. Capitalul intelectual al organizatiei face parte din categoria bunurilor intangibile si are urmatoarele caracteristici:

1)Cuprinde experienta (expertiza), calificari, marci, patente, "know-how".

2)Este un capital "fluid".

3)Evaluarea este dificila.

4)Este un bun tangibil al intregii omeniri.

a. 1+2+3

b. 1+2+4

c. 1+3+4

d. 2+3+4

. Managementul cunostintelor presupune o infrastructura IT&C cu retele si baze de date care faciliteaza:

1)colectarea si partajarea cunostintelor organizationale

2)prelucrarea tranzactiilor

3)utilizarea instrumentelor hardware si software ce fac informatiile accesibile si utilizabile

4)inlocuirea inteligentei umane cu inteligenta artificiala

a. 1+2

b. 1+3

c. 2+4

d. 3+4

. Elementele managementului cunostintelor in organizatie sunt grupate in:

1)sistemele de lucru cu cunostinte, KWS (Knowledge Work Systems)

2)sistemele de prelucrare a tranzactiilor, TPS (Transaction Processing Systems)

3)sistemele de birotica, OAS (Office Automation Systems)

4)sistemele colaborative de grup

5)tehnicile de inteligenta artificiala, AI (Artificial Intelligence).

a. 1+2+3+4

b. 2+3+4+5

c. 1+3+4+5

d. 1+2+3+4+5

. Exemple de lucratori cu date si informatii pot fi:

1)judecatorii

2)secretarele

3)personalul din vanzari

4)cercetatorii stiintifici

5)proiectantii

6)arhitectii,

7)scriitorii

8)bibliotecarii

a. 1+2+3

b. 2+3+4

c. 3+4+6

d. 2+3+8

e. 6+7+8

. Exemple de lucratori cu cunostinte pot fi:

1)judecatorii

2)secretarele

3)personalul din vanzari

4)cercetatorii stiintifici

5)proiectantii

6)arhitectii,

7)scriitorii

8)bibliotecarii

a. 1+2+3+4+5

b. 1+4+5+6+7

c. 2+3+4+5+6

d. 3+4+5+6+7

e. 4+5+6+7+8

. Sistemele informatice de lucru cu cunostinte, KWS (Knowledge Work Systems) ofera lucratorilor cu cunostinte instrumentele specializate necesare, cum sunt cele pentru:

1)grafica puternica

2)instrumentele analitice

3)de executare a tranzactiilor

4)de comunicatii

5)de gestionare a documentelor

a. 1+2+3+4

b. 1+3+4+5

c. 1+2+4+5

d. 2+3+4+5

. In sistemele expert de gestiune, prelucrarea cunostintelor este:

1)o prelucrare simbolica

2)prelucrare nealgoritmica ce nu face diferenta dintre date si programe

3)prelucrare algoritmica

4)are caracter declarativ

5)o prelucrare de imagini video

a. 1+2+4

b. 1+2+5

c. 2+3+4

d. 2+3+5

e. 3+4+5

. Dintre domeniile principale de aplicatie ale inteligentei artificiale se enumera:

1)sistemele expert

2)invatarea automata

3)demonstrarea automata a teoremelor

4)robotica

5)jocurile dintre om si calculator

6)traducerea automata

7)inlocuirea inteligentei umane cu inteligenta artificiala

8)recunoasterea formelor

9)realitatea virtuala

10)realitatea imediata

a. 1+2+3+4+5+6+7+8

b. 1+2+3+4+5+6+8+10

c. 1+2+3+4+5+6+7+10

d. 1+2+3+4+5+6+8+9

. In sistemele de inteligenta artificiala, se trateaza probleme dificile de rezolvat adica:

1)complexe

2)incomplete

3)inconsistente

4)incerte

5)procedurale

6)bazate pe aprecieri vagi

7)confuze

8)slab structurate

9)algoritmice

a. 1+2+3+4+5+6+7

b. 1+2+3+4+6+7+9

c. 1+2+3+4+6+7+8

d. 1+3+4+5+6+7+9

. Sistemul expert reprezinta un sistem de programe pe calculator:

