PERSPECTIVELE DE VIITOR ALE MONEDEI IN ECONOMIA ROMANEASCA

PERSPECTIVELE DE VIITOR ALE MONEDEI IN ECONOMIA ROMANEASCA

Strainii sunt optimisti atunci cand se uita la economia romaneasca. Cele mai multe estimari ale analistilor vizeaza, cel putin pentru urmatoarele sase luni, mentinerea si chiar imbunatatirea mediului economic autohton. Leul romanesc este remarcat ca una dintre cele mai performante monede din Europa, iar Bursa de la Bucuresti ar putea fi pe primele locuri in topul celor mai rentabile piete de capital. Numai rata inflatiei face nota discordanta in estimarile mediului economic international Totusi, in ciuda optimismului pentru Romania, recuperarea decalajului fata de Uniunea Europeana, la nivel de indicatori macroeconomici, va dura cel putin inca sase ani. Asta pentru ca aproape jumatate din analistii considera ca tara noastra nu va fi pregatita inainte de 2013 sa adopte moneda unica europeana.

Analistii mediului economic international privesc cu optimism evolutiile macroeconomice din tara noastra. Imbunatatirea climatului de afaceri, aprecierea leului si cresterea bursei sunt doar cateva dintre rezultatele unei cercetari realizate pentru Europa Centrala si de Est.

Moneda nationala a Romaniei va continua sa se aprecieze in urmatoarele sase luni, considera peste 40% din analistii. Autorii studiului explica acest rezultat prin prisma intrarii unor noi fonduri straine in tara noastra. 'Mai sunt investitori care nu au reusit sa investeasca in Romania inainte de aderarea la Uniunea Europeana, dar dupa acest moment vor putea face acest lucru', se arata in acest raport.

Iar continuarea tendintei de apreciere a leului vine chiar pe fondul scaderii dobanzilor interne. Astfel, atat in cazul ratelor pe termen scurt, cat si in cazul celor pe termen lung, peste 40% din analisti considera ca dobanzile vor continua sa scada.

Pe de alta parte, investitiile in piata de capital romaneasca ar putea fi printre cele mai rentabile din Europa Centrala si de Est. Asta pentru ca peste 82% din analistii intervievati se asteapta la noi cresteri ale indicelui BET (cele mai tranzactionate actiuni de la BVB), un optimism mai ridicat fiind inregistrat numai in Slovenia (96,1% din analisti).

Totusi, in ciuda acestor evolutii pozitive, rata anuala a inflatiei are sanse sa creasca in urmatoarele sase luni. Astfel, 37% din cei intervievati spun ca ritmul de crestere al preturilor de consum va accelera, fata de numai 19,65% din analisti care se asteapta la o continuare a tendintei de scadere a inflatiei.

Leul romanesc a implinit anul acesta 140 de ani! Dar procesul de globalizare va pune capat unei 'vieti' caracterizata atat de hiperinflatie, cat si de stabilitate. In ultimii ani inainte de adoptarea euro, leul trebuie sa dovedeasca suficienta tarie pentru a rezista in fata altor valute puternice.

Pe data de 22 aprilie 1867 a fost adopata 'Legea pentru infiintarea unui sistem monetar si pentru fabricarea monedei nationale'. Astfel, leul a devenit moneda nationala, reprezentand echivalentul a circa 0,30 grame de aur. La sfarsitul saptamanii trecute, un leu era echivalentul a numai 0,0184 grame de aur. Adica, puterea de cumparare a scazut de peste 16 ori.

Totusi, pana la data declansarii procesului de adoptare a monedei unice europene, leul romanesc are sanse sa isi sporeasca puterile. Numai de la inceputul acestui an, moneda nationala a castigat aproximativ 1% comparativ cu euro, iar tendinta de apreciere ar putea continua si in anii urmatori, chiar daca vor exista si perioade in care vor predomina presiunile de depreciere.

Ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, se asteapta ca leul sa se aprecieze fata de euro, in cadrul actualului regim de flotare libera, pana in 2009-2010, la fel ca monedele nationale ale multor tari noi membre ale Uniunii Europene, care au crescut sustinute de fluxurile de investitii straine si de fondurile provenite din Uniunea Europeana. 'Speram sa intram in 2009 in anticamera zonei euro si intentionam sa fim acceptati in zona euro in 2013 sau 2014', a spus Vosganian, citat de NewsIn. Acesta sustine ca Romania va face eforturile necesare ca sa intruneasca toate criteriile de intrare in zona euro, privitoare la inflatie, ratele dobanzii, deficitul public si stabilitate monetara. Adica, rata inflatiei nu trebuie sa depaseasca cu 1,5 puncte procentuale pe cea a primelor trei economii cu cel mai scazut ritm de crestere al preturilor de consum (in momentul de fata, limita maxima este de 2,8%).

Totodata, dobanzile nu trebuie sa depaseasca cu doua puncte procentuale pe cele ale primelor trei state cele mai performante pe acest segment (in momentul de fata, limita maxima este 6,2%). Iar deficitul bugetar nu trebuie sa depaseasca 3% din produsul intern brut, in timp ce datoria publica trebuie sa fie de maximum 60% din PIB. In conformitate cu ultimul criteriu, Romania trebuie sa stea cel putin doi ani in anticamera euro (sistemul ERM II), in cadrul caruia moneda nationala poate fluctua intr-un culoar de +/- 15% fata de rata de paritate.

INFLATIE MAI MICA DE 3%, ABIA IN 2013

Daca in privinta deficitului guvernamental si a datoriei publice, tara noastra indeplineste criteriile necesare pentru adoptarea euro, in ceea ce priveste inflatia, Comisia Nationala de Prognoza estimeaza ca abia in 2013, atat inflatia de la finalul anului, cat si cea medie anuala, care este luat in calcul de catre Comisia Europeana, va scadea la 2,5%. Implicit, tot in acea perioada, dobanzile vor fi sub nivelul maxim impus de criteriile de la Maasstricht.

Totusi, unei analisti straini avertizeaza ca inflatia, deficitele fiscale si amanarea reformelor structurale genereaza intarzieri in adoptarea monedei unice, atat in Romania, cat si in alte state membre UE. Mai mult, chiar si guvernatorul Bancii Centrale Europene a incurajat oficialii din tara noastra sa continue reformele astfel incat sa fie amanata decizia adoptarii euro.

"In perioada 2007-2013 Produsul Intern Brut al Romaniei va creste cu o medie de 6 procente anual. Productia industriala are potential pentru o crestere de peste 5 procente anual. Comertul exterior se va dezvolta intr-un ritm mai rapid decat PIB-ul, si se va consolida relatia comerciala cu statele membre ale Uniunii Europene. Prin mentinerea fermitatii politicii monetare va continua si procesul de dezinflatie, astfel incat Romania sa poata indeplini criteriul de la Maastricht cu privire la inflatie. De asemenea, imbunatatirea functionalitatii pietei muncii se va reflecta in cresterea ocuparii precum si in cresteri salariale." Acestea sunt estimarile Comisiei Nationale de Prognoza in ceea ce priveste cresterea economica a Romaniei in perioada 2007-2013.

Previziunile economice pentru 2007-2008 au la baza ipoteza ca mediul de afaceri va ramane stabil, iar cresterea economica a principalilor parteneri comerciali ai Romaniei nu va urma un curs descendent. Aderarea la Uniunea Europeana a accelerat dezvoltarea economica si sociala a Romaniei. De asemenea, potentialul intern de capital si de forta de munca favorizeaza cresterea economica continua si sustenabila. Amplul proces investitional din ultimii ani, dar si cel preconizat, se vor reflecta corespunzator in modernizarea si potentarea factorilor de productie.

Suportul pentru inregistrarea unui ritm ridicat de crestere economica il va reprezenta, in principal, cererea interna, iar in cadrul acesteia cererea pentru investitii, bazata atat pe ipoteza unor fluxuri importante de investitii straine, cat mai ales pe absorbtia fondurilor comunitare.

Ca urmare a conditiilor externe si interne create de evolutiile favorabile ale mediului economic si social, se asteapta ca produsul intern brut sa se majoreze cu circa 6%, in medie, anual. Aceasta perspectiva a dezvoltarii va conduce la reducerea decalajelor fata de vechile state membre ale Uniunii Europene.

