SISTEMUL ECONOMIEI MONDIALE

SISTEMUL ECONOMIEI MONDIALE

1.1. Sistemul economiei mondiale: definire, formare, caracterizare

1.2. Evolutii si tendinte in economia mondiala

Sistemul economiei mondiale: definire, formare, caracterizare

Economia mondiala contemporana este rezultatul procesului indelungat al dezvoltarii schimbului de activitati pe baza diviziunii muncii, de la forme inferioare (gospodaria individuala, unitatea economica - la nivel microeconomic) la forme superioare (la nivel macroeconomic si mondoeconomic).

Procesul de formare a sistemului economiei mondiale s-a desfasurat de-a lungul mai multor secole si a parcurs mai multe etape. Sunt analisti care apreciaza ca se pot distinge trei mari etape:

crearea premiselor economiei internationale;

formarea economiei internationale;

constituirea economiei mondiale.

Crearea premiselor economiei internationale (secolele XV - XVI): Viata economica a capatat un impuls deosebit ca urmare a marilor descoperiri geografice care au determinat includerea in circuitul economic a unor noi regiuni. Astfel, comertul se dezvolta si, in consecinta, spre sfarsitul secolului XVI: - este stimulata activitatea la nivel microeconomic; - iau nastere manufacturile, - apar marile manufacturi; -'economia inchisa' evolueaza, se transforma in 'economie deschisa'; -incepe sa se contureze 'piata internationala'.

Schimburile de marfori nu aveau insa o "baza economica' deoarece:

noii parteneri nu dispuneau de forta economica necesara pentru a stabili relatii continue cu restul lumii;

marfurile aduse nu erau un excedent, deci nu constituiau o oferta a producatorilor pentru a raspunde unei "cereri'.

Ca urmare:

fluxurile de marfuri nu erau generate de factori economici, de relatiile marfa - bani;

nu exista o specializare internationala a productiei;

despre o diviziune a muncii nu se putea inca discuta;

totusi, prin extinderea spatiala a schimbului de marfuri, comertul se dezvolta si se contureaza "piata internationala'.

Crearea premiselor economiei internationale se produce in procesul trecerii de la feudalism la capitalism, perioada in care zona cea mai dezvoltata din lume, Europa, era in plin proces de constituire a pietelor interne, de creare a economiilor nationale, a statelor centralizate.

Formarea economiei internationale (sfarsitul secolului XVII si inceputul secolului XIX):

esenta acestui proces o constituie formarea si consolidarea pietelor interne, a economiilor nationale, a statelor nationale si suverane si independente;

statele natiuni devin principalii subiecti ai relatiilor internationale;

in lume se desfasoara procese economico - sociale si politice deosebite, care marcheaza fundamental configuratia si dezvoltarea acesteia.

In plan economic:

la nivel microeconomic asistam la dezvoltarea deosebita a fortelor de productie si a productivitatii muncii;

se produce prima revolutie industriala, al carei rezultat va fi aparitia si constituirea marii industrii masiniste, aparitia unei diviziuni a muncii internationale;

creste nevoia de schimb si, deci, este necesara largirea pietei;

piata interna se dezvolta in ritm accelerat - barierele impuse de sistemul feudal cad.

In plan politic:

se produc revolutiile burgheze care desavarsesc lichidarea faramitarii politice feudale si grabesc nasterea statelor centralizate;

economiile nationale de sine statatoare vor oferi de acum conditiile pentru generalizarea revolutiei industriale.

Procesul formarii economiei internationale a coincis organic cu procesul de atragere a intregii lumi la formarea sistemului capitalist.

Constituirea economiei mondiale (a doua parte a secolului XIX, prima parte a secolului XX); Economia internationala a intrat intr-o noua etapa de evolutie care, prin caracteristicile noi si functionale si de continut, poate fi numita "sistem economic mondial'.

Aceasta etapa se remarca prin:

aparitia unor noi tendinte de specializare internationala in productie, in baza dezvoltarii fortelor de productie,

adancirea si aparitia unei noi diviziuni a muncii, si anume diviziunea mondiala a muncii,

constituirea pietei mondiale.

Piata mondiala reprezinta ansamblul relatiilor de schimb care se stabilesc intre producatorii de marfuri de pe glob pe baza cererii si ofertei.

Transformarea 'economiei internationale' in 'economie mondiala' s-a produs pe masura:

adancirii interdependentelor dintre diversele economii nationale;

extinderii lor la nivel mondoeconomic, cand structurile de baza ale economiei mondiale erau deja formate¹.

