U N I V E R S I T A T E A   S P I R U H A R E T 

Facultatea de Marketing si Comert Exterior

Investitiile internationale

1.Investitiile internationale: definire, forme, factori determinanti.

Componenta importanta si deosebit de dinamica a fluxurilor economice internationale, investitiile internationale au avut, in special in ultimele trei decenii, un impact puternic asupra cresterii economice, a comertului exterior si a structurilor productive din, practic, toate tarile lumii.

Pentru determinarea sferei de cuprindere a acestor fluxuri, este necesar, mai intai, sa fie definit conceptul de investitie.

In general, investitia reprezinta orice utilizare a unui activ in calitate de capital, deci pentru obtinerea de profit. Cum activele sunt reale sau financiare, investitiile, la randul lor, pot fi reale sau financiare.

Investitia reprezinta cumpararea de proprietati, actiuni, obligatiuni, sau depunerea de bani in institutii financiare in scopul asigurarii unui venit si a unei cresteri de capital.

Orice investitie are trei elemente caracteristice: profitul, ca scop al investitiei, timpul, ca dimensiune a procesului de valorificare si riscul, expresie a naturii deciziei economice. In cazul investitiilor internationale apare o noua trasatura - caracterul de extraneitate al tranzactiilor internationale.

Diversitatea si dinamica tipologica si domeniala a conceptului de investitii internationale au impus, din considerente de adaptabilitate la mutatiile produse in circuitul economic mondial, o multitudine de forme de derulare.

Astfel, modalitatile concrete prin care un agent economic realizeaza o investitie cu componenta internationala pot fi:

construirea "pe loc gol" a unei noi societati comerciale sau deschiderea unei filiale a celei existente intr-o alta tara;

achizitionarea unei firme straine sau fuziunea cu o astfel de firma;

crearea unor societati mixte;

cumpararea de actiuni de pe o piata straina sau emise de o firma din alta tara;

cumpararea de obligatiuni de pe o piata straina sau emise de o firma straina;

acordarea unui credit financiar unui agent economic dintr-o alta tara sau unui agent economic strain;

incheierea de contracte internationale de leasing sau franchising cu componenta investitionala.

Prin prisma raportului ce se stabileste intre agentul economic emitent si cel receptor se pot distinge investitiile directe si cele de portofoliu.

Atunci cand investitia presupune transferarea catre agentul emitent al fluxului investitional a posibilitatii de control si decizie asupra activitatii receptorului avem de-a face cu o investitie directa. In cazul in care investitia nu presupune statuarea unui astfel de raport, este vorba de o investitie de portofoliu.

De cele mai multe ori, incadrarea unei investitii internationale in unul din cele doua tipuri este extrem de dificila, astfel ca intre investitia directa si cea de portofoliu exista o asa numita "zona gri".

In general factorii care influenteaza deciziile investitionale sunt de trei tipuri:

factori specifici firmei investitoare;

factori locationali;

factori politico-admnistrativi si legislativi.

Factorii specifici firmei

O intensitate ridicata a componentei cercetare-dezvoltare in activitatea de productie reprezinta o variabila importanta in determinarea unei firme de a investi in strainatate. Se poate afirma ca firmele cu un grad ridicat de intensitate a activitatii de cercetare-dezvoltare, tind sa aiba un nivel mai ridicat de investitii straine directe (ISD) sau o pondere mai ridicata a productiei lor localizata in strainatate decat firmele cu un grad mai scazut al intensitatii de cercetare-dezvoltare.

Competenta de marketing, reputatia marcii de fabrica precum si alte aspecte ale individualizarii produsului contribuie, de asemenea, la cresterea abilitatii si a capacitatii firmelor de a produce profitabil in strainatate. Desigur, acesti factori sunt mai importanti pentru firmele care produc in tarile gazda, intrucat acest lucru le permite o mai stransa legatura si apropiere de piata locala de desfacere.

O eficienta ridicata a productiilor ce pot fi transferate in noi amplasamente locationale este un factor ce incurajeaza si sustine eforturile unei firme de a investi in strainatate.

