Rata dobanzii si influenta acesteia aupra politicii monetare

Rata dobanzii si influenta acesteia aupra politicii monetare

l Rolul si formele dobanzii

Dobanda ³⁰

poate fi definita ca reprezentand o forma de remunerare a creditului de catre

debitor, pentru folosirea capitalului imprumutat. Astfel dobanda poate fi privita ca "pret' al capitalului imprumutat si poate fi analizata atat ca marime absoluta, cat si marime relativa.

O contributie importanta la analiza dobanzii si semnificatia economica a acesteia avut-o Bohm-Bawerk. Acesta in analizele sale porneste de la unele constatari empirice:

dobanda unui capital se produce independent de activitatea personala a capitalului

este o calitate fireasca a capitalului

se formeaza, fara ca aceasta sa se epuizeze, astfel avand o durata eterna de constituire Dobanda este in mod firesc comuna cu conceptul de capital si cu elementele "timp' si "risc'.

Daca luam in considerare tipul de dobanda aplicat in diferitele cazuri de creditare obtinem tipuri de rata a dobanzii. Daca luam in considerare elementul timp pot fi identificate mai multe tipuri de rata a dobanzii:

rata capitalizarii si rata actualizarii

rata de dobanda anterioara si ulterioara

rata de dobanda nominala si reala

rata de dobanda si costul creditului

rata de dobanda pura si rata de piata³¹

Dintre acestea prezinta importanta sporita urmatoarele: Rata capitalizarii si rata actualizarii

Rata de capitalizare reprezinta rata proprie a unui bun in decursul unei perioade. Aceasta rata ne

da raspunsul la intrebarea: care este valoarea viitoare in momentul (t) a unui bun A, disponibil in

to. Astfel: At=(l+r)At0 ³²

Rata de actualizare(r) este folosita in exprimarea valorii prezente (in to), a unui bun disponibil

intr-o periada urmatoare (t). Astfel: Ao~At/(i+r) ³³

unde r - rata de capitalizare

Rata de dobanda nominala si reala

Aprecierile privind nivelul ratei dobanzii sunt valabile atata timp cat stabilitatea monetara asigura, la expirarea termenului imrumutului, recuperarea intergrala a valorii, o putere de cumparare echivalenta momentului acordarii imprumutului.

_{Basno Cezar, Dardac Nicolae, "Moneda, banci, credit', Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996, pag151}

_{31 Dardac Nicolae, Teodora Barbu, "Moneda, banci si politici monetare', Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2005, pag. 172}

_{32 Dardac Nicolae, op.cit, pag. 172}

_{Dardac Nicolae,op.cit, pag.172}

_{Victor Stoica, Petre Deaconu, "Bani si Credit', Editura Economica, Bucuresti, pag.315}

Rata de schimb dintre bunurile prezente si viitoare este cunoscuta ca rata reala a dobanzii, iar rata de schimb dintre moneda prezenta si viitoare este rata de dobanda nominala.

Rata reala a dobanzii (engl. real interestrate) rata nominala a dobanzii corectata cu modificarea preturilor in cursul perioadei de timp considerate. Ea exprima astfel un randament real, respectiv un castig evaluat in termeni de bunuri si servicii.

in acest context, dobanda reala este direct proportionala cu dobanda nominala si invers proportionala cu gradul de depreciere monetara(rata inflatiei). In cazul in care asistam la absenta inflatiei, si schimburile sunt exprimate in moneda , rata reala a dobanzii va coincide cu rata nominala a dobanzii, in caz contrar rata nominala este influentata de modificarile preturilor ale bunurilor.

Daca valoarea unui bun este exprimat in moneda, iar preturile cresc de la PO la PI, ca urmare a ratei inflatiei, atunci rata reaia a dobanzii este data de formula:

r=(l+rn/l+ri)-1³⁶

sau poate fi aproximata prin formula:

r=rn-ix ³⁷

unde:

-r - rata reala a dobanzii

- rn - rata dobanzii nominala

- r - rata inflatiei

Comparativ cu rata dobanzii nominale, rata dobanzii reale nu este direct observabila, totusi acesta din urma are o valoare semnificativa in ceea ce priveste castigurile.