1)fundamentat pe metode si tehnologii ale inteligentei artificiale

2)care stocheaza cunostintele mai multor experti umani dintr-un domeniu bine definit

3)care utilizeaza cunostintele pentru rezolvarea problemelor dificile specifice domeniului

abordat

4)care prelucreaza tranzactii din domeniul abordat.

a. 1+2+3

b. 1+2+4

c. 1+3+4

d. 2+3+4

. Arhitectura unui sistem expert cuprinde:

1)baza de cunostinte

2)baza de fapte

3)motorul de inferente

4)modulul de achizitie a cunostintelor

5)modulul impropriu

6)modulul explicativ

7)modulul implicit

8)interfata cu utilizatorul

a. 1+2+3+4+5+6

b. 1+2+3+4+6+7

c. 1+2+3+4+6+8

d. 2+3+4+5+6+7

e. 3+4+5+6+7+8

. Functiile unui sistem informatic pentru asistarea deciziei, DSS (Decision Support System) sunt:

a. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre intrari si iesiri

b. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea soft-ului si gestiunea hard-ului

c. gestiunea intrarilor, gestiunea iesirilor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte

d. gestiunea datelor, gestiunea iesirilor, gestiunea legaturilor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte

e. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte

. Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul crearii unor tehnologii speciale cum sunt:

a. 1+2+3

b. 2+4

c. 3+4+5

d. 4+5

e. 1+5

. Diferentele dintre depozitul de date si baza de date sunt urmatoarele:

a. 1+2+3

b. 2+3+5

c. 3+4+5

d. 1+2+4+5

e. 1+2+3+4+5

. Tehnicile Data Mining sunt:

1)Clasificarea;

2)Estimatia;

3)Predictia;

4)Gruparea;

5)Copierea.

a. 1+2+3+4

b. 1+2+3+5

c. 1+3+4+5

d. 2+3+4+5

. Un sistem ERP prezinta urmatoarele caracteristici:

1)lucreaza pe arhitecturi client/server;

2)este autoadaptabil (fara interventia operatorului);

3)integreaza si unifica procese economice;

4)prelucreaza tranzactii ale organizatiei;

5)foloseste o baza de date unica (in care datele sunt introduse o singura data);

6)permite acces la date in timp real;

7)este sistem inchis;

8)este adaptat specificului ramurii din care face parte organizatia economica;

9)asigura suport multilingv si multivaluta;

10)este destinat exclusiv utilizarii in administratia publica.

a. 1+2+3+4+5+6+7+8

b. 1+2+3+4+5+6+8+10

c. 1+2+3+4+5+7+8+9

d. 1+2+3+4+5+6+8+9

e. 2+3+4+5+6+8+9+10

. Se apreciaza ca 60% din piata mondiala de ERP revine unui numar restrans de furnizori de sisteme ERP, grupati sub acronimul BOPSE:

1)Baan

2)Oracle

3)PeopleSoft

4)SAP

5)J.D.Edwards

6)K.N.Edna.

a. 1+2+3+4+5

b. 1+3+4+5+6

c. 1+2+4+5+6

d. 2+3+4+5+6

COMPLETION

1. CUNOSTINTA semnifica ceea ce este cunoscut.

2. CUNOSTINTELE sunt informatii dobandite prin instruire (educatie) si practica (experienta).

3. Caracterul de data, informatie sau cunostinta este RELATIV.

4. Orice sistem tinde sa realizeze maximum de organizare, concomitent cu o cat mai puternica integrare in sistemul SUPERIOR.

5. Sistemul de conducere de tip CIBERNETIC este sistemul de conducere in care elemental regulator actioneaza pe bucla de reactie, avand la cea de-a doua intrare informatii de referinta.

6. Notiunea de cuplare in retea este specifica sistemelor INTEGRATE in care la modul ideal absolut toate elementele se leaga cu toate elementele.

7. Daca intr-o retea, numarul elementelor devine foarte mare sau, la un moment dat, necontrolat de mare, se ajunge la un exces sau la REDUNDANTA ce poate fi considerata un factor de reglare sau poate fi folosita la aparitia altor modalitati de reglare.

