CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
ABORDARI CONCEPTUALE SI METODOLOGICE PRIVIND ANALIZA ECONOMICO -FINANCIARA
Obiective:
- prezentarea tipurilor de analiza economico-financiara si deprinderea studentilor cu metodele, tehnicile si instrumentele de analiza si diagnostic la nivelul firmei;
- prezentarea cadrului de abordare a problematicii firmei prin prisma obiectivelor si scopurilor unor subiecti din afara firmei, care sunt interesati sa cunoasca activitatea acesteia;
- dezvoltarea unor abilitati si competente la nivelul studentilor in vederea analizarii si diagnosticarii activitatii firmelor din punct de vedere economico-financiar.
1.1. Notiuni si concepte
- Analiza economica financiara studiaza mecanismul de formare si modificare a fenomenelor prin descompunerea lor in elemente componente, in parti simple, prin stabilirea factorilor de influenta. Descompunerea se face in trepte, de la complex la simplu, in vederea identificarii cauzelor finale care explica o anumita stare de fapt, un anumit nivel de performanta sau o evolutie a lor.
- Analiza economica studiaza activitatile economice din punct de vedere economic:
- al consumului de resurse;
- al rezultatelor obtinute.
Analiza economica poate avea ca obiect nu numai o activitate economica, ci si una tehnica, sociala, administrativa, financiara, concurentiala, aspecte care sunt in directa legatura cu rezultatele finale obtinute de intreprindere si care pot explica si completa concluziile rezultate in urma anlizei.
- Analiza economico-financiara reprezinta un ansamblu de concepte, metode, tehnici, procedee si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe in vederea:
- formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia economico-financiare a unei firme;
- identificarii factorilor, cauzelor si conditiilor care au determinat acea situatie economica a firmei;
- identificarii rezervelor interne de imbunatatire a activitatii acesteia, din punct de vedere al utilizarii eficiente a resurselor umane, materiale si financiare.
Analiza economico-financiara se realizeaza in sensul invers evolutiei reale a fenomenului cercetat si anume de la rezultatele activitatii economice catre elemente si factori.
Datorita modificarii principalilor factori care determina, in prezent, climatul economic si socio-politic, analiza economico-financiara si-a modificat si adaptat metodologia si tehnicile de analiza, implicand din partea analistilor cunostinte aprofundate de contabilitate si gestiune, dar si anumite subtilitati in a surprinde aspectele particulare ale fiecarui factor studiat.
In acest sens, dupa M.E. Balu (Analiza economico-financiara, teorie si aplicatii practice, Editura FRM, 2005):
- bilantul contabil s-a impus in analiza echilibrului financiar functional;
- contul de profit si pierdere faciliteaza analiza performantelor firmei prin prisma sodurilor intermediare de gestiune;
- fluxurile de trezorerie permit o abordare concreta, eliminand partial impactul inflatiei si al evaluarii stocurilor.
1.2. Tipologia analizei economico-financiare
Caracterul complex al fenomenelor economice determinat de complexitatea relatiilor cauza-efect reclama utilizarea mai multor tipuri de analiza, structurate dupa diverse criterii:
a. In functie de raportul dintre momentul in care se efectueaza analiza si momentul desfasurarii fenomenulu se distinge:
- analiza post-factum, post-operativa sau analiza realizarii obiectivelor. Aceasta analiza furnizeaza informatii privind gradul de realizare a obiectivelor programate;
- analiza previzionala sau prospectiva presupune determinarea evolutiei viitoare a unui fenomen economic pe baza cercetarii factorilor de influenta (a relatiilor de cauzalitate), a actiunii lor in perspectiva. Prin aceasta metoda se stabilesc obiectivele ce trebuie realizate in perioada viitoare.
Analiza post-factum se bazeaza pe variabile certe, in timp ce metoda previzionala, pe variabile incerte.
b. Din punct de vedere al determinarii cantitative sau al caracteristicilor calitative ale fenomenelor se poate evidentia:
- analiza calitativa prin care se abordeaza sistemic, cibernetic desfasurarea fenomenelor.
Rolul acestei analize este de a elabora modele in care sunt cuprinse elementele esentiale ale fenomenului cercetat.