Pe de alta parte, firmele mari tind sa-ti constituie activele tangibile si intangibile generatoare de avantaje comparative direct pe pietele tarilor gazda, ceea ce are drept efect o crestere a investitiilor straine directe efectuate de firmele respective. In acelasi timp, firmele cu pozitie dominanta pe pietele din tara lor de origine tind sa-si foloseasca atuurile si avantajele ce decurg din aceasta si pentru obtinerea unei pozitii dominante pe piata tarii gazda, unde s-au implantat, ceea ce este de natura sa antreneze o crestere a investitiilor straine directe efectuate de aceste firme.

Factori locationali

Marimea pietei locale este cel mai important factor determinant locational al ISD (vanzarile pe piete mari de desfacere permit o mai rapida recuperare a investitiilor efectuate).

Nivelul costurilor de productie reprezinta un al doilea factor locational de influentare al ISD.

Obstacolele comerciale pot influenta optiunea intre a exporta pe o anumita piata sau a produce direct, a investi pe piata respectiva.

Accesibilitatea resurselor naturale apare ca un element important in determinarea localizarii ISD, mai ales pentru industriile puternic dependente de resursele naturale, precum industria petrolului. De asemenea, costurile resurselor naturale pot influenta decizia investitionala in cazul ISD in industriile prelucratoare orientate spre export.

Factori politico-administrativi si legislativi

Stabilitatea politica reprezinta o preconditie importanta pentru efectuarea de investitii straine directe, in practica insa, se dovedeste faptul ca existenta unui climat politic instabil nu actioneaza ca un factor determinant important al ISD, poate datorita faptului ca guvernele tarilor gazda si investitorii au reusit, in aspecte concret-operationale, sa neutralizeze efectele negative potentiale ale unor astfel de factori adversi.

In luarea deciziei de efctuare a investitiei, firmele investitoare au in vedere reglementarile administrative din tarile gazda.

2. Fluxurile internationale de investitii, trasaturi actuale

Reflectand internationalizarea si globalizarea crescanda a strategiilor de afaceri, fluxurile de investitii au devenit o componenta majora a circuitului economic mondial, cuprinzand un numar tot mai mare de tari donatoare cat si in cea de tari receptoare de investitii.

Investitiile internationale directe au o contributie semnificativa la cresterea economica, ocuparea fortei de munca, transferul de tehnologie si ajustarile structurale intr-o arie geografica din ce in ce mai larga, acest lucru se reflecta si in tratamentul mai liber si mai deschis al investitiilor de catre tarile gazda.

O prima caracteristica a fluxurilor internationale de investitii o constituie concentrarea acestora in jurul "triadei" reprezentate de Statele Unite, Comunitatea Economica Europeana (CEE) si Japonia. Astfel, la sfarsitul deceniului trecut, din totalul investitiilor straine directe, de circa 1500 miliarde de dolari, tarile "triadei" detineau 81% fata de 47% in exporturile mondiale.

O alta caracteristica a fluxurilor internationale de investitii este dinamica ridicata si rolul major jucat de investitiile straine in procesul cresterii economice din tarile dezvoltate (OCDE).

Diverse studii evidentiaza o stransa corelatie intre OCDE si ritmul PNB din tarile respective. Astfel, scaderea generala a ritmului investitiei directe la mijlocul anilor '70 a corespuns incetinirii activitatii economice, cu toate ca investitiile straine si in acea perioada au fost mai intense decat cele interne, reluarea ritmului accelerat al investitiilor internationale s-a produs la mijlocul anilor '80.

Tabelul nr.1 Investitiile directe interne in tarile membre OCDE (inclusiv profituri reinvestite)

Miliarde dolari

Sursa: - OCDE 1985

Financial Times, internet buletin

Pana la mijlocul anilor '70 cea mai mare parte a investitiilor internationale directe proveneau din SUA. Ulterior acestei perioade a crescut ponderea tarilor europene (Franta, Germania, Marea Britanie). Scaderea absoluta a ponderii SUA s-a produs in perioada 1982-1984, pentru ca ulterior sa devina cel mai important receptor de investitii straine, atragand in ultimii ani mai mult de 50% din fluxul investitional international.

Excedentele inregistrate in balantele de plati se dovedesc a fi surse importante pentru efectuarea de investitii.

Ca particularitate relativ recenta in politica economica a unor state, in special Japonia, a aparut preferinta pentru investitiile directe in strainatate fata de exporturile de marfuri amenintate de masurile protectioniste.