8. Un sistem integrat mare reprezinta un sistem format din elemente de mare diversitate, a caror stare si a caror evolutie nu pot fi descrise ANALITIC.

9. Cu cat gradul de organizare si de complexitate a sistemelor creste cu atat legaturile devin mai SLABE .

10. Caracteristic sistemelor integrate este faptul ca intre elementele aceluiasi subsistem exista legaturi mult mai puternice decat intre elementele unor subsisteme DIFERITE ale aceluiasi sistem.

11. Notiunea de sistem HIPERINTEGRAT a aparut din necesitatea de a explica continua generare si regenerare a elementelor, asa numita situatie "totul depinde de totul".

12. Ciclul de VIATA al sistemelor informatice este definit pe intervalul de timp cuprins intre decizia de realizare a unui sistem informatic nou si decizia de scoatere din exploatare a acestuia si de inlocuire cu un alt sistem informatic.

13. Ciclul de DEZVOLTARE al sistemului informatic este intervalul de timp cuprins intre decizia de realizare a sistemului informatic si decizia de intrare a sistemului informatic in exploatare.

14. Metodologia de analiza si proiectare STRUCTURATA a sistemelor informatice, SSADM

(Structured System Analysis and Design Methodology), 1982, Marea Britanie, contine un set de tehnici, instrumente si formulare standard pentru descrierea sistemului existent sau a sistemului proiectat (sistemul nou).

15. Managementul CONFIGURATIEI software, SCM (Software Configuration Management)

inseamna stabilirea si mentinerea integritatii sistemelor informatice (produselor software) pe intregul ciclu de viata al acestora.

16. Modelul de productie in realizarea sistemelor informatice este un model de productie a

PROIECTELOR

17. Sistemele CONCURENTE sunt acele sisteme baza de date la care se executa mai multe tranzactii care acceseaza aceeasi baza de date.

18. Birotica este stiinta care se ocupa cu AUTOMATIZAREA lucrarilor de birou cu ajutorul IT&C.

19. La o baza de date relationala, cheia unei relatii reprezinta o multime minimala de atribute ale caror valori identifica in mod unic un TUPLU intr-o relatie.

20. Sistemele cu imagini ale documentelor reprezinta sistemele care convertesc documentele si imaginile in forma DIGITALA astfel incat ele pot fi memorate si accesate de un    calculator.

MATCHING

In Societatea informationala-Societatea cunoasterii:

1.b. Societatea informatica este o parte a societatii informationale care foloseste progresele tehnicii de calcul in toate domeniile de activitate economico-sociala.

2.d. Societatea cunoasterii (Knowledge Society) reprezinta mai mult decat societatea informationala si decat societatea informatica, inglobandu-le de fapt pe acestea.

3.a. Societatea informationala (Information Society) descrie o economie si o societate in care colectarea, stocarea, prelucrarea, transmiterea, diseminarea si utilizarea informatiilor si cunostintelor, inclusiv dezvoltarea tehnicilor de comunicatie interactiva, au un rol decisiv.

4.c. Societatea bazata pe cunostinte (Knowledge-Based Society) este o parte a societatii informatice care utilizeaza IT&C preponderent pentru prelucrarea datelor sub forma de cunostinte.

In organizatia economica:

5.c. Sistemul bazat pe cunostinte este o parte a sistemului informatic care proceseaza cunostinte intr-o cantitate determinanta si semnificativa.

6.a Sistemul informational reprezinta acel sistem de prelucrare a informatiilor, impreuna cu resursele organizationale asociate, cum sunt resursele umane, tehnice si financiare ce furnizeaza si distribuie informatia.

7.b. Sistemul informatic reprezinta partea automatizata a sistemului informational ce realizeaza prelucrarea datelor si informatiilor folosind un sistem de calcul; este un ansamblu de echipamente (hardware) si programe pe calculator (software) care asigura prelucrarea datelor.

In sistemele informationale (informatice):

8.b. Informatia reprezinta o data cu caracter de noutate despre un fenomen, proces etc.

