Perspectivele macroeconomice in perioada 2003-2005

Perspectivele macroeconomice in perioada 2003-2005

Obiectivele fundamentale ale politicii Guvernului sunt:

è    cresterea reala si durabila a produsului intern brut;

è    accelerarea reformei structurale a economiei si a privatizarii;

è    crearea unei economii de piata functionale, compatibile cu principiile, normele, mecanismele, institutiile si politicile Uniunii Europene, care sa asigure conditiile pentru aderarea Romaniei;

è    imbunatatirea semnificativa si generalizata a standardului de viata a cetatenilor Romaniei.

Optiunile strategice in vederea realizarii acestor obiective urmaresc:

è    asigurarea cresterii economice bazate pe:

v     sporirea ratei investitiilor prin participarea semnificativa a capitalului national, dar si prin atragerea resurselor externe;

v     cresterea fluxului de capital strain si a colaborarii economice internationale, sprijinite prin perfectionarea cadrului legislativ si prin definirea unor pachete de oferte complete de investitii;

v     imbunatatirea substantiala a mediului de afaceri;

v     dezvoltarea competitiei de piata;

v     modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii si serviciilor;

v     stimularea intreprinderilor mici si mijlocii prin politici financiare adecvate;

è realizarea unei macrostabilizari consolidate prin:

v     progrese semnificative in cadrul reformei structurale si in domeniul disciplinei financiare;

v     dezvoltarea pietei interne;

v     stimularea productiei autohtone;

v     cresterea competitivitatii externe, concomitent cu modificarea structurii exporturilor romanesti in favoarea produselor cu valoare adaugata sporita;

v     accelerarea procesului de privatizare si sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii;

v     reducerea graduala a ratei inflatiei, astfel incat in anul 2004 aceasta sa se exprime printr-o singura cifra;

v     o politica a veniturilor care sustine procesul de dezinflatie, respectiv o evolutie a acestora strict legata de performantele economice;

v     revizuirea si simplificarea sistemului de impozite si de colectare a acestora, in sensul stimularii muncii, economisirii si investitiilor.

Pentru perioada 2003-2005 se estimeaza urmatoarea evolutie a principalilor indicatori macroeconomici:

Tabelul nr.22.

-modificare procentuala fata de anul anterior-

Produsul intern brut se estimeaza ca va creste, din anul 2003, cu un ritm anual de peste 5%, in principal pe baza revigorarii cererii interne si, in cadrul acesteia, a formarii brute de capital fix:

Tabelul nr.23.

-modificare procentuala fata de anul anterior-

Echilibrul dintre contributia cererii interne si externe la cresterea produsului intern brut se va realiza nu prin reducerea cererii interne, ci printr-o reducere a dinamicii importurilor de bunuri si servicii ( de la o crestere cu 29% in anul 2000 la o crestere de 6,5% in anul 2005), astfel incat aceasta sa devina, in timp, inferioara dinamicii exporturilor de bunuri si servicii.

Exportul net va avea in perioada 2003-2005 o contributie usor negativa la cresterea reala a produsului intern brut:

Tabelul nr.24.

-modificare procentuala fata de anul anterior-

Pentru perioada 2003-2005 se estimeaza continuarea procesului de dezinflatie, proces caracterizat atat printr-o reducere a ratei inflatiei, pana la 7% in anul 2005 cat, mai ales, printr-o uniformizare a evolutiilor lunare, care va asigura apropierea sensibila a mediei anuale a ratei inflatiei de nivelul inregistrat la sfarsit de an:

Tabelul nr.25.

-rata anuala %-

In domeniul resurselor umane, cresterea economica va fi insotita de o majorare a numarului de salariati cu 120 mii persoane in perioada 2003-2005, in conditiile unei imbunatatiri importante a productivitatii muncii. Ritmul anual de crestere a productivitatii muncii, de circa 5,5%, va fi peste ritmul de crestere a produsului intern brut.

7.2. Politica monetara si valutara in perioada 2003-2005

Pentru politica monetara, intervalul 2003-2005 va constitui perioada reducerii ratei inflatiei la niveluri exprimate printr-o singura cifra, fapt care va permite accelerarea procesului de convergenta nominala, in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana.

In etapa respectiva va avea loc modificarea statutului Bancii Nationale a Romaniei sub toate aspectele a independentei bancii centrale, in concordanta cu directivele comunitare. Totodata, obiectivul de reducere a inflatiei va fi statuat atat de jure, cat si de facto, ceea ce va presupune degrevarea completa a politicii monetare de urmarirea altor obiective macroeconomice.

Strategia actuala, de tintire a masei monetare ar putea fi inlocuita, in perioada 2003-2005 cu o tintire directa a inflatiei. Aceasta este prima optiune de strategie politica avuta in vedere de Banca Nationala a Romaniei, conditionata insa de obtinerea unor castiguri durabile in procesul dezinflatiei, de atenuarea cauzelor structurale a acestui fenomen, cat si de o consecventa disciplina a politicilor macro si microeconomice.