O a treia caracteristica a investitiilor internationale se refera la evolutia specifica a fluxurilor in relatiile Nord-Sud. Este vorba de evolutia sinuoasa a fluxurilor investitionale si, in speta, a investitiilor directe intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare.

In al doilea rand, se constata o reorientare sectoriala a fluxurilor de investitii catre tarile in curs de dezvoltare.

In al treilea rand, se constata tendinta de concentrare a investitiilor straine intr-un numar relativ redus de tari in curs de dezvoltare, respectiv cele mai avansate dintre acestea, asa-numitele "tari nou industrializate".

In prima parte a deceniului trecut, 18 tari in curs de dezvoltare atrageau 86% din totalul investitiilor orientate catre acestea. Tarile Americii Latine, desi continua sa se afle pe primul loc, si-au diminuat ponderea in investitia totala, o cantitate din ce in ce mai mare fiind absorbita de tarile Asiei de sud-est.

3. Politica investitiilor internationale

Desi nevoia de capital, tehnologie, experienta manageriala este prezenta in orice economie nationala indiferent de gradul de dezvoltare si complexitate, iar receptarea acestor surse si din strainatate este un fenomen pregnant al ultimelor decenii, atitudinea fata de investitie straina este nuantata, combinand masuri de stimulare cu cele de descurajare sau de ingradire a penetrarii capitalului strain.

Masurile de stimulare a investitiilor cuprind toate actiunile guvernamentale ce duc la cresterea profitului investitiei potentiale sau reduc riscurile pe care acesta la presupune. Masurile de stimulare compenseaza chiar, in plan mai general, o serie de influente nefavorabile generate de factorii socio-politici sau institutionali.

Descurajarea investitiei straine se realizeaza pe calea unor masuri guvernamentale destinate a reduce profitul investitiei sau a spori riscurile aferente ei. Acestea limiteaza sau exclud mai ales investitia straina directa in anumite sectoare sau activitati, sau, urmarind anumite scopuri specifice, au, de fapt, si efect de descurajare a acesteia. Masurile de stimulare a investitiei straine practicate la nivel national si sectorial se pot clasifica astfel:

masuri intreprinse de tarile receptoare: masuri fiscale, masuri financiare, alte masuri;

masuri ale tarilor donatoare privind iesirile de investitii: masuri comerciale, conditionari ale acordarii unor facilitati pentru investitia straina sau neacordarea lor.

Uneori, masurile specifice de stimulare a investitiilor nu pot fi strict delimitate de stimulentele macroeconomice cu caracter temporar.

Principalele scopuri urmarite prin adoptarea acestor masuri sunt urmatoarele:

imbunatatirea performantei industriale;

corectarea dezechilibrelor regionale;

intarirea intreprinderilor mici si mijlocii;

reducerea somajului si optimizarea utilizarii fortei de munca;

dinamizarea exportului.

Masurile de descurajare a investitiilor straine urmaresc mai ales protejarea productiei nationale si controlul asupra resurselor; ele au in vedere mai ales companiile multinationale, carora li se pun conditii ca: sporirea procentului de componente autohtone in realizarea produsului finit, programe de pregatire a fortei de munca si utilizarea acesteia peste o limita considerata minima, obligativitatea reinvestirii unei cote de profit, anumite restrictii de transfer, etc.

4. Investitiile straine in Romania

Regimul institutional si legislativ

In tara noastra, etapa trecerii spre economia de piata a fost marcata de o serie de transformari legislative si administrative de natura sa faciliteze instaurarea mecanismelor economiei de piata si punerea in aplicare a reformei economice in toate componentele sale.

Atragerea, stimularea si directionarea investitiei straine in Romania fac obiectul de activitate al Agentiei Romane de Dezvoltare, care coordoneaza de asemenea si asistenta straina si pregatirea cadrelor in acest domeniu, constituindu-se, totodata, promotor legislativ al unor reglementari necesare in materie, in concordanta cu tendintele existente pe plan international.

