Cursul bursier. Formarea cursului la bursele de valori - Indici bursieri

Cursul bursier. Formarea cursului la bursele de valori - Indici bursieri

Bursele sunt pietele competitive. Curs bursier se formeaza prin confruntarea deschisa intre cerere si oferta. Acest proces urmeaza reguli speciale greu de patruns si mai greu de inteles. Formarea pretului difera de la o bursa la alta. La bursele de neg pretul se formeaza de anumiti indivizi potrivit vointei lor. Preturilese modifica nu ca urmare a raportuli dintre cerere si oferta, ei exprima o disponibilitate la anumite titluri intr-un proces de negociere. Pe bursele clasice pretul se fixeaza de catre un conducator de licitatie care il poate modifica in functie de raportul dintre oferta si cerere. Bursele clasie sunt: tranz continua in timp real; mixta; intermitenta. A)Se formeaza mai multe preturi se va evidentia cursul cel mai mare cursul cel mai mic se va afisa si un pret de inchidere si se va calc un pret mediu.C)Titlurile sunt aduse in piata pt tranz dupa care sunt scoasa de la tranz chemandu-se altele. B)sumele mixte funct precum sursele intermitente in alta parte a zilei precm bursele continue. Fiecare nou ord introdus va infl pretul potential de deschidere.

Se cump actiuni la cel mai bun pret la cump si vz si toate ord date la un rpet mai mare. In bursa nu-I dificil sa se identifice pretul de echilibru ci sa se restab echil cand el s-a pierdut. Se cunosc si se practica cateva metode particulare de mentineri si respectiv refacere a echilibrului dintre oferta si cerere. 1)Reglementarea ecartului de curs. Ecartul=pretul de referinta, pret oarecare din ziua curenta. Ecartul de curs difera in timp . Cand se atinge nivelul ecartlui de curs se spune ca in piata s-a produs un dezechilibru. 2)Metoda reduceri-piata inreg un dezechilibru intre cerere si oferta Se elimina din calc pret de echilib pret cele mai mari si cele mai mici fiindca ele infl raportul dintre cerere si oferta. 3)metoda compensatiei se permite unor org de bursa care au menirea de a contribui la asig unui echil de piata. Li se permite concomitent sa introduca si ord de vz si ord de cump. +Op bursiere exista cateva acceptiuni: privesc locul de desf a tranz si calitatea intermediara; op bursiere reprez tranz care au loc in incinta bursei; se considera op bursiere cele care sunt efect in bursa si in afara ei prin intermediul ag de bursa.

+Tipurile de op care au loc la bursa-

Op speculative se initiaza op pt a obt dif de pret intre momentul initierii. Se intalnesc 2tipuri de speculator: la scadere si la crestere bull. Aceasta calit de speculator ofera surselor care permit op la termen sau in marja sau in

lipsa. Speculatorul da un ordin de vz a unor titl in care fixeaza pretul si data ulterioara de predare a lor. El mizeaza ca pertul pana la scadenta va scadea de a vinde scump si a cump ieftin. +Op de arbitraj-reprez un titl de op care nu aduce nici un risc. Arbitrajul face 2op concomitent pe 2piete si crede ca va caastiga dif de curs dintre cele 2piete sau el poate face un arbitraj vizand cursul in 2moente de timp dif. El recurge la o op de spreadging. Cump pt scadenta si le vinde cu scadenta. Op de acoperire-cine recurge la aceste op nu vizeaza obt unui castig banesc. El vrea sa isi conserve val activelor sale. Hedging vz cel care vinde la termen. Dc pretul scade pierzi in calit de prop a activului suport. Hedgingul cump-sunt indiv care cump la termen pt ca au oblig ferma de predare a unor titluri la scadenta. Dc pretul titl creste el pierde.

Indici bursieri

piata bursiera este o piata suprainf. Ea ii coplese pe cei care fac tranz cu inf abundente. Cei care op la bursa nu pot cumpani cu profunzime asupra op recomandabile de a fi efectuate. Inf de ord ec politic intern sau extern. In aceste cond ag de bursa trebuie sa ia decizii ei isi dau seama ca pret se modif frecvent cu o viteza ametitoare. In aceasta incertit trebuie sa anal castiguri atat pt indivizi cat si pt firma. +Modele de analiza si decizie-sa utilizeze modelele deterministe identif cauzelor si a efect pe care ele le genereaza. Aceasta metoda este bine venita in sist care au o naumita stab in care procesele se repeta cu o anumita regularitate; modelele probabilistice sunt fenomene care act pe piata bursiera in mod constant. Chiar dc se identifica infl constante pot avea efecte opuse celor dintr-o perioada anterioara. Se pot utiliza aceste modele in cond unei analize in cond de certitudine. Ele sunt absolut inutile. Folosirea unor inf exacte furnizate de propriu sistem si care in acelasi timp reflecta multumirile infl externe il reprez ind bursieri o masura cantitativa a fen bursier o masura a preturilor si a volumelor de tranz reflecta tocmai ceea ce ii interes pe op de la bursa. Sunt foart rare