Rata de dobanda anterioara si ulterioara

Calculul acestor tipuri de dobanzi permite adoptarea de decizii in functie de rezultatele posibile si probabilitatea lor de manifestare, in forma ex-post, rata reala vizeaza o perioada de timp anterioara, fiind determinata pe baza inflatiei inregistrate in acea perioada. In forma ex-ante, rata reala vizeaza o perioada de timp viitoare si se determina pe baza asteptarilor

inflationiste formate in prezent pentru perioada respectiva. Deoarece vizeaza orizonturi de timp viitoare, deciziile agentilor economici de a plasa fonduri si a realiza investitii depind de rata reala

ex-ante si nu de rata reala ex-post ³⁸

2 Ratele dobanzii pe pietele de capital

_{Banca Nationala a Romaniei. "Glosar-Tintirea directa a inflatiei', Noimebrie 2005, pag.12}

_{36 Basno Cezar, Dardac Nicolae, "Moneda, banci, credit', Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996, pag!58}

_{37 Basno Cezar, op.cit., pag-158}

_{38Banca Nationala a Romaniei, "Glosar-Tintirea directa a inflatiei', Noiembrie, 2005, pag. 12 39 Daniela Zapodeanu, "Politici monetare', Editura Dacia, Cluj-Napoca; 2002, pag.229}

Rata dobanzii de referinta va fi anuntata public prin communicate si circulare ale Bancii Nationale a Romaniei, in prima zi lucratoare a fiecarei luni. Aceasta rata fixata de banca de referinta serveste ca termen de baza pentru calcularea celorlalte rate ale dobanzii situate in juru! dobanzii de baza.

Pentru fiecare tip de piata de capital exista diferite tipuri de rata a dobanzii si diferite metode si posibilitati prin care autoritatile pot influnenta aceste rate.

Ratele dobanzilor pe pietele de capital sunt:

l.    Rata dobanzii pe piata monetara interbancara, care reprezinta dobanda la care bancile se

imprumuta de la Banca Centrala pentru a-si depasi problemele de lichiditate. De regula se

pot distinge urmatoarele dobanzi de refmantare ³⁹ . Rata dobanzii pentru creditul structural, numita de referinnta sau taxa scontului se modifica cel mai putin frecvent, si are nivelul cel mai scazut;

Rata dobanzii pentru creditul de licitatie este utilizata pentru corectarea pe termen scurt a dobanzilor din economie (catva luni). Cand acestea trebuie influentate pe o durata mai mare, banca centrala modifica dobanda de referinta. Datorita actiunii sale pe termen scurt, rata dobanzii de licitatie a cunoscut, in Romania, cele mai ample variatii si cele mai frecvente modificari;

. Rata dobanzii pentru creditul lombard are o natura penalizatoare (pentru descoperirea de cont) si are cel mai mare nivel;

. Rata dobanzii pentru creditele cu dobanda preferntiala este la un nivel foarte redus, aproximativ o treime din rata de referinta;

Rata dobanzii pe piata monetara, care reprezinta dobanda Ia care bancile comerciale se imprumuta reciproc pentru a-si procura lichiditatile necesare. Se disting urmatoarele categorii de dobanzi ⁴⁰:

. Rata dobanzii Ia imprumuturile day to day;

. Rata dobanzii la imprumuturile cu scadenta de o luna;

. Rata dobanzii la imprumuturile cu scadenta de 3 luni;

. Rata dobanzii la imprumuturile cu scadenta de 6 luni;

. Rata de emisiune a titlurilor negociabile; etc.

Toate aceste rate varieaza in functie de conditiile pietei, de situatia trezoreriei bancilor comerciale,de interventiile bancii centrale, si de alti factori care modifica dimensiunea pietei monetare.

Rata dobanzii pe piata obligatara, care reprezinta dobanda obligatiunilor nou emise pe piata primara.

Rata dobanzii pe piata ipotecara, care reprezinta dobanda practicata in cazul operatiunilor de credit ipotecar (titluri ipotecare cu scadenta de peste 10 ani). Aceste titluri se negocieaza pe piata ipotecara, a carei dobanda se situeaza la un nivei intermediar intre piata monetara si piata obiigatara.

_{39Daniela Zapodeanu, "Politici monetare", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, pag.229}

_{Cerna Silviu, "Sistemul monetar si politica monetara', Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1996, pag.87}

3 Fundamentarea ratei dobanzii

1 Corelatia ratei dobanzii cu variabilele macroeconomice

Rata dobanzii este un indicator puternic monitorizat in economie, influentand deciziile tuturor participantilor, de la persoane fizice - care cauta cel mai bun plasament pentru economiile lor si agentii economici sau statul - care urmaresc sa obtina resursele finantarii activitatii la cel mai redus cost.