Legea defineste continutul notiunii "investitii straine", prin care se intelege constituirea de societati comerciale cu capital integral strain sau prin asociere cu persoane fizice sau juridice romane, participarea la majorarea capitalului social al unei societati existente, precum si dobandirea de parti sociale ori actiuni la asemenea societati si obligatiuni sau alte efecte de comert; concesionarea, inchirierea sau locatia gestiunii ale unor activitati economice; servicii, etc; dobandirea dreptului de proprietate asupra unor bunuri mobile; dobandirea de drepturi de proprietate industriala si intelectuala; drepturi de creanta, cumpararea de spatii de productie; contractarea executarii de lucrari de explorare, exploatare si impartire a productiei in domeniul resurselor naturale.

Stadiul actual al investitiilor straine in Romania

Dupa decembrie 1989, investitiile straine au patruns in economia romaneasca exclusiv sub forma crearii de societati comerciale cu participare straina de capital.

In perioada ianuarie 1990 - decembrie 1991, numarul societatilor comerciale nou create cu participatie straina s-a ridicat la 8022, avand un capital social total de 26,1 miliarde lei, din care in valuta 268,7 milioane $.

Dintre cele peste 8000 de noi societati cu capital strain formate, marea majoritate sunt societati mici, constituite in special intre persoane fizice din tara si strainatate. Numai 182 de societati au un capital social subscris care sa depaseasca 100 mii $, in timp ce peste 7500 de societati au un capital de sub 50 mii $ fiecare.

Principalele tari investitoare in Romania au fost, in perioada de referinta, Franta, S.U.A., Germania, Anglia si Italia, iar principalele sectoare in care au patruns investitiile straine au fost comertul si turismul.

Tabelul nr. 2 Domeniile in care s-au facut investitii

In ciuda avantajelor comparative de care Romania dispune, volumul si calitatea investitiilor straine atrase pana in prezent sunt departe de a-I conferi capitalului strain rolul catalizator si dinamizator pe care acesta il are de jucat in procesul tranzitiei la economia de piata.

Principalul factor care a alimentat reticenta de principiu a investitorilor straini fata de Romania a fost perceptia externa negativa a climatului intern de afaceri.

Conditiile de operare nestimulative de pe piata locala cu care s-au confruntat investitorii deja prezenti au avut, la randul lor, un efect de descurajare a investitorilor potentiali dispusi sa surmonteze handicapul unei perceptii nefavorabile a climatului intern de afaceri si al unei atitudini promotionale pasive din partea autoritatilor.

Investitiile straine directe in Romania 1990-1999

Caracteristici ale investitiilor straine

In perioada 1990-1999 investitiile directe in Romania au atins nivelul de 4,36 miliarde dolari, nivelul aflat departe de potentialul real al economiei si de situatia inregistrata in tarile vecine: Ungaria, Cehia, Polonia. Dupa aproape un deceniu este posibila o incercare de analiza a cauzelor care au determinat aceasta nedorita diferentiere a Romaniei.

In primul rand este de remarcat faptul ca marile intrari de capital strain in aceste tari vecine au fost determinate in special de privatizarea partiala a unor utilitati publice (retele de telecomunicatii, de electricitate, etc.), a unor linii aeriene sau a unor banci de stat.

In al doilea rand, analiza dinamicii investitiilor straine directe in Romania ne permite decelarea unor specificatii ale acestui domeniu.

Evolutia pe ani a investitiilor straine directe in Romania, corelata cu ciclurile electorale si abordarile fiecarei perioade, conduce la urmatoarele constatari:

Pana in 1996 in Romania a existat un cadru legislativ stabil si chiar atractiv in domeniul investitiilor straine, dar oferta de privatizare a fost foarte redusa si nu a inclus practic deloc unitatile publice. Ca rezultat, s-a inregistrat un mare numar de investitori straini, de fapt cel mai mare din Europa Centrala si de Est, dar investitori mici, majoritatea dintre ei fiind persoane fizice.

Aceasta constatare vine sa contrazica asertiunile referitoare la existenta unui nivel ridicat si descurajant al birocratiei in perioada mentionata, dat fiind faptul ca investitorii mici nu dispun de influenta pe care o pot avea investitorii mari de tipul Coca-Cola, Siemens sau Renault si sunt nevoiti sa strabata toate etapele procesului birocratic. Faptul ca acesti mici investitori straini au venit in Romania intr-un numar atat de mare este cel mai bun indiciu ca ei se confruntau cu un nivel insurmontabil al birocratiei.