abaterile de la tend expr de ei. Dc indicii cresc de regula si pretul titl luate indiv cresc. Sunt putine cazurile in care titl evol contrar evol indicilor. Indici bursieri-arata si grasul de capitalizare bursiera a unui emitent de titluri prin prisma modif struct si a coordonatelor pietei bursiere. Dc volumul de trannz creste de la o zi la alta inseamna ca titl sunt apreciate preturile lor sunt in crestere. Volumul tranz este in crestere si preturile la fel indici bursieri vor creste va genera o incredere sporita din partea pop si vor veni in piata noi bani. 1) Selectionarea titlurilor care se includ n portofoliul indicilor-titlurile trebuie sa fie reprezentative pt ea si pt bursa sa fie titluri a unor emitenti care au un grad de capitalizare inalt. La bursa din Buc titl trebuie sa aiba un grad de capit de min 60%. Capit este data de nr de actiuni *pretul lor: titl trebuie sa fie reprezentative pt ec titl trebuie sa provina din toate ramruile ec nationale pt a asig o diversitate multumitoare portofliului; titl din portofoliu indicilor asa detina o pondere insemnata in tranz zilnica. La bursa din Buc cele 10titl trebuie sa aiba o pondere de 70%. Intrarea in portofoliul indicilor are o importanta deosebita. Cand firma este introdusa in portofoliul indicilor investitia se considra a fi sigura. 2)Asigurari unei ponderi a anumirot titluri incluse in esantionul indicilor. Metode utilizate in ponderi: se atribuie ponderi egale; ponderi in functie de capitalizare bursiera, titl vor avea o pondere mai ridicata decat celelalte. Se

foloseste la bursa din Buc; pretul de referinta de ieri. Preturile pot sa fie influentate si de masuri de ord neeconomic. 3)Data de referinta pt indice si valoare:se da un reprez pt a se putea analiza val ulterioaer ale indicilor. Dc val lui creste inseamna ca ec se afla intr-o conjunctura fav care poate sa fie un bun ec.Ramura dinn care provine titl poate sa fie una care nu este apreciata de populatie si atunci se vinde acel titlu. Dc ind scade si unele titl nu au pretul care scad sau scad mai putin atunci se aduce invest catre ei. Indicele preznta un instr indispensabil in analiz si previz fin bursiere. Ei permit analiz fen ec doar ca nu trebuie absolutizata. +Categ de indici: indicele clasic; indicele mickkei; indicele standard; indicele NYSE. +Se calc pornind de la toate titluri. +Toate bursele au unul sau mai multi inidici. La bursa din Buc sunt 3indici: bet fi; bet comp; bet pornind de la titluri. +Puterea de reflectare a infl sociale politice locale. Studiile au demonstrat ca exist o corelatie intre evol indicilor. Uneori sunt decorelari intre evol ind si intre evol PIB. Formarea preturilor si evol bursieri repez un fenomen complex infl de fact politici sociali adica de numerosi factori care infl in general oferta si cererea.

Analiza si prev comport bursier: se doreste ca prin eval sa se poata realiza anticipari sa se poata intui care este tend pietei. Aceste anal: pt a det rolul bursei in ec; pt a orienta operat invest in ec sau in titluri la bursa. +In cercet fen bursier se folosesc 2tipuri de analiza:a)analiza fundamentala in anal se urm fact esentiali in masura sa infl evol unui titl cei legati de activ emitentului. Trebuie sa aflu lucruri esentiale care este val adevarata a actiunii unei firme b)anal grafica porneste de la ipoteza ca pretul actiunii este det de raportul dintre cerere si oferta, cursul unei actiuni este det de factorii proprii domeniilor. +Analiza fundamentala cauta sa dea inf despre evol pe termen lung a unui titlu. Val intrinseca sau de un curs teoretic al act care se depisteaza prni studiu temeinic. Intre cele 2categ de analiz bursiera exista dif mari de opinii. +Anal fundamentala evol actiunilro unui emitent-act au valoare nominala. +Modalitati de det a val teoretice a) valoarea patrimoniala se det ca un raport intre activ net si nr de actiuni. Ea se compaa cu cursul zilei VP=Anet/Nract VP>c; VP<C; VP=c. Cand VP>c inseamna ca val unei act nu este in intregime recunoscuta de piata cand este < ac este supra evaluata. B)estimarea val intrinseci pornind de la calc val d randamanet a unui titlu. Castigul: sub forma dif de pret, sub forma dividentelor. In aprecierea randamentului se foloseste rata dobanzii ca reper. Se pretinde de catre investitor un randament egal. Putem spune ca cursul unei act este infl de fact fundamentali dar si de elem conjunturale dar si de elemente subiective. Nu trebuie urm doar potentialul productiv trebuie avut in vedere si imaginea emitentului Nivelul pretului este det de imagine dar mai ales de evenimente viitoare si de cele imprevizibile . Fen previzibile sunt incorporate in pret. Nu putem vorbi de o valoare de piata sigura si care sa fie o reflectare corecta a valorii intrinseci Fact cel mai important care det nivelul pret depiata a titl este rata dobanzii. Inflatia-cand inflatia creste preturile cresc. In cazul unei cresteri a infl va creste rata dobanzii. In cazul infl cresc si toate costurile emitentului.