Pentru a consolida procesul dezinflatiei, politica monetara isi va pastra, pe intreaga perioada vizata, caracterul prudent; in subsidiar, se va urmari remonetizarea economiei romanesti, care va fi sustinuta de consolidarea procesului de revigorare economica.

Daca nu se va reusi indeplinirea tuturor preconditiilor impuse de trecerea la tintirea directa a inflatiei, a doua optiune strategica a Bancii Nationale a Romaniei o constituie adoptarea unui regim de curs de schimb relativ mai predictibil, in conditiile relaxarii constrangerii externe, inclusiv prin castigurile de productivitate pe care le vor genera politicile structurale.

In etapa 2003-2005, EURO va deveni moneda de referinta a cursului de schimb a leului; trecerea la exprimarea leului in raport de EURO va fi pregatita prin actiuni complexe, care vor viza toate aspectele implicate, inclusiv cel psihologic. De-a lungul intregii perioade, leul se va aprecia gradual in termeni reali fata de moneda europeana; prin ajustarea sustinuta a preturilor relative se va reduce treptat decalajul Romaniei fata de Uniunea Europeana.

7.3. Finantele publice

Politicile fiscal-bugetare preconizate in perioada 2003-2005, sunt fundamentate pe baza evolutiilor macroeconomice prognozate pentru tara noastra.

Astfel, ritmurile pozitive ale produsului intern brut, in perioada de referinta, precum si evolutia favorabila a celorlalti indicatori macroeconomici ofera posibilitati de crestere a eficientei deciziilor de politica fiscal-bugetara.

Principalele caracteristici ale politicii fiscal-bugetare in aceasta perioada sunt subordonate obiectivelor pe termen mediu si lung, de consolidare a relansarii economice, concomitent cu reducerea graduala a ratei inflatiei. Aceasta presupune continuarea procesului de reforma structurala si privatizare, precum si crearea conditiilor pentru asigurarea si respectarea prevederilor Pactului de Stabilitate si Crestere in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana.

7.3.1. Politica fiscala

Politica fiscala are in vedere mentinerea sub control a deficitului bugetar estimat in aceasta perioada la 3,0% din produsul intern brut.

Aceasta tinta de deficit este considerata un obiectiv sustenabil, avand in vedere evolutia cheltuielilor cu dobanzile aferente datoriei publice in perioada urmatoare.

Veniturile fiscale vor creste ca pondere in totalul veniturilor bugetare, evolutie determinata nu de cresterea cotelor de impozitare, ci de masurile luate pentru cresterea gradului de colectare a veniturilor si a reducerii evaziunii si fraudei fiscale.

In cadrul impozitelor directe:

è    contributiile de asigurari sociale (care vor continua sa detina ponderea cea mai ridicata) si impozitul pe venit vor avea un trend constant si, respectiv, usor ascendent datorita:

v     reducerii somajului ca urmare a cresterii populatiei ocupate;

v     cresterii salariului mediu brut pe economie.

Evolutia impozitului pe venit, ca urmare a cresterii bazei de impozitare prin impozitarea unor venituri agricole realizate din practicarea agriculturii in sistem intensiv, coroborata insa cu scutirea de impozit pentru personalul ce lucreaza in domeniul programarii pe computer va inregistra un usor trend pozitiv in perioada de prognoza.

è    impozitul pe profit va avea o pondere constanta. Proiectiile au in vedere actiunile de incurajare a investitiilor prin facilitatile fiscale pentru investitii mai mari de 1 milion dolari incepand cu anul 2002, precum si influenta favorabila a eliminarii sau reducerii unor taxe speciale pentru invatamant si persoane cu handicap.

In cadrul impozitelor indirecte:

è   taxa pe valoarea adaugata continua sa fie impozitul indirect cu randamentul fiscal cel mai ridicat.

è   accizele vor aduce o contributie in crestere la formarea veniturilor bugetare, nu numai din cauza cresterii cotelor ca urmare a armonizarii graduale cu nivelul acestui impozit in tarile membre ale Uniunii Europene, dar si ca urmare a exprimarii acestora in euro (avand in vedere prognozata depreciere a leului fata de euro si intarirea monedei unice fata de celelalte valute).

7.3.2. Politica bugetara

Structura cheltuielilor bugetare a fost distorsionata in ultimii ani de rata ridicata a cheltuielilor obligatorii si a platilor in contul datoriei publice.

Avand in vedere evolutia prognozata a principalelor componente bugetare pe termen mediu se pot sublinia unele aspecte mai importante in estimarea cheltuielilor bugetare:

è    Conform prognozelor, costurile cu dobanzile se vor reduce ca urmare a scaderii ratei dobanzii si mentinerii in limite rezonabile a datoriei publice. Scaderea cheltuielilor cu dobanzile aferente datoriei publice se bazeaza, cu preponde- renta, pe reducerea presiunii exercitate de platile programate in contul serviciului datoriei publice interne, consecinta a scaderii dobanzilor la imprumuturile de stat, dar si actiunilor de imbunatatire a managementului datoriei publice si al trezoreriei.