In perioada 1997-1999 asistam la o inversare a situatiei, respectiv cadrul legislativ si institutional devine extrem de instabil, dar oferta de privatizare creste considerabil. Efectul acestei combinatii de factori care insa pe ansamblu negativ, fapt reflectat de nivelul investitiilor straine directe care atinge in anii 1998-1999 cele mai reduse niveluri din intreaga perioada analizata.

Instabilitatea cadrului legislativ si institutional a afectat puternic investitorii straini atat direct, cat si indirect: in mod direct prin descurajarea initiativei de investitie in conditiile imposibilitatii pregatirii unui plan de afaceri si indirect prin afectarea intregului climat de afaceri si intregii evolutii economice care au devenit total neatractive. Practic in cei trei ani ai perioadei 1997-1999 s-a inregistrat o reducere a PIB cu 18%, fapt de natura a crea o puternica circumspectie din partea investitorilor.

La aceste aspecte direct legate de oferta si atractivitatea Romaniei in domeniul investitiilor straine directe se mai adauga si o serie de consideratii de ordin general.

Romania nu a dispus, in intreaga perioada analizata 1990-1999 de o politica industriala si o strategie pe termen lung care sa dea investitorilor o perspectiva clara a pietei pe care se pregateau sa intre.

Lipsa unui mandat clar acordat agentiei de promovare a investitiilor straine in perioada 1991-1996 si practic desfintarea sa imediat dupa 1997 a determinat in prima faza o eficienta relativ redusa in atragerea investitorilor straini, iar a doua faza, o confuzionare a acestora prin mesajul transmis.

Insuficienta promovare pe plan international a ofertei Romaniei in domeniul investitiilor straine. Acest fenomen s-a acutizat dupa 1997, cand practic nu s-au mai alocat fonduri pentru aceasta activitate, iar prin desfintarea institutiei de profil, Romania s-a autoeliminat de la finantarea acordata de Uniunea Europeana exact pentru atragerea de investitii straine, fondurile respective fiind directionate de donator catre tarile concurente din zona.

Investitiile straine in privatizare

Investitiile straine in privatizare inregistrate in perioada 1993-1999 se ridica la circa 1,990 miliarde dolari, cifra care nu poate fi satisfacatoare atat din punctul de vedere al numarului8 de tranzactii incheiate, cat si in ceea ce priveste conditiile si pretul la care s-au realizat privatizarile.

La fel ca si investitiile straine in societati noi sau mixte, si investitiile straine in privatizare au fost grevate, la randul lor, de o serie de factori precum:

aparitia tarzie a Romaniei pe piata, cand interesul pentru zona fusese deja satisfacut, fie scazuse considerabil.

Incheierea unor contracte sub presiunea timpului au facut ca acestea sa nu fie foarte avantajoase sau sa nu prevada un mecanism suficient de strict de controlare a respectarii obligatiilor de catre cumparatori.

Instabilitatea legislativa, precum si alti factori au facut ca o serie de contracte de privatizare de valori mari sa nu se mai finalizeze (Bell Hellicopter, Akmaya, Britten Norman, etc.).

Evolutii posibile ale investitiilor straine

Perspectivele privind evolutia investitiilor straine in Romania nu sunt dintre cele mai pozitive. Inceperea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeana in februarie 2001 poate reprezenta un factor pozitiv in perceptia investitorilor straini, dar el este departe de a depasi o valoare teoretica.

O serie de alte aspecte pur economice sunt de natura a determina o stare expectativa pana la clasificarea lor:

cadrul institutional si legislativ este confuz, contradictoriu si in schimbare.

sistemele de impozitare si contabilitate sunt in schimbare si aceste procese pot fi de durata.

evolutia generala a economiei este caracterizata de trei ani succesivi de scadere a PIB, o cerere interna puternic contractata si un nivel al investitiilor publice si private extrem de redus.

Sectorul privat, in special cel privind intreprinderile mici si mijlocii, se afla intr-o situatie critica, fiind generator de somaj.

In aceste conditii, este de asteptat ca nivelul investitiilor straine directe in Romania sa cunoasca o stagnare pe termen scurt si o crestere foarte lenta pe termen mediu, o modificare reala putand fi asteptata doar in conditiile reluarii cresterii economice, a consolidarii sectorului privat in economie si a stabilizarii cadrului institutional si legislativ conform cerintelor economiei de piata.