Nivelul ratei dobanzii este puternic influentata de rentabilitatea capitalului, riscul nerambursarii, lichiditatea, raportul dintre oferta si cererea de capital, mediul economic general, stabilitatea economica, mediui de afaceri in care opereaza firmele, mediul politic si social. Rata dobanzii este puternic corelata cu cresterea economica, rata de crestere P.I.B⁴¹

Astfel, ratele de dobanda cresc atunci cand cheltuielile totale sporesc ca urmare a consumului care se majoreaza, si pentru a carui finantare se recurge la imprumuturi.

Rata dobanzii se afla intr-o stransa legatura si cu cursul de schimb. Astfel cresterea ratei de dobanda atrage investitiile straine, antrenand o cerere sporita de moneda nationala, ceea ce duce la aprecierea acestei in raport cu moneda straina. In situatia inversa atunci cand ratele de dobanda scad, investitiile straine se reduc, capitalurile migreaza in aita tara, iar cererea redusa de moneda nationala va avea ca efect deprecierea monedei nationale.

2. Modificarile in echilibrul ratei dobanzii

Dupa cum am putut observa, rata dobanzii este strans corelata cu principalii indicatori macroeconomici, dar in acelas timp nivelul ratei dobanzii este modificata de nivelul cererii si ofertei de moneda. Evaluarea efectelor modificarii canitatii de moneda, precum si a preferintei pentru lichiditate reprezinta importanta practica, pentru a putea observa corelatia dintre politica monetara si rata dobanzii.

Teoria preferintei pentru lichiditate a fost elaborata de catre economistul J.Maynard Keynes, si prezinta echilibrul ratei dobanzii sub influenta cereii si ofertei de moneda.

Conform teoriei preferintei pentru lichiditate putem desprinde urmatoarele concluzii cu privire la efectele modificarii cererii de moneda asupra ratei dobanzii:

in perioadele de expansiune economica, atunci cand veniturile sporesc, nivelurile

ratei dobanzii cresc (in conditiile in care celelalte variabile raman constante)

* aceeasi tendinta se poate observa in cazul in care nivelurile preturilor cresc, in conditiile in care oferta de moneda si celelalte variabile raman constante

In urmatorul grafic voi prezenta modificarea ratei dobanzii ca raspuns la modificarea cererii monetare, in cazul in care oferta de moneda ramane constanta pe langa celelalte variabile.(GRAFIC 3,1)

Daca incercam sa analizam influenta ofertei monetare asupra ratei dobanzii, vom observa, ca daca toate celelalte variante raman constante si oferta de moneda creste, rata dobanzii va inregistra o scadere. Din aceasta cauza au fost frecvente cazurile, cand politicienii au sugerat o crestere rapida a ofertei de moneda pentru controlarea ratei dobanzii. Acelas efect se obtine si in cazul in care banca centrala majoreaza oferta de moneda prin cumparare de obligatiuni. Rezultatul se concretizeaza in deplasarea curbei ofertei monetare la dreapta antrenand un declin al ratei dobanzii in sensul scaderii acestuia. Acest lucru se poate reprezenta grafic in felul urmator: (GRAFIC 3,2)

_{Daniela Zapodeanu, "Politici Monetare', Editura Dacia, CIuj-Napoca,}

Daca se iau in considerare si modificarile veniturilor, a ratei inflatiei , si al preturilor putem constata, ca rata dobanzii va avea a crestere, in consecinta trebuie analizat efectul de lichiditate si analiza amplitatii variabilelor analizate in raport cu efectul de lichiditate. Efectul de lichiditate reprezinta consecinta de diminuare a ratei dobanzii in conditiile in care oferta de moneda creste. Astfel, in cazul in care efectul de lichiditate se manifesta imediat, rata dobanzii va inregistra o scadere cauzata de majorarea ofertei de moneda. Efectele antrenate de venituri si nivelul preturilor necesita o perioada mai indelungata, intrucat cresterea ofertei de moneda ia timp pentru cresterea nivelului preturilor si a veniturilor, care ulterior antreneaza cresterea ratei dobanzii. In consecinta, daca se doreste diminuarea ratei dobanzii, se va proceda la cresterea ofertei de moneda in cazul in care efectul de lichiditate domina celeiate efecte, in caz contrar, se va recurge la diminuarea ofertei de moneda, pentru a contracara efectele inflatiei, si pentru a putea mentine o rata a dobanzii scazuta, Deasemenea si rata dobanzii exercita efecte asupra masei monetare.