- analiza cantitativa presupune cercetarea fenomenelor prin determinari cantitative: greutate, grad, suprafata, volum, numar, durata, etc. Analiza cantitativa se preteaza la aplicarea metodelor matematice moderne.
c. Dupa nivelul la care se aplica analiza economico-financiara:
- analiza microeconomica studiaza comportamentul individual sau cel al intreprinderilor in activitatea economica si rezultatele obtinute, releva factorii care determina orientarea in investirea capitalurilor, in utilizarea resurselor si a rezultatelor obtinute;
- analiza mezoeconomica are ca scop sa evidentieze pozitia firmei pe piata si capacitatea concurentiala a acesteia;
- analiza macroeconomica studiaza economia nationala si mondiala si are drept scop evidentierea conjuncturii interne si internationale a factorilor demografici, de cultura, probleme sociale, nivel de dezvoltare, operand preponderent cu marimi globale sau agregate (podus intern brut, produs national brut, rata medie a rentabilitatii pe sector de activitate etc.).
d. Dupa modul de urmarire in timp a fenomenelor se disting:
- analiza statica studiaza fenomenele la un moment dat, relevand relatiile dintre elementele si factorii care determina o anumita pozitie a fenomenului cercetat;
- analiza dinamica cerceteaza fenomenele si procesele economice in schimbarea lor, pune in evidenta pozitia lor in diverse momente de timp. Prin aceasta analiza se stabilesc factorii care eu generat schimbarile si se evidentiaza tendintele evolutiei viitoare.
e. Dupa orizontul de timp pe care se cerceteaza fenomenul:
- analiza pe termen scurt opereaza cu date ce nu depasesc 1 an si servesc managementului firmei pentru conducerea operativa a activitatii;
- analiza pe termen lung opereaza cu date pe 3-5 ani folosind modele de tip statistic.
f. Dupa criteriile de studiere a fenomenelor se distinge:
- analiza tehnico-economica imbina abordarea tehnica cu cea economica in analiza problemelor (cresterea productiei fizice, reducerea costului unui produs sau serviciu, cresterea rentabilitatii pe produs);
- analiza economico-financiara abordeaza corelatiile dintre activitatea economica (de exploatare) si cea financiara (analiza riscului financiar corelata cu analiza riscului de exploatare);
- analiza financiara studiaza fluxurile financiare care se formeaza la nivelul firmei, modul de formare, gestionare si plasare a capitalului.
g. In functie de pozitia analistului:
- analiza interna foloseste conducerii firmei pentru cunoasterea nivelului performantelor economico-financiare realizate de firma in perioadele trecute, modul de realizare a obiectivelor programate, dar mai ales pentru fundamentarea activitatii viitoare;
- analiza externa se efectueaza de partenerii externi (furnizori, clienti, statul prin autoritatile locale, guvern, organele de urmarire penala, instantele judecatoresti) pe baza informatiilor furnizate de analiza financiara.
1.3. Functiile analizei economico-financiare si etapele procesului decizional
Un management performant al firmei presupune organizarea si coordonarea activitatii acesteia, avand in vedere prerogativele unui sistem complex socio-economic, dinamic si deschis, in care se iau decizii in scopul realizarii obiectivelor curente si strategice.
Functiile analizei economico-financiare sunt (dupa Iosefina Morosan, Analiza economico-finaciara, Editura FRM, Bucuresti, 2006):
- descoperirea si mobilizarea rezervelor interne;
- intarirea autonomiei economico-financiare si cresterea eficientei economice;
- diagnoza si reglarea activitatii firmei.
Aceste functii sunt complementare in realizarea obiectivului analizei economico-financiare si anume utilizarea rezultatelor analizei economice la actul decizional. Decizia reprezinta unul din obiectivele esentiale ale managementului modern.
Elaborarea masurilor care constituie continutul deciziilor menite sa asigure valorificarea optima a resurselor, sa contribuie la sporirea eficientei economico-financiare in viitor a firmei, presupune parcurgerea unor etape care sa asigure un caracter complet, complex si totodata stiintific al anlizei economico-financiare.
Etapele procesului decizional de management:
Etapa I:
- obtinerea unui set complet de informatii;
- stabilirea elementelor constitutive ale deciziei;
- cercetarea prospectiva a evolutiei variabilelor decizionale;
- evaluarea liniilor de actiune;
- adaptarea deciziilor;
- implementarea si controlul aplicarii deciziilor.
Etapa II:
Stabilirea elementelor constitutive ale deciziei:
- campul de alegere a liniilor de actiune (analiza cantitativa, calitativa, statica);
- ansamblul starilor naturii (analiza factorilor);
- sistemul criteriilor de analiza (analiza multicriteriala);
- spatiul rezultatelor (previziunea si prognoza);
- scara valorilor (prioritati).
1.4. Continutul procesului de analiza economico-financiara
Analiza economico-financiara se realizeaza in sens invers evolutiei reale a fenomenului economic cercetat, de la rezultatele activitatii economice catre elemente si factori.