Tabelul nr.3 Evolutia investitiilor straine directe

Sursa: Tribuna Economica

Atragerea investitorilor straini

Procesul de atragere a investitiilor straine in activitatea de modernizare, restructurare si privatizare a societatilor comerciale romanesti presupune parcurgerea unor etape preliminare de informare, sensibilizare si atragere a potentialilor investitori.

Prin studiile regionale se identifica posibilitatea de a investi intr-o anumita regiune, zona administrativa, cu un potential economic mai redus dar cu un excedent de forta de munca, cu piata de desfacere, potential al cumparatorilor, posibilitati de aprovizionare cu materii prime, traditiile din zona, etc. Acest studiu se refera la:

caracteristicile esntiale ale regiunii, suprafata si aspectele fizice, naturale.

populatia, structura profesionala, venitul pe locuitor, cadrul socio-economic al regiunii

principalele exporturi si importuri din regiune

principalii factori de productie existenti

strategii de dezvoltare in viitor a regiunilor.

Studiile de oportunitate sectoriale vizeaza posibilitatile de a investi intr-un sector de activitate. Acesta se refera la:

locul si rolul sectorului in economie

marimea, structura si rata de crestere a sectorului

sursele de finantare examinate si recomandate.

Statul impoziteaza curajul investitorilor

Momentul impozitarii veniturilor din piata de capital nu e bine ales, din cauza faptului ca piata romaneasca de capital este intr-o faza incipienta, nu a ajuns la maturitate si, probabil, vor mai trece cativa ani pana ce se va atinge acest deziderat. O astfel de masura nu este de natura sa stimuleze investitiile. Ar trebui impozitat numai castigul, nu si pierderea.

Impozitarea nu mai trebuie vazuta ca un bici, ca un mijloc de a mari veniturile bugetare, ci ca o parghie de dezvoltare.

Pentru a reduce inflatia si a determina cresterea economica trebuie stimulate econimisirea investitiilor si finantarile din resursele private.

Investitorii romani privati vor percepe acest impozit ca pe o taxa si ca pe o complicatie tehnica suplimentara in tranzactionarea pe piata de capital.

Investitiile FPS in societatiile proprii - un esec previzibil

In perioada 1993-1997, FPS a acordat, din surse proprii, sume considerabile pentru efectuarea de investitii necesare restructurarii, reabilitarii si rentabilizarii unor intreprinderi in vederea cresterii atractivitatii lor. Deoarece rezultatele nu au fost pe masura asteptarilor, FPS a renuntat, dupa 1997, la pregatirea societatilor pentru privatizare, pierderile inregistrate de marea majoritate a acestora amplificandu-se.

Nici macar sumele eliberate (fara dobanda) nu au fost restituite la scadenta.

Un alt element care a dus la deprecierea continua a performantelor economice ale societatilor comerciale aflate in patrimoniul FPS l-a constituit apelarea la credite bancare, in conditiile in care dobanzile au inregistrat niveluri deosebit de ridicate.

In concluzie putem aprecia ca investitiile efectuate au fost axate in principal doar pe mentinerea in functiune a capacitatilor de productie la nivelul anilor 1994. Evident, fondurile alocate de FPS pentru investitii nu au fost suficiente.

Tabelul nr. 5 Investitiile realizate de FPS si din surse proprii si rezultate financiare

Haga sprijina investitiile

Proiectele guvernului olandez conving oamenii de afaceri din regat sa investeasca in Romania.

Olanda pare dispusa sa sprijine pe toate caile propriile companii care vor sa investeasca in Romania.

Fie ca este vorba de finantare nerambursabila, fie de subventii, fie de credite garantate de stat, firmele olandeze sunt incurajate sa vina pe o piata al carei potential este considerat ca foarte mare. Mai mult, prin PSO guvernul Olandei finanteaza proiecte incredintate firmelor olandeze in vederea transferului de cunostinte si expertiza. Vizate au fost domeniile afacerilor din agricultura, cele de mediu si conservarea energiei, de transport.

Noul program numit PSO1 ruleaza un buget anual de peste 18 mil. de guldeni, echivalentul a 9 mil. $ si vizeaza, in principal, sectorul energetic, de protectie a mediului, transporturi, infrastructura si agricultura.