Economia mondiala constituie un sistem dinamic, deschis, evolutia sa fiind determinata de nivelul de dezvoltare si calitatea economiilor nationale, de natura relatiilor care se dezvolta intre acestea si a mecanismelor economice de desfasurare a lor, de caracterul normelor si institutiilor existente la un moment dat.

Definiri:

Economia mondiala reprezinta acel stadiu al schimbului reciproc de activitati cand, in virtutea diviziunii muncii la nivel mondial, este implicata, in mod obiectiv, majoritatea agentilor economici de pe glob².

Schimbul reciproc de activitati nu trebuie inteles in sens strict, adica redus la simple operatiuni de vanzare-cumparare, deoarece, pe langa schimbul propriu-zis, presupune si relatii determinate de activitati productive (sau de servicii) la nivel national sau international. Spre exemplu, in cadiul unei intreprinderi are loc un schimb de activitati productive intre sectii³.

Economia mondiala reprezinta ansamblul economiilor nationale intre care, pe temelia materiala oferita de diviziunea mondiala a muncii, se dezvolta relatii complexe si contradictorii de interdependenta, pe baza

Nichita V.C.. coord. - "Economie politica'. Ed Porto-Franco. Galati. 1991, pg. 235-260

Dumitrescu S., coord. - "Economie mondiala'. Ed. Microinformatica, Cluj. 1992, pg 3-4

Dumitrescii S., Bal A, - "Economic mondiala', Ed, Economica, ed. a Il-a. Bucuresti.2002

anumitor mecanisme economice internationale inti'-un anumit cadru juridic si institutional⁴.

Trasaturi ale economiei mondiale:

celuiele de baza sunt economiile nationale: ele sunt terenul in care opereaza agentii economici si se dezvolta fortele de productie, apar noi tendinte de specializare, de adancire a diviziunii muncii ia nivel mondial, se intensifica relatiile economice internationale;

agentii economici sunt nationali (unitati economice private sau de stat - statul insusi) sau rezidenti (societati cu capital mixt - autohton si strain, STN, OEI);

economia mondiala are un continut eterogen, fiind alcatuita din tari si teritorii diferite, dupa nivelul de dezvoltare economic, social, dupa potentialul economic etc;

pe parcursul dezvoltarii sale apar contradictii al caror rol si influenta se modifica de la o perioada la alta;

interdependentele care stau la baza existentei sale alcatuiesc un sistem complex. Economia mondiala este unica pentru ca exista si ftmctioneaza pe baza acestui sistem complex.

Economia mondiala formata nu reprezinta un proces incheiat. Procesul de dezvoltare a activitatii economice va continua si, pe masura perfectionarii factorilor de productie, se vor crea conditiile materiale spre un stadiu superior al schimbului reciproc de activitati. Analistii de prestigiu apreciaza ca economia mondiala actuala, prin perspectiva folosirii spatiului extraterestru in scopuri economice, va depasi cadrul mondial planetar si va deveni o economie la scara cosmica, care, la randul ei, va cunoaste diferite stadii de dezvoltare.

Echilibrul economiei mondiale poate fi considerat ca forma cea mai complexa de manifestare a echilibrului economic general, este efectul unor echilibre economice partiale, ale economiilor nationale, ale subregiunilor, regiunilor, ale celorlalte subsisteme ale economiei mondiale⁵.

Dictionar REI. Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1992, pg. 59

Dumitrescu s'., coord. - "Economie mondiala', Ed. Microinformatica, Cluj, 1992

Dezvoltarea echilibrata a economiei mondiale se poate realiza prin promovarea unei diviziuni mondiale a muncii echitabile, in baza unor specializari internationale care sa permita lichidarea marilor decalaje economice internationale.

Necesitatea echilibrului priveste toate sferele reproductiei la scara mondoeconomica. Nerespectarea conditiei de echilibru genereaza efecte negative.

Echilibrul economiei mondiale:

are caracter relativ, deoarece se manifesta ca tendinta pe termen lung spre o concordanta intre diferite elemente componente ale sistemului, spre o 'stare ideala'. Caracterul de tendinta este determinat de influenta unor factori cu actiune contrara;

are caracter dinamic, deoarece, in timp, trece continuu de la o stare de echilibru la alta.