Asupra unui fenomen actioneaza:
Elementele care reprezinta parti componente ale fenomenului analizat. Ex: costul produsului pe articole de calculatie.
Factorii care reprezinta fortele motrice care provoaca un fenomen. Ex: productivitatea muncii fata de cifra de afaceri.
Cauzele care reprezinta fenomene care provoaca si explica aparitia fie a fenomenului analizat, fie a unui factor care actioneaza asupra acestuia.
Etapele procesului de analiza economico-financiara (dupa A. Isfanescu, C. Stanescu, A. Baicusi, Analiza economico-financiara ,Editura Economica, Bucuresti, 1999):
- Identificarea anumitor fenomene, care presupune constatarea anumitor fapte, si comportamentul lor in timp si spatiu, precum si stabilirea unor metode de evaluare a acestora;
- Determinarea elementelor, factorilor si cauzelor fenomenului cercetat si stabilirea factorilor cu actiune directa si indirecta precum si a cauzelor finale;
- Stabilirea relatiilor de conditionare dintre fiecare factor si fenomenul analizat (relatie cauza-efect);
- Masurarea influentelor diferitelor elemente sau factori asupra fenomenului analizat;
- Sintetizarea rezultatelor analizei reprezinta etapa stabilirii concluziilor si aprecierilor asupra activitatii desfasurate in functie de obiectivul analizat. Managerii elaboreaza masuri si decizii pentru obtinerea unor randamente maxime.
1.5. Factorii care intervin in rezultatul activitatii economice
Cunoasterea factorilor, a naturii lor si a legaturilor prin care concura la formarea si modificarea rezultatelor unei activitati, cat si la imbunatatirea functiilor firmei reprezinta un obiectiv important al analizei economico- financiare.
Factorii care determina schimbari de stare in functionarea microsistemelor sunt grupati in functie de anumite criterii:
* dupa continut:
- tehnici;
- organizatorici;
- economici, sociali, politici.
* dupa caracterul lor
- cantitativi;
- de structura (se refera la marimi agregate);
- calitativi.
* dupa modul cum actioneaza
- cu actiune directa (influenteaza nemijlocit fenomenul);
- cu actiune indirecta.
* dupa sensul influentei
- pozitivi;
- negativi;
- indiferenti.
* dupa gradul de sintetizare:
- simpli (nu mai pot fi descompusi);
- compusi (fiind determinati de alti factori).
* dupa posibilitatile de previziune
- previzibili (certi);
- imprevizibili (aleatori).
1.6. Metode si tehnici utilizate de analiza economico-financiara
La nivelul unei firme, finalitatea oricarui tip de activitate se exprima cu ajutorul indicatorilor economico-financiari care pot fi grupati pe categorii.
Categorii principale de indicatori economico-financiari:
- indicatori ai resurselor (umane, materiale, financiare, informationale);
- indicatori ai consumului de resurse (indicatori ai cheltuielilor);
- indicatori ai potentialului financiar (capitalurile, patrimoniul net, fondul de rulment, lilichiditatea, autonomia financiara);
- indicatori de performanta si rezultate (cifra de afaceri, valoarea adaugata profitul);
- indicatori de eficienta, calculati sub forma "ratelor" prin raportarea a doi indicatori exprimati in marime absoluta, in una din variantele:
Metodologia de analiza cuprinde un complex de metode, tehnici si procedee.
Metoda reprezinta o succesiune de procedee folosite pentru atingerea obiectivului sau.
Procedeul reprezinta latura practica a efectuarii unei lucrari, pentru atingerea obiectivelor propuse. Totalitatea procedeelor folosite in aplicarea practica a unei discipline stiintifice formeaza tehnica acesteia.
Metodele de analiza economico-financiara sunt:
- metode de analiza calitative (vizeaza esenta fenomenului, surprinderea legaturilor cauzale);
- metode de analiza cantitative (cuantificarea influentelor factorilor).
A. Metode si tehnici de analiza calitativa:
Principalele metode de analiza calitativa sunt: modelarea, comparatia, gruparea, diviziunea si descompunerea rezultatelor.
1. Modelarea fenomenelor economice este o reprezentare simplificata a realitatii, exprimata sub forma de ecuatii, inegalitati, corelatii dinte indicatori, functii de productie etc. Se cunosc 3 tipuri de modele:
- modele imitative;
- modele analogice;
- modele simbolice.
Modelele imitative sunt modele materiale si reprezinta fenomenul la alta scara (fotografia, macheta, harta).