9.c. Cunostinta este informatie cu inteles si informatie care actioneaza.

10.a. Data este reprezentata conventional prin numere, marimi, relatii etc. si este folosita la rezolvarea problemelor sau este obtinuta printr-o activitate de cercetare.

In cadrul sistemului informatic integrat al organizatiei economice se deosebesc:

11.b. Sistem informatic contabil AIS

12.d. Sistem informatic pentru marketing MKIS

13. a. Sistem informatic de resurse umane HRIS

14. c. Sistem informatic financiar FIS

In cadrul sistemului informatic integrat al organizatiei economice se deosebesc:

15.c. Sistem informatic pentru planificarea resurselor intreprinderii ERP

16.d. Sistem informatic de resurse informatice IRIS

17.b. Sistem informatic de management al lantului de distributie SCM

18.a. Sistem informatic pentru managementul relatiilor cu clientii CRM

Sistemele informatice integrate economice au in compunere, in functie de nivelurile de management ale organizatiei, urmatoarele tipuri de sisteme informatice:

19.c. sisteme informatice pentru procesarea tranzactiilor TPS

20.e. sisteme informatice pentru management MIS

21.f. sisteme informatice de lucru cu cunostinte KWS

22.a. sisteme informatice pentru automatizarea lucrarilor de birou OAS

23.d. sisteme informatice de sprijin al executivului ESS

24.b. sisteme informatice pentru asistarea deciziei DSS

Tipurile de integrari sunt urmatoarele:

25.d. Integrarea prin alegere se refera la posibilitatile elementelor unui sistem de a alege sistemul caruia sa-i apartina.

26.e. Integrarea intamplatoare in care elementele se integreaza intr-un sistem sau altul pe baza intamplarii. De remarcat este faptul ca, cu cat un sistem este mai divers si mai complex, cu atat intamplarea joaca un rol mai mare, motiv pentru care cercetarea statistica va avea un rol aparte.

27.a. Integrare de tip genetic care se caracterizeaza prin capacitatea anumitor sisteme de a se autoorganiza si de a se autogenera. Aceasta inseamna ca elementele au luat nastere chiar in acel sistem si toate componentele se creaza necontenit si reciproc intercorelandu-se.

28.c. Integrarea prin constrangere Integrarea prin dependenta presupune ca elementele sistemului continua sa ramana in cadrul lor pentru ca depind de alte elemente. Un astfel de sistem poate fi considerat ca fiind sistemul de productie care depinde de cel financiar si invers.

29.b. presupune integrarea obligata sau fortata, elementele fiind constranse sa functioneze intr-un cadru organizatoric dat.

Tipurile de organizari ale elementelor sistemului sunt:

30.c. Organizarea in circuit (bucla) presupune ca elementul urmator care a fost reglat (sau influentat) de elementul anterior, la randul lui sa-l poata regla sau influenta pe acesta.

31.a. Organizarea in serie presupune ca daca elementul urmator este influentat de elementul anterior, atunci se spune ca acesta poate fi reglat de elementul anterior. Pentru un sistem economic, exemplul tipic este reprezentat de fazele de productie care succed unele dupa altele, iar cea anterioara o poate regla pe cea urmatoare.

32.b. Organizarea in paralel ofera posibilitatea ca elementul anterior sa poata inlocui partial sau chiar total o eventuala defectiune a elementului urmator.

Din punctul de vedere al complexitatii structurii si al complexitatii functiilor indeplinite de un

sistem integrat, se deosebesc:

33.b. Sisteme complexe cu structura dezvoltata si care contin 104-107 elemente primare

34.c. Sisteme mari sau ultracomplexe cu un numar foarte mare de elemente (107-1030) dispuse in subsisteme interconectate

35.a. Sisteme simple cu structuri neramificate si care contin 103 elemente primare, dintre care un numar redus interconectate, fara a dispune de o structura ierarhica predominanta

In sistemele integrate:

36.d. Palierul este o inglobare de niveluri de organizare ierarhica, motiv pentru care acesta nu are forma de coloana, ci de piramida