In prezent autoritatile monetare din diferite tari utilizeaza rata dobanziipe termen scurt ca instrumetnde politica monetara, pentru echilibrarea cantitatii de moneda.

4 Rata dobanzii in cadrul politicii monetare

Rata dobanzii, dupa cum am putut observa se afla in stransa legatura atat cu indicatori macroeconomici, cat si cu conditiile prezente pe piata de capital. Astfel modificarile intervenite in marimea ratei dobanzii comporta modificari si in comportamentul actorilor din cadrul pietelor financiare si de capital.

Putem sa analizam consecintele modificarii ratei dobanzii prin prisma ratelor de refmantare. Astfel cresterea sau scaderea dobanzilor de refmantare influenteaza in primul rand comportamentul bancilor comerciale. Astfel, in cazul in care banca centrala vinde titluri pe piata centrala, pretul negociat al acestora scade, rezultind o modificare inversa a ratei dobanzii. Bancile vor fi incitate sa cumpere titlurile puse la vanzare de banca nationala, acest comoprtament va duce la scaderea sumelor pe care bancile comerciale le pot pune la dispozitia propriilor clienti, sau la dispozitia altor banci.

Cresterea ratei dobanzii si rarefierea de lichiditati (astfel scaderea profitului bancilor comerciale), constrange bancile la o crestere a ratelor de dobanda practicate in relatie cu clientii lor si sa majoreze piata creditului. Bancile comerciale vor incerca deasemenea sa-si procure resurse prin alte cai decat refmantarea, de exemplu prin emisiuni de titluri pe termen scurt negociabile sau emisiuni de titluri pe termen lung (actiuni sau obligatiuni), cresterea dobanzilor se transmite in acest fel si pe piata financiara.

Cresterea sau scaderea ratei dobanzii practicate de bancile comerciale in relatie cu clientii afecteaza comportamentul acestora din urma. Astfel cresterea costului creditului determina reducerea profitului intreprinderilor, determinandu-le, in mod normal, sa-si reduca cererea de credite, intreprinderile vor incerca sa-si procure resurse de pe pietele de capitaluri disponibile pe termen scurt sau lung, ceea ce va determina cresterea ratei dobanzii pe toate pietele de capital.

Influenta rarefierii lichiditatii monetare va influenta mai intai dobanzile pe termen scurt, apoi dobanzile pe termen lung. Pentru a profita de acesta crestere de rata a dobanzii pe termen scurt, persoanele fizice si juridice vor face modificari in portofoliul lor de titluri, diminuindu-si plasamentele pe termen lung. In acest mod, se va majora rata dobanzii si pe termen lung.

Modificarea ratei dobanzii are influente si in modificarea cursului valutar, si daca privim problema din perspectiva unui orizont mai deschis, va afecta si dobanzile internationale. Cresterea ratei dobanzii pe piata monetara nationala creeaza un diferential de dobanzi fata de strainatate, ceea ce atrage lichiditatile internationale in cautare de plasamente remuneratorii. Ca urmare investitorii straini vor schimba diverse valute pe moneda nationala, ceea ce va duce la cresterea cursului de schimb al acestei din urma.

In cazul in care capacitatea de indatorare externa a taii respective este mare, poate avea loc o miscare de capitaluri spre acea tara, ceea ce diminueaza notabil volumul lichiditatilor internationale, si ca urmare pot fi afectate chiar si ratele dobanzilor practicate pe plan international.

Putem concluziona, ca inainte de a modifca rata dobanzii pentru a avea consecinte asupra masei monetare, trebuie analizate relatiile acestei cu alti inidcatori si de situatia actuala si interconditionarile de pe piata monetara si cea de capital: sincronizarea dobanzilor din economie cu evolutia cursului de schimb, modificarea inflatiei, starea de crestere sau depresiune economica, etc.

In Romania, aparitia si raspandirea titlurilor de stat si a efectelor comerciale este de natura sa favorizeze utilizarea politicii ratei dobanzii. Politica ratei dobanzii pare a fi cea mai adaptata caracteristicilor actuale ale sistemului financiar, totusi ca orice optiune de politica macroeconomica, ea depinde de cadrul institutional existent, care face ca politca respecitva sa fie sau nu eficienta; precum si de conjunctura economica, ce determina diferente pe faze diferite ale ciclului economic.