Modelele analogice utilizeaza tehnica vizualizarii (ex. graficele). Principalele tipuri de grafice utilizate: cronograma, diagrama cu doua variabile, sectoriala, cu coordonate plane pentru a studia sezonalitatea, histograma.
Modelele simbolice utilizeaza simbolurile si iau forma unor ecuatii matematice, fiind modele abstracte.
Acestea sunt:
- modele aditive (costul unui produs este o suma de consumuri de resurse n):
C = x1 + x2 + . + xn sau
- modele multiplicative:
unde:
Pr - profit;
AE - active de exploatare;
- cifra de afaceri la 1 leu active de exploatare;
- rata rentabilitatii comerciale.
- modele balantiere:
CA = Si + I - Sf
unde:
CA - cifra de afaceri;
Si - stoc initial;
Sf - stoc final;
I - intrari.
- modele sub forma de raport:
unde:
D - durata medie de rotatie a activelor circulante;
- soldul mediu al activelor circulante;
- cifra de afaceri medie zilnica.
- modele combinate:
unde:
Rc - rata rentabilitatii comerciale;
f - cifra de afaceri la 1 leu active fixe ;
n - numarul de rotatii .
2. Comparatia permite analiza prin raportare la o baza de referinta care poate fi: alta perioada, alta firma, media sectoriala sau pe ramura, standarde, norme.
Se utilizeaza urmatoarele tipuri de comparatii:
- in timp (comparatie cu anul precedent sau cu programul de activitate);
- in spatiu (comparatie cu alte firme);
- fata de un criteriu prestabilit (comparatie cu alte programe, norme sau standarde);
- cu caracter special (strategii de dezvoltare pentru firme aflate in dificultate);
- mixte (comparari realizate in timp si spatiu).
3. Gruparea presupune impartirea entitatii studiate in grupe relativ omogene.
4. Diviziunea si descompunerea rezultatelor unei firme se poate realiza
- diviziunea in timp (realizarea productiei pe decade, luni, trimestre);
- diviziunea rezultatelor dupa locul de formare;
- descompunerea pe parti componente (permite localizarea rezultatelor favorabile si nefavorabile, pe categorii de resurse).
B. Metode ale analizei cantitative
Aceste metode permit comensurarea actiunii fiecarui element sau factor asupra rezultatului analizat, prin care se da finalitate de marime si sens legaturilor cauzale, de a reliefa factorii cu actiune mai importanta asupra rezultatelor si de a aprecia masura in care au fost folosite resursele intreprinderii.
Acestea sunt: metoda substituirilor in lant, metoda balantiera, metoda ratelor, metoda scorurilor, grilelor de evaluare, diagrama Pareto, metoda cercetarilor operationale, metoda analizei regresionale, metoda calculului matricial, metoda calculului marginal, metoda fluxurilor, metoda sociologica, banchmarkingul.
1. Metoda substituirilor in lant se aplica cand intre factorii de influenta exista relatia matematica de produs sau raport.
Principiile metodei substituirilor in lant numita si metoda iterarii:
- ordonarea factorilor se face dupa:
- factorii cantitativi;
- factorii de structura;
- factorii calitativi.
- substituirile se fac succesiv, in ordinea factorilor: cantitativi, de structura, calitativi.
- un factor substituit ramane substituit pana la final.
a. Cazul produsului intre factori:
Se au in vedere doua perioade:
1 - valoarea efectiva;
0 - valoarea de referinta.
- influenta modificarii factorului "a":
- influenta modificarii factorului "b":
- influenta modificarii factorului "c":
Metoda substituirilor in lant pe baza de indici:
; ;
Influentele variatiei relative a factorilor asupra modificarii relative a fenomenului studiat se calculeaza:
Indicele unui fenomen oarecare "N", influentat de "n" factori, se determina astfel:
;
Influenta unui factor oarecare "k" se calculeaza:
; 1 < k < n.
b. Cazul raportului intre factori:
Modelul general:
Cazul in care factorul cantitativ este la numitor:
- pe baza de marimi absolute (totale):
- pe baza de indici:
Cazul in care factorul cantitativ se afla la numarator:
- pe baza de marimi absolute (totale):
- pa baza de indici:
.
2. Metoda balantiera se utilizeaza cand intre factori exista relatia matematica de suma sau diferenta.
Modelul general este:
M = a + b - c
3. Metoda ratelor. Rata este un raport intre doua marimi comparabile logico-economic, cu o valoare informationala si operationala mai mare decat a celor doi indicatori judecati separat. Aceste rate sunt folosite cu preponderenta in diagnosticarea si evaluarea activitatii intreprinderilor.