Daca in anul 2006 produsul intern brut pe locuitor la puterea de cumparare standard (PCS) era de 8800 PCS, reprezentand circa 36% din media UE, este de asteptat ca in anii urmatori acesta sa fie cu aproape 65% mai mare. In conditiile unei ipoteze de crestere economica a Uniunii Europene de circa 2,5%, in medie anual, se estimeaza ca Romania va reprezenta circa 50% din nivelul UE in ceea ce priveste produsul intern brut pe locuitor la PCS.

In timp ce consumul privat isi va diminua ritmul mediu anual de crestere la circa 7,5% fata de aproape 14% in 2006, formarea bruta de capital fix se va accelera, putand sa inregistreze ritmuri de peste 11%, in medie, anual ca urmare a oportunitatilor oferite atat de statutul de membru al Uniunii Europene, cat si de cerintele impuse de mediul concurential din piata unica europeana.

Nevoia continua de retehnologizare de inalt nivel va determina importuri ridicate de bunuri ale caror ritmuri de crestere - in termeni reali - vor depasi pe cele ale exporturilor. De aceea, exportul net de bunuri si servicii va continua sa aiba o contributie negativa la cresterea reala a produsului intern brut, dar cu o tendinta de imbunatatire.

SERVICIILE - O CONTRIBUTIE SPORITA LA CRESTEREA ECONOMICA

Serviciile vor reprezenta, in perioada urmatoare principalul generator de valoare adaugata bruta la nivelul economiei nationale. Cu un ritm mediu anual de 6% in perioada urmatoare, sectorul tertiar, reprezinta dupa constructii, cel mai dinamic sector de activitate. Cu o pondere care se situeaza in jurul a 50% din produsul intern brut si cu un ritm de crestere sustinut, sectorul serviciilor va avea, in perioada urmatoare, cea mai mare contributie la cresterea reala a produsului intern brut, de circa 3 puncte procentuale. In evolutia viitoare a sectorului tertiar accentul se va pune pe dezvoltarea serviciilor moderne, bazate pe cunoastere - fiind domenii cu aport sporit de valoare adaugata bruta. De asemenea, un rol important il vor avea serviciile financiar - bancare, turismul (prin valorificarea potentialului turistic de care dispune tara noastra in multe zone), transportul (acesta beneficiind in perioada urmatoare, prin fondurile post-aderare de refacerea infrastructurii), dar si serviciile colective, sociale si personale etc.

INVESTITIILE SI CONSTRUCTIILE - FACTORII PRINCIPALI AI DEZVOLTARII

Pentru perioada pana in anul 2010 se estimeaza ca reformele structurale, cat si noul statut de membru al U.E. vor face din Romania un mediu investitional tot mai atractiv, oferind posibilitati de investitii in multiple domenii cum sunt: modernizarea aparatului productiv, infrastructura de transport, protectia mediului, agricultura si dezvoltarea rurala etc.

Cresterea investitiilor va fi sustinuta, in special, de sectorul majoritar privat a carui pondere a depasit, in anul 2006, pragul de 70% si se estimeaza ca in viitor va fi de peste 80% din totalul investitiilor.

Constructiile vor reprezenta, in perioada viitoare, cel mai dinamic sector de activitate din economia romaneasca, cu un ritm mediu anual al valorii adaugate brute de circa 11%. Aceasta evolutie va conduce la cresterea ponderii acestei ramuri in produsul intern brut, la care constructiile vor furniza circa 10% din PIB si vor sustine cu aproximativ 1 punct procentual cresterea reala a acestuia. In perioada urmatoare accentul se va pune pe constructia de locuinte, cunoscut fiind deficitul din marile aglomerari urbane, dar si pe constructiile in infrastructura.