è   Subventiile estimate pentru perioada 2003-2005 au in vedere nevoia de a fi sustinute in continuare unele activitati economice cuprinse in procesul de restructurare si reforma. Totusi ponderea acestora va scadea in produsul intern brut pe masura crearii mecanismelor eficiente ale pietii, statul continuand sa detina un rol de supraveghere si reglementare a proceselor economice.

è    Transferurile vor inregistra cel mai mare procent in produsul intern brut, fiind considerate actiuni prioritare ale Guvernului, declinul economic din perioada 1997-1999 ducand la deteriorarea grava a conditiilor minime de viata a categoriilor de populatie cele mai expuse. In categoria transferurilor este inclusa si cofinantarea asistentei financiare nerambursabile primite de la Uniunea Europeana, indeosebi ISPA si SAPARD.

è    Ponderea cheltuielilor de capital in produsul intern brut se estimeaza ca va avea un trend pozitiv si va urmari si asigurarea cofinantarii proiectelor realizate si cu asistenta financiara nerambursabila de la Uniunea Europeana.

Finantarea deficitului bugetar va fi realizata, in anul 2003, preponderent din surse externe, urmand ca, in anii urmatori, sa se realizeze un echilibru al surselor de finantare (tabelul nr.26 si plansa nr.20).

Tabelul nr.26.     Finantarea deficitului bugetar in perioada 2003-2005

-procente-

7.4. Evolutia datoriei publice

Dinamica datoriei publice va continua, in urmatorii ani, sa fie pozitiva, chiar daca in ritmuri relativ moderate, pentru ca va reprezenta, in continuare, un factor important de sustinere a cresterii economice.

In Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu si in Programul de guvernare pentru perioada 2001-2004 se prevede necesitatea finantarii deficitului bugetului general consolidat din surse neinflationiste. In acest sens, deficitul bugetar va fi finantat intr-o masura echilibrata, atat de pe piata externa, cat si din surse interne, scopul principal fiind cel al mentinerii unui nivel sustenabil al datoriei externe contractate direct sau garantate de stat.

Pentru intervalul 2003-2005 se estimeaza o reducere a cheltuielilor cu dobanzile la datoria publica interna in termeni relativi (raportata la produsul intern brut) in conditiile in care accesul Romaniei pe pietele internationale de capital va permite preluarea unei parti importante de finantare a deficitelor bugetare la extern.

In intervalul 2003-2005, serviciul datoriei publice externe, desi in scadere in valoare absoluta, va avea niveluri inca ridicate, dar in descrestere: de la circa 1,6 miliarde dolari S.U.A. in anul 2003 la aproape 1,3 miliarde dolari S.U.A. in anul 2005 (tabelul nr.27 si plansa nr.21).

Tabelul nr.27.     Serviciul datoriei publice externe in perioada 2003-2005

-milioane dolari S.U.A.-

Prin emisiunile lansate in anii 2000 si 2001 Romania si-a restabilit pozitia pe piata internationala de capital astfel ca, in perspectiva anilor 2002-2005 se vor lansa noi obligatiuni, atat in vederea asigurarii unei prezente constante a Romaniei pe piata de capital, cat si pentru a profita de perceptia imbunatatita a investitorilor straini la adresa riscului scazut pe care il prezinta tarile din Europa Centrala si de Est.

In ceea ce priveste managementul datoriei publice externe, abordarea pentru anii urmatori vizeaza, in primul rand, atingerea structurii optime din punct de vedere al maturitatii, valutei de contract si ratei dobanzii.

In acest sens, se va urmari cu prioritate extinderea curbei de randament pentru obligatiunile de emisiuni suverane pe piata internationala de capital, orientarea spre EURO, ca valuta de contract, in conditiile in care aproximativ 75% din exporturile Romaniei sunt catre tarile Uniunii Europene, mentinerea unei proportii echilibrate intre imprumuturile contractate cu dobanzi fixe si cele cu dobanzi variabile/flotante.

Se preconizeaza, de asemenea, ca element important al managementului datoriei, diversificarea instrumentelor derivate de protectie impotriva riscului ratei dobanzii.

Mai mult, se va restructura viziunea de finantare externa, de la o abordare bazata pe cererea sectoriala, catre o viziune a dezvoltarii globale, bazata pe proiecte specifice, cu asigurarea prioritatilor economice pe termen mediu si lung.

Creditorii oficiali (BIRD, BERD, BEI, JBIC, BDCE) vor continua sa joace un rol important in strategia de indatorare, mai ales pentru proiecte mari de infrastructura. In acest sens, se va urmari reducerea ponderii datoriei externe garantate in favoarea celei contractate de la organisme financiare internationale.

Garantiile de stat vor fi orientate, cu precadere, pentru proiecte de investitii, si nu pentru consum, acestea putand genera fluxuri viitoare pentru rambursarea creditelor.