Ordinea economica mondiala exprima fizionomia si modul specific de functionare al economiei mondiale in fiecare etapa istorica. Ordinea economica mondiala:

este un concept nou, care reflecta modul de dispunere si de organizare, in timp si in spatiu, a structurilor economiei mondiale si a mecanismelor ei de fianctionare;

este determinata de: nivelul de dezvoltare a economiilor nationale; caracterul relatiilor economice internationale si a celorlalte componente; cadrul juridic si institutional creat pe plan mondial;

nu evidentiaza numai o anumita ordine internationala, adica alcatuirea, felul in care sunt aranjate elementele in sistem, ci caracterizeaza si starea calitativa a economiei mondiale intr-o anumita etapa istorica;

depinde de raportul de forte existent pe plan mondial, care, la randul sau, depinde de potentialul economic al economiilor nationale, dar mai ales de gradul de valorificare al acestuia. Ca urmare, decisiva in raportul de forte este competitivitatea fiecarui participant la circuitul economic mondial.

Trebuie precizat ca, toate elementele structurale ale economiei mondiale sunt realitati istorice intr-un continuu proces de miscare si transformare, de evolutie si de diferentiere. Ordinea economica mondiala este o stare concret - istorica, pentru ca, pe masura schimbarii raportului de forte - schimbari care se realizeaza in structura socio-economi ca si politica a lumii - se produce schimbarea ordinii economice mondiale.

Ordinea economica mondiala reprezinta modelul neformalizat al economiei mondiale.

1.2. Evolutii si tendinte in economia mondiala contemporana

In ultimele decenii, in economia mondiala s-au produs schimbari calitative deosebite, pe care specialistii le denumesc: interdependente economice, interdependente internationale, integrare globala, economie globala etc.

Se desfasoara un proces de integrare globala, de globalizare a economiei mondiale pe fondul altor procese economice, sub influenta unor factori propulsori intre care:

un proces de natura tehnologica - progresul tehnico - stiintific accelerat care are o asemenea amploare si profunzime incat analistii considera ca asistam la o veritabila revolutie tehnico - stiintifica; antreneaza mutatii de structura in toate sferele activitatii social-economice.

un proces de natura economica - reducerea si inlaturarea barierelor nationale din calea fluxurilor internationale de bunuri, servicii, tehnologii, capitaluri, etc.

Procesul de integrare globala este, in esenta, rezultatul unui declin continuu al importantei economice a granitelor politice nationale si a intensificarii tara precedent a relatiilor si interactiunilor economice pana la un punct in care diferenta dintre tranzactiile interne si cele externe devine nesemnificativa sau dispare.

In acest context, s-a produs o schimbare rapida si profunda si a conditiilor in care se dezvolta tarile lumii, care, la randul lor, sunt determinate de existenta mai multor factori ce actioneaza simultan:

la nivel national, in majoritatea tarilor lumii are loc un proces de trecere spre diferite forme ale economiei de piata si, ca urmare, o deschidere spre capitalul strain;

la nivel regional, are loc o tendinta de concentrare - regionalizare a activitatii economice in jurul unor poli de putere economica;

- la nivel international, are loc expansiunea noilor tehnologii (tehnologia informatiilor si a comunicarii - Intemetul) si perspectiva schimbarii lor rapide, expansiunea globala a unor sectoare cheie (sectoarele de hard si de software, telecomunicatii si transporturi), dezvoltarea sectorului de servicii.

Ca urmare se vor produce in continuare modificari de structura in economia mondiala si se va crea un nou cadru pentru dezvoltarea economica a lumii, diferit de cel care a caracterizat deceniile anterioare.

" Glohalizarea economiei mondiale reprezinta un proces deosebit de dinamic al cresterii interdependentelor dintre statele nationale. Este o urmarea extinderii si adancirii legaturilor transnationale in sferele vietii economice, politice, sociale si culturale si, in consecinta, fac ca atat problemele care apar in aceste sectoare, cat si solutionarea lor sa devina mai curand globale decat nationale"⁶

Procesul de globalizare se realizeaza deci pe suportul altor procese economice cu implicatii globale: de adancire a interdependentelor, de multilateralizare a relatiilor economice internationale, de cooperare, integrare, regionalizare, transnationalizare.

Ghibutiu A. - " Globalizarea economiei mondiale si implicatii pentru sistemul comercial international", Rev. " Conjunctura economiei mondiale", IEM, Bucuresti, 1993, pg. 147+148