37.c. Nivelul este format din totalitatea sistemelor autonome intre care nu exista relatii de subordonare

38.a. Integrarea structurala a sistemelor presupune stabilirea unor relatii de vecinatate care nu sunt suficiente

39.b. Integrarea functionala a sistemelor presupune atat integrarea substantiala, cat si cea energetica si informationala

Informatia este vazuta de DeMarco (1982) ca fiind abordabila din trei perspective specifice

sistemelor informatice:

40.b. Functiile scot in evidenta ceea ce face sistemul. Ele pot fi vazute si ca procese, deoarece elementele sistemului care stocheaza datele sunt supuse transformarilor functionale prin intermediul proceselor.

41.c. Comportamentul reflecta de fapt starile prin care trece sistemul la aparitia diverselor evenimente care au impact asupra lui si care ii confera un statut dinamic

42.a. Datele care sunt vazute sub forma de atribute si care reflecta structura statica a sistemului informatic

Conditiile pe care trebuie sa le satisfaca o tranzactie sunt:

43.d. Durabilitatea este proprietatea unei tranzactii prin care se garanteaza faptul ca odata tranzactia validata, rezultatele sale devin permanente si sunt scrise in baza de date. Aceasta proprietate are la baza conceptul de JURNAL (istoria evolutiei intregului sistem baza de date)

44.a. Atomicitatea inseamna ca orice tranzactie reprezinta o unitate elementara de prelucrare (executia acesteia se reduce la regula TOTUL SAU NIMIC!)

45.b. Consistenta inseamna corectitudinea operatiilor specifice tranzactiei. O trazactie este un program correct care converteste o baza de date dintr-o stare consistenta in alta stare consistenta

46.c. Izolarea este proprietatea tranzactiei de a avea acces doar la starile consistente ale bazei de date. Modificarile efectuate de o tranzactie sunt inaccesibile tranzactiilor care sunt concurente pana in momentul validarii acesteia

Modelul relational al datelor este fundamentat pe urmatoarele notiuni:

47.b. Structurile sunt obiecte definite ce contin date si care sunt accesibile utilizatorului.

48.c. Operatiile reprezinta actiuni prin care sunt manipulate datele sau obiectele schemei bazei de date.

49.a. Regulile stabilesc modul de manipulare a datelor.

La bazele de date relationale:

50.d. Regulile de integritate sunt conditii pe care datele ce formeaza baza de date trebuie sa le satisfaca si sunt in numar de trei: unicitatea cheii (cheia primara trebuie sa fie unica si minimala), integritatea entitatii (atributele cheii primare trebuie sa fie diferite de null) si integritatea referirii (o cheie externa trebuie sa fie null in intregime sau sa corespunda unei valori a cheii primare asociate).

51.c. Asocierea se realizeaza pe baza de atribute (din capul de tabel).

52.b. Relatia este o multime rezultata ca urmare a agregarii (corespondentei) a doua sau mai multe multimi. Pe domeniile Di consta dintr-un cap de tabel si un corp de tabel.

53.a. Domeniul este definit ca multimea obiectelor de acelasi tip.

Avantajele folosirii sistemelor de management al documentelor - DMS - sunt, intre altele:

54.c. Disponibilitatea informatiei atunci cand este nevoie de ea atat pentru companii care au o structura distribuita in teritoriu, cat si pentru lucrul off-line

55.d. Accesul la informatie pe baza unor reguli stricte pentru asigurarea unui grad ridicat de securitate a informatiei

56.e. Reducerea spatiului necesar arhivarii eliminand posibilitatea de pierdere a informatiilor, reducand costurile de manipulare a documentelor, a cheltuielilor administrative, inclusiv consumul de hartie

57.f. Imbunatatirea controlului asupra activitatii desfasurate pentru o comunicare eficienta

58.a. Focalizarea eforturilor organizatiei economice spre activitatea de baza eliminandu-se astfel timpii morti din punct de vedere al productivitatii, regasirii, distributiei, accesarii, procesarii informatiilor