COMERTUL EXTERIOR - PERSPECTIVE DE REDUCERE A DEFICITULUI COMERCIAL

Comertul exterior va continua sa se dezvolte intr-un ritm sustinut, care va depasi ritmul de crestere a PIB. Se asteapta, de asemenea, ca datorita faptului ca Romania a intrat in UE, orientarea geografica a fluxurilor comerciale va duce la consolidarea pozitiei tarilor membre UE ca parteneri comerciali principali. Exporturile de bunuri vor creste, in medie, cu 14,5% pe an, in vreme ce importurile se vor majora cu 13,5%, fapt care va influenta in mod pozitiv balanta comerciala.

Daca in prima parte a intervalului ritmul de crestere al importului va fi superior celui al exportului, incepand cu anul 2009, ca urmare a investitiilor efectuate, se estimeaza ca ritmul de crestere al exporturilor romanesti sa-l devanseze pe cel al importurilor. Astfel, ponderea deficitului comercial in PIB se va stabiliza la circa 13% in perioada 2007-2010, scazand pana la aproximativ 11% in 2013. Totusi, deficitul balantei comerciale isi va mentine, in continuare, aportul ridicat la formarea deficitului de cont curent.

Ritmul de crestere a exporturilor extra - UE il va devansa pe cel al exporturilor catre tarile UE, datorita cuceririi de noi piete de desfacere, dar si consolidarii exporturilor in tarile in care Romania este deja prezenta ca urmare a cresterii competitivitatii ofertei de produse.

De asemenea, in perioada 2007- 2013 deficitul contului curent nominal se va majora in ritmuri relativ semnificative, insotite insa de reducerea graduala a ponderii acestuia in PIB, pana la 8,4% in anul 2013.

In ceea ce priveste evolutia balantei transferurilor curente se prognozeaza o crestere nominala relativ moderata, contribuind astfel la atenuarea impactului deficitului comercial si cel al veniturilor asupra contului curent. In acest context se preconizeaza o diminuare a ponderii balantei transferurilor curente in PIB de la 4,8% in 2007 la 4,1% In 2013.

Pe perioada 2007-2013, sursele autonome, negeneratoare de dobanzi vor detine circa 60% din PIB, in special pe seama investitiilor directe dar si a transferurilor de capital dinspre UE, iar cele compensatorii de finantare a deficitului extern, generatoare de dobanzi, vor reprezenta in medie circa 40% din PIB.

ROMANIA VA INDEPLINI CRITERIUL DE LA MAASTRICHT IN CEEA CE PRIVESTE INFLATIA

In perioada urmatoare se estimeaza continuarea procesului de reducere a inflatiei prin mentinerea conduitei ferme a politicii monetare si promovarea unei rate reale pozitive a dobanzilor. In plus, reducerea graduala a cresterii preturilor administrate, promovarea unei politici salariale prudente si continuarea reformelor structurale vor mentine procesul de dezinflatie pe o traiectorie sustenabila.

Astfel, este de asteptat ca dup 2010 rata inflatiei sa scada sub 3%, urmand ca in perioada urmatoare sa se stabileasca la un prag de 2,5% ca medie anuala. Acest nivel estimat al inflatiei ar insemna indeplinirea criteriilor de la Maastricht in ceea ce priveste inflatia, respectiv un nivel mai mic decat 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performanti 3 membri UE.

Totodata, o inflatie medie anuala de 2,5% ar permite intrarea in mecanismele ratelor de schimb ERM II la orizontul anilor 2010 - 2012 si adoptarea monedei Euro la sfarsitul perioadei de prognoza.

Pana la aceasta data cursul de schimb va constitui un mijloc eficient de ancorare a anticipatiilor inflationiste si isi va mentine tendinta de apreciere in termeni reali a monedei nationale in raport cu Euro.

Acest fapt este posibil daca se are in vedere perspectiva unei cresteri mai accelerate a productivitatii muncii in economia romaneasca fata de principalii sai parteneri externi.

DUBLAREA CASTIGURILOR SALARIALE

Luand in considerare posibilitatile economiei, dar si cerintele de competitivitate decurgand din concurenta existenta pe piata unica europeana, prognoza arata ca este posibil ca pana in 2013 castigul salarial net sa se dubleze, ajungand la 1687 lei in medie pe luna (550 euro) fata de 862 lei estimat pentru anul 2006 (245 euro).