British Airways va investi 600 mil. Lire sterline

Va fi o investitie de 600 mil. Lire sterline si se va intinde in urmatorii 2 ani.

Acesti bani se vor duce catre cele mai diferite zone. Astfel, avioanele de lung curier vor avea la clasa "business" fotolii care vor putea fi intinse complet, dand in acest fel posibilitatea pasagerilor sa se odihneasca intr-o adevarata canapea. Vasele din care se va servi mancarea vor fi imbunatatite. Intre clasa economic si business va fi introdusa o clasa de calatorie intermediara, numita World Traveller Plus; de asemenea, salile de asteptare din aeroporturi vor cunoaste si ele o serie de noi ameliorari.

British Airways vrea sa ofere conditii mai bune de somn, munca si relaxare pentru cei ce calatoresc cu avioanele lor. Oamenii de afaceri isi vor putea conecta calculatoarele portabile la retea chiar de la inaltimea celor 9000 metri. Anul 1999 a adus companiei un profit net de 206 mil. Lire sterline si o cifra de afaceri de 8,9 mld. Lire sterline.

Investitorii americani nu se tem de riscuri

"Investitorii straini nu-si dau seama de oportunitatile de afaceri pe care le ofera Romania." James Rosapepe (ambasadorul SUA in Romania).

Guvernul Romaniei a vandut un numar mare de intreprinderi in cursul anului trecut, peste 2000 conform Fondului Proprietatii de Stat. 25% din totalul investitiilor straine directe in privatizare apartine companiilor americane. Doua dintre cele mai mari privatizari din 1999 au fost facute de firme americane.

Alaturi de privatizare, IT este cel de-al doilea domeniu de maxima atractie pentru capitalul american. IT este in plina expansiune, cauza fiind cererea in continua crestere din SUA si Europa de Vest. Solectran, o companie americana din Silicon Valley, cu o cifra de afaceri de 10 miliarde USD, si-a deschis, in 1999 o fabrica la Timisoara. Cei peste 2600 de angajati romani ai acestei companii lucreaza pentru Compaq, IBM, Ericson, Motorala.

Si alte companii americane se pregatesc sa investeasca in Romania. Ele considera Romania cap de pod spre pietele vestice, in perspective integrarii europene.

Investitiile americane in Romania, au crescut, in 1999, cu aproape 50% fata de ceilalti 8 ani anteriori, cumuland 586 mil.

In anul 1999, cresterea cu 50 a investitiilor americane in Romania s-a datorat celor 200 de companii americane care au investit in agricultura, in servicii bancare, in IT software si Internet. Sunt insa si investitori interesati de privatizarea rafinariei Petromidia, combinatul Alro Slatina, intreprinderea Electroputere Craiova, Bancii Agricole.

Investitorii straini asteapta la granita schimbarea in bine a mediului de afaceri romanesc (Profesor Costea Munteanu)

"Romania a dovedit un climat financiar ostil investitorilor straini."

sistem legislativ greoi;

instabilitatea in ceea ce priveste taxele si impozitele;

birocratia din aparatul administrativ.

Investitii straine

Din 19 octombrie 2000, la Sibiu s-a infintat o fabrica cu capacitatea de 6000t care produce hartie si carton. Fabrica se numeste S.C. Transilvania Pack and Print S.A. Are ca actionar principal firma austriaca Offsetdruckerei Schwarzack Austria. Investitia este de 5 mil. USD, cifra de afaceri 4 mil. DM an, capacitatea de 5000-6000 t carton si hartie prelucrate.

Nemtii lupta cu yankeii pentru Otelinox

Fondul american Lindsell concureaza cu Samsung Deutchland.

Lindsell Enterprises Ltd. A lansat o contraoferta de cumparare pentru 33,5% din actiunile Otelinox, la doua saptamani dupa ce actionarul majoritar Samsung Deutchland, se oferise sa cumpere toate actiunile din piata.

Pretul oferit de fondul american de investitii - 26150 lei pentru o actiune este un pic mai bun decat cel propus de compania germana 25000 lei pe actiune.

