EXTERNALITATI SI BUNURILE PUBLICE

EXTERNALITATI SI BUNURILE PUBLICE

1 Cauzele esecului pietelor

2 Situati de esec al pietelor

1 Cauzele esecului pietelor

Esecul pietelor exista in situatiile in care pietele libere nu conduc la o alocare eficienta a resurselor generand necesitatea actiunii guvernamentale cu rol corector.

Schimbul drepturilor de control asupra utilizarii bunurilor nu poate exista in afara schimbului drepturilor de proprietate astfel:

- cand piata asigura o alocare eficienta a resurselor, posibilitatile de schimb avantajos al drepturilor de proprietate asupra bunurilor sunt valorificate maximal;

- cand piata genereaza alocari ineficiente ale resurselor, anumite posibilitati de schimb avantajos raman nevalorificate.

Dintre factorii care explica esecul pietelor libere in alocarea eficienta a resurselor, sunt:

1. Dificultatea individualizarii drepturilor de proprietate care se datoreaza:

a) excluziunii imperfecte care apare:

- atunci cand dreptul de proprietate asupra unui bun nu este detinut de catre un singur agent economic, ci de un grup de agenti, de regula foarte mare. In acest caz excluziunea imperfecta apare in legatura cu legalizarea drepturilor individuale de proprietate;

- atunci cand exista posibilitate redusa de excludere a oricarui agent economic din sfera potentialilor utilizatori ai unui bun. In acest caz excluziunea imperfecta priveste posibilitatea aplicarii drepturilor obtinute pe cale legala.

b) gradului redus de transferabilitate - este caracteristic situatiilor in care drepturile legale de vanzare a bunurilor sunt limitate, proprietarii neavand posibilitatea sa incheie contracte avantajoase in legatura cu transferarea controlului asupra utilizarii bunurilor respective.

2) Existenta unor costuri tranzactionale semnificative pentru realizarea tranzactiilor agentii economici efectueaza cheltuieli pentru cautarea partenerilor, pentru observarea calitatii bunului ce face obiectul schimbului etc. Costurile tranzactionale si informationale reprezinta piedici in derularea schimburilor si alocarea eficienta a resurselor prin intermediul pietelor libere.

3) Esecul negocierii unor acorduri avantajoase de schimb - atunci cand agentii economici esueaza in negocierea unor conditii, mutual avantajoase, schimbul nu mai are loc.

2 Situatii de esec al pietelor

Cele mai cunoscute situatii de esec al pietelor sunt:

1. externalitatile;

2. bunurile publice;

3. monopolul;

4. resursele de folosinta comuna.

1. Externalitatile reprezinta situatiile in care preturile pietei nu reflecta unele dintre costurile sau beneficiile asociate productiei sau consumului.

Costurile sau beneficiile care nu sunt incorporate in preturile pietei, au un caracter extern deoarece nu sunt asociate vanzatorului: sau cumparatorului ci unei terte parti.

Externalitatile se caracterizeaza prin doua elemente:

1. deriva din activitatea unui alt participant;

2. nu sunt inregistrate pe piata in mod direct deci, nu influenteaza echilibrul concurential.

Externalitatile pot fi grupate in doua categorii:

1. externalitati pozitive - acestea corespund unor activitati ce aduc beneficii pentru terte parti. Acest gen de externalitati se concretizeaza in niveluri de productie si de consum mai mici decat cele care corespund alocarii eficiente a resurselor.

2. externalitati negative - apar in legatura cu activitatile de productie sau de consum care genereaza costuri pentru terte parti. In acest caz costurile private sunt mai mici decat cele sociale.

Internalizarea externalitatilor negative consta in incorporarea costurilor externe in pretul pietei, prin internalizare costul marginal privat creste la nivelul costului marginal social, producatorii fiind obligati sa tina cont de costurile externe ale activitatii lor.

2. Bunurile publice

Bunurile publice reprezinta o categorie speciala de bunuri a caror delimitare se face cu doua caracteristici:

- non-excluziunea - in acest caz nici o persoana nu poate fi exclusa din sfera consumatorilor potentiali ai unui bun public (ex.: oricine poate urmari urmari programele de la televizor fara a afecta capacitatea altei persoane de a face acelasi lucru). Non-excluziunea este generata de indivizibilitatea cererii pentru bunurile publice;

- non-rivalitatea are in vedere faptul ca, consumul unui agent economic nu reduce disponibilitatea bunului public pentru alti agenti. Non-rivalitatea este generata de indivizibilitatea ofertei.

Bunurile ce se caracterizeaza prin cele doua proprietati mentionate se numesc bunuri publice pure, la polul opus aflandu-se bunurile private pure, care nu se caracterizeaza prin nici una din proprietati. Spre deosebire de bunurile publice pure, bunurile private pure se caracterizeaza prin excluziune si rivalitate.

3. Monopolul

Monopolul reprezinta o situatie de esec a pietelor deoarece aparitia acestuia poate majora nejustificat nivelul pretului unui produs ducand la diminuarea, de multe ori, voluntara a productiei. In acest caz statul poate actiona in directia incurajarii aparitiei unor intreprinderi interne concurente monopolului sau a facilitarii intrarii pe piata a firmelor straine.

Dintre caile de internationalizare a externalitatilor, prin care guvernele intervin asupra pietelor libere, amintim:

1. practicarea de amenzi platite de producatorul de externalitati negative;

2. acordarea de subventii acelor agenti economici care produc externalitati pozitive;

3. introducerea de taxe si impozite care sa aduca costurile private la nivelul celor sociale;

4. unirea producatorului de externalitate negativa cu receptorul unui asemenea efect.

Pag. 95 din 95

Concepte de baza - tema 11

Externalitatile - notiunea de externalitate a fost introdusa in teoria economica de catre Alfred Marshall, externalitatile constituind o ilustrare a faptului ca, din perspectiva alegerilor privind modul de alocare a resurselor, agentii economici sunt independenti.

Explicarea externalitatilor are la baza doua perechi de concepte:

1. costul social si costul privat;

2. beneficiul social si beneficiul privat.

Costul social este constituit din toate costurile suportate de membrii comunitatii in urma organizarii unei anumite activitati.

Costul privat exprima numai costurile suportate de unitatile implicate in aceasta activitate.

Beneficiul social insumeaza toate utilitatile de care beneficiaza membrii unei comunitati de pe urma organizarii si defasurarii unei activitati oarecare.

Beneficiul privat include numai avantajele insusite de subiectii implicati direct in activitatea respectiva.

Beneficiul marginal - expresia valorica a utilitatii marginale a consumului. Deoarece utilitatea marginala este descrescatoare, beneficiul marginal este descrescator pe masura cresterii consumului.