Aceasta crestere - reprezentand un nivel minim in conditiile in care proiectia de crestere a PIB este un scenariu moderat - se va concretiza in imbunatatirea sensibila a puterii de cumparare.

In anul 2013 castigul salarial real va fi mai mare decat in 2006 cu aproape 60%.

Daca avem in vedere ca ritmul mediu anual de crestere a salariului real va fi de circa 7% fata de o medie in UE de cel mult 3%, rezulta ca la orizontul anului 2013, puterea de cumparare va fi mult mai aproape de media europeana.

CONCLUZII

In contextul in care pentru majoritatea tarilor vest - europene este aproape unanim acceptat avantajul utilizarii monedei unice, se apreciaza ca si pentru Romania, al carei comert exterior este orientat in proportie de aproximativ 2/3 catre aceasta piata, adoptarea monedei unice va aduce reale beneficii.

Deoarece Romania a devenit stat membru al U.E., Romania va trebui sa-si cladeasca un sistem de referinta, in care moneda de referinta sa fie EURO, si nu dolarul american. Noua moneda va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni datorita fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din U.E.

Avand in vedere perspectivele monedei euro, interesul Romaniei de aderare la structurile europene si semnalele pozitive pe care s-au primit in acest sens, bancile autohtone si-au manifesta interesul sa construiasca si sa dezvolte depozite in moneda europeana (EURO), folosind astfel o singura moneda fata de cele 15 utilizate inainte, valabila pentru toate operatiunile financiare, bancare si comerciale.

In prezent, agentii economici pot alege pentru derularea tranzactiilor fie euro, fie moneda nationala. Se asteapta ca marile companii multinationale sa fie deschizatorii de drumuri in utilizarea euro. Acestea vor incepe sa opereze in euro si vor influenta clientii sa procedeze la fel.

Introducerea euro va avea efecte pozitive asupra comertului exterior al Romaniei, avand in vedere ca 2/3 este orientat catre tarile U.E. Noua moneda va stimula importurile si exporturile firmelor romanesti. Pana la aderarea Romaniei, majoritatea contractelor comerciale erau exprimate in dolari SUA.. Acum    pentru aceste tranzactii se foloseste euro. Acest lucru va avea ca efect reducerea influentelor de curs datorate fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din U.E.

Romania a pierdut sume mai de bani datorita faptului ca pana acum erau alese ca moneda de contract fie dolarul SUA, fie monedele unor tari din U.E. al caror curs fluctua. Introducerea euro va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni cauzate de riscurile de curs valutar.

Pentru inceput, agentii economici ar trebui ca, pentru a se familiariza cu euro, sa foloseasca in tranzactiile pe care le efectueaza atat euro, ca moneda de plata, cat si dolarul SUA, ca moneda de consolidare, spunea Mihai Ionescu - secretar general al Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor din Romania.

Euro va reduce costurile pe care firmele le suporta ca urmare a schimburilor valutare. Costurile acestea au fost estimate la 1-2% din valoarea tranzactiei. Tot datorita euro se economiseste timp pretios in activitatea de gestiune, disparand necesitatea analizei riscului si a raportului cheltuieli - profit pentru fiecare in parte, efectuata de firma.

De asemenea, se    simplifica evaluarea rezultatelor comerciale efectuate din punct de vedere al intreprinderii, fara a fi necesar sa se tina cont de volatilitatea monedei.

O data eliminate barierele monetare din cadrul U.E., exportatorii vor beneficia de un acces mult mai facil pe pietele oricareia dintre tarile membre. Astfel se va reduce numarul de intermediari, intreprinderile marindu-si veniturile ca urmare a exporturilor directe.

Un alt avantaj important oferit de moneda unica este transparenta. Exprimarea tuturor preturilor in euro va ajuta firmele romanesti sa isi aleaga furnizorii care sa le asigure cele mai mici cheltuieli si sa exporte in tarile de unde pot obtine veniturile cele mai mari.

Alaturi de moneda euro, o importanta deosebita pentru Romania o are si Banca Centrala Europeana, care si-a inceput activitatea la Frankfurt si a preluat o serie de atributii ale F.M.I. privind finantarea si urmarirea unor politici consecvente de stabilitate a preturilor.