Evolutia indicatorilor financiari arata destul de clar cresterea considerabila a profitabilitatii pe parcursul anului trecut. Motivul competitiei pentru achizitionarea actiunilor Otelinox este limpede. Daca oferta lansata de Lindsell va fi un succes, atunci compania din Targoviste va fi impartita, practic, de doi actionari: Samsung Deutchland si Lindsell-Broadhurst cu 13,7% care face parte din familia americana de fonduri New Century Holding.

Tabelul nr. 6 Indicatorii Otelinox

Investitorii financiari provoaca viitorul

Pana in prezent, in Romania, Oresa Ventures a infintat Churcill Media si Motoractive. Oresa este o companie de investitii listata la Stocholm, ce face majoritatea plsamentelor in firme tinere si companii noi, pe care le infinteaza impreuna cu alti investitori financiari.

Inainte de a lua decizia de realizare a unui plasament de capital, fondul de private equity se asigura de potentialul candidatilor la finantare de a-si spori valoarea, astfel incat in 3-5 ani sa-si poata vinde cu succes pachetul de actiuni detinut la societatile careia ia pus la dispozitie bani si know-how.

Se poate intampla ca investitorii financiari sa gaseasca si firme care sa le placa, dar sa nu se inteleaga cu actionarii acesteia in privinta modalitatilor de intrare si de iesire din investitie.

In Romania multe industrii trebuie sa fie construite de la 0 si poti sa faci investitii in sectoare in care in Vest nici nu se poate concepe sa pui venture capital. Cei ce ofera capital de risc investesc in industria de frontiera sau in concepte total noi.

Hobas Rom infiintata de RAEF, RIF si investitorul strategic Hobas Austria, produce conducte pentru retelele urbane de apa, canalizare;

Conecticut Manufacturing Corporation (CMC) a fost infiintata la Bacau de RAEF, RIF si alti doi investitori, care au pus la dispozitie trenul si utilajele. Aceasta produce piese componente ale echipamentelor hidraulice.;

Alpha Leasing;

Churchill Media.

Riscul pe care il presupune infintarea unei companii noi este mai mare decat cel al investitiei intr-o companie care are deja o istorie si care a dovedit ca este competitiva pe piata.

Spre deosebire de investitiile in societati cu vechime pe piata, un fond trebuie sa ramana mai mult timp actionar la o societate nou infiintata, care are nevoie de cel putin 3-4 ani pentru a ajunge intre cele mai importante din sector.

Daca pe alte piete numai anumite fonduri fac investitii in companii noi, pe piata romaneasca majoritatea operatorilor isi constituie portofoliile in functie de oportunitatile locale. Oricum, fondurile investesc in societati noi numai o anumita proportie din capitalul pe care il au la dispozitie.

Cea mai profitabila modalitate de iesire din investitiile pentru fondurile care au demarat afaceri noi consta in vanzarea participantiilor lor catre un alt fond care sa preia societatile si sa le conduca spre o treapta superioara de dezvoltare.

De asemenea, de multe ori, alaturi de investitorii financiari care au lansat afacerea, mai investesc ulterior si altii, ce aduc capital suplimentar necesar pentru ca societatea sa aiba o expansiune cat mai rapida.

Cernavoda va mai inghiti 740 milioane

Un obstacol important in calea finalizarii lucrarilor de la Unitatea nr. 2 de la Cernavoda a fost inlaturat de Guvern prin acordarea unui pachet de facilitati fiscale Societatea Nationala Nuclearelectrica; aceasta este scutita de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2010.

Pe viitor, finantarea se va face din surse proprii - profitul care nu se mai impoziteaza, se reinvesteste integral, din surse atrase de la agentii economici, din credite exterioare, din finantari externe in contrapartida cu furnizarea de energie electrica, prin contracte directe incheiate de Nuclearlectrica.

Exista semnale pozitive de la Guvernul canadian, privind creditarea investitiei de la Cernavoda, pentru ca la randul lor bancile italiene sa urmeze. Se mixeaza si pe obtinerea unui credit din partea Agentiei europene pentru energie nucleara, Euroatom.

Banii firmelor private alimenteaza investitiile

Totalul investitiilor 34.084,2.

Volumul investitiilor in semestrul I 2000 (miliarde lei)

constructii noi 13.278,6

utilaje si mijloace de transport 15.937,4

Peste 50 din investitiile efectuate in economie in semestrul I 2000 sunt din fondurile societatilor private sau ale populatiei.