59.b. Crearea unui mediu standardizat pentru introducerea de continut conducand la accelerarea proceselor interne in cadrul unei firme

Componentele esentiale ale unui sistem tipic de telecomunicatii sunt:

60.d. Procesoarele de comunicatii (modemuri, multiplexoare, controllere, procesoare front-end)ce asigura functiile de sprijin pentru transmiterea si receptionarea datelor

61.e. Software de comunicatii ce controleaza activitatile de intrare si de iesire si gestioneaza alte functii ale unei retele de comunicatii

62.b. Terminalele sau orice dispozitive de intrare/iesire care transmit sau receptioneaza date

63.a. Calculatoarele pentru procesarea datelor

64.c. Canalele de comunicatii adica legaturile prin care datele sau vocea sunt transmise intre dispozitivele de transmisie si de receptie dintr-o retea

Managementul cunostintelor in organizatie cuprinde:

65.d. Partajarea cunostintelor cu sisteme informatice colaborative de grup - Groupware, Intranet

66.a. Capturarea si codificarea cunostintelor cu sisteme de inteligenta artificiala -sisteme expert, ANN, algoritmi genetici, sisteme fuzzy

67.b. Generarea cunostintelor cu sisteme informatice de lucru cu cunostinte, KWS (Knowledge Work Systems) - CAD, realitate virtuala

68.c. Distribuirea cunostintelor cu sisteme informatice de automatizare a lucrarilor de birou, OAS (Office Automation Systems) - procesoare de cuvinte, DTP, Web Publishing, e-calend, DDB

In cadrul managementului cunostintelor in organizatie, baza de cunostinte poate contine:

69.b. Cunostinte externe de exemplu, cercetarea competitiva

70.c Cunostinte interne informale."cunostinte tacite"

71.a. Cunostinte interne structurate manuale de produs sau serviciu asigurat, rapoarte de cercetare etc.

Lucratorii cu cunostinte indeplinesc trei roluri cheie care sunt critice in cadrul organizatiei:

72.b. Servesc ca si consultanti interni in ceea ce priveste domeniile lor de cunoastere, modificarile care au loc ca si oportunitatile ce apar

73.c. Actioneaza ca agenti de schimbare in evaluarea, initierea si promovarea proiectelor de modificare

74.a. Actualizeaza permanent si conserva cunostintele in organizatie pe masura ce acestea se dezvolta in lumea exterioara prin intermediul tehnologiilor, stiintei, vietii sociale si artelor

Principalele tipuri de sisteme expert utilizate in domeniul economic sunt:

75.b. Sisteme expert de diagnosticare de exemplu, pentru analiza situatiei financiare a unei societati comerciale sau supravegherea procesului de acordare a creditelor intr-o banca

76.c. Sisteme expert de control si monitorizare de exemplu, gestiunea trezoreriei

77.a. Sisteme expert destinate previziunii si planificarii de exemplu, pentru structura portofoliului de clienti ai unei societati de asigurari sau pentru investitii

In cadrul sistemului informatic pentru management, MIS (Management Information System), subsistemul informatic pentru activitatea de productie cuprinde o ierarhie de subsisteme si aplicatii care se refera la:

78.e. Intretinerea utilajelor Reducerea duratelor de interventie, Moment optim de interventie

79.c. Lansarea in fabricatie Necesar de materiale, Necesar de manopera

80.d. Urmarirea productiei Monitorizarea contractelor, Gestionarea livrarilor restante sau in avans

81.a. Activitatea de fabricatie Sortimente optimale, Amplasarea optima a utilajelor si a locurilor de munca manuala;Optimizarea folosirii capacitatilor de productie

82.b. Programarea productiei Determinarea momentului optim, Determinarea lotului optim

Un sistem ERP are o arhitectura pe trei straturi:

83.b. Nivelul de prelucrare la nivel de aplicatie regulile afacerii, logica si functiunile sistemului, programele de aplicatie, inclusiv de transfer al datelor la servere de date

84.c. Nivelul de stocare a bazei de date gestiunea bazei de date si a metadatelor

85.a. Nivelul prezentare statii de lucru