Dupa continut ratele pot fi:
- rate de structura;
- rate de eficienta (corelatia efect/efort; efort/efect);
- rate de echilibru financiar (ratele de lichiditate, rata solvabilitatii globale).
4. Metoda scorurilor (scoring) - se foloseste de regula in banci.
Matematic functia scor Z are forma:
Z = ax1 + bx2 + . + axn
in care:
x1., xn - reprezinta ratele implicate in calcul;
a, b, ., z - reprezinta coeficientii de ponderare.
Scorul Z calculat la nivelul unei firme indica gradul de vulnerabilitate al acesteia, punand in evidenta existenta disfunctionalitatilor.
5. Metoda grilelor de evaluare se foloseste in diagnosticarea mediului concurential si in pozitionarea globala a firmei.
Etapele:
- identificarea criteriilor de evaluarea a firmei;
- stabilirea coeficientilor de semnificatie pentru fiecare criteriu;
- determinarea unei note medii ponderate si pozitionarea firmei in sistemul dat.
6. Diagrama Pareto (metoda ABC) folosita in analiza stocurilor, analiza costurilor, analiza cifrei de afaceri, analiza furnizorilor.
In cazul structurii vanzarilor pe produse, curba teoretica presupune existenta a 3 subgrupe cu caracteristici specifice:
- 10-15% din numarul de produse sau marfuri reprezinta 60-70% din cifra de afaceri (zona A): deci o subgrupa care cuprinde foarte putine produse sau marfuri, dar care realizeaza o mare parte din cifra de afaceri;
- 25-30% din numarul de produse sau marfuri vandute dau 25-30% din cifra de afaceri (zona B);
- 65-70% din numarul de produse sau marfuri vandute dau 10-15% din cifra de afaceri (zona C), deci doua subgrupe care dau mai putin de jumatate din cifra de afaceri dar care concentreaza majoritatea produselor comercializate.
Curba reala se compara cu cea toeretica si urmeaza desprinderea concluziilor.
7. Cercetarile operationale - reprezinta un ansamblu de metode matematice folosite in adoptarea deciziilor in cazul in care intervin numerosi factori care trebuie avuti in vedere.
Metodele operationale pot fi:
- deterministe: programarea liniara, programarea dinamica, teoria jocurilor, metoda drumului critic, teoria deciziei;
- probabiliste: lanturile MARCOV, teoria firelor de asteptare, metoda PERT, procesele Poisson;
- simulative: metoda MONTE CARLO, modelul dinamic al simularii gestionare.
8. Metoda analizei regresionale
Etape:
- determinarea legaturii de cauzalitate dintre fenomen si factori si formalizarea matematica (liniara, hiperbolica, parabolica, exponentiala);
- stabilirea valorii parametrilor ecuatiei de regresie cu ajutorul metodei celor mai mici patrate;
- determinarea intensitatii legaturii dintre fenomen si factori cu ajutorul coeficientului de corelatie sau a raportului de corelatie;
- evidentierea influentei factorilor asupra fenomenului cu ajutorul coeficientilor de determinare.
9. Metoda calculului matricial se foloseste in toate domeniile analizei economice, iar utilizarea calculatorului electronic ii confera un mare grad de detaliere, exactitate, operativitate si eficienta.
1.7. Sursele de informatii si principalii utilizatori ai rezultatelor analizelor economico-financiare
Principalele surse de informatii pentru analiza economico-financiara sunt:
- dupa natura lor: informatii economico-financiare, tehnice, tehnologice, politice, sociale, juridice, etc.;
- dupa gradul de accesibilitate: informatii deschise, limitate, inchise (protejate);
- dupa provenienta: informatii interne, externe;
- din punct de vedere functional: informatie normativa, efectiva, de stare a performantelor economico-financiare.
Cerinele fundamentale ale informatiei economice sunt: utilitate, exactitate, profunzime, actualitate, valoarea informatiei, costul informatiei.
Principalii utilizatori ai informatiilor furnizate de analizele economico-financiare sunt:
- furnizorii de capital (actionarii, investitorii, bancile);
- partenerii de afaceri (furnizorii, clientii, angajatii, sindicatele);
- statul (fiscul, guvernul, autoritatile locale);
- alti utilizatori (managementul firmei, analistii si consultantii, auditorii, publicul).
Cuvinte cheie: analiza economica, analiza economico-financiara, metoda substitutiei in lant, metoda ratelor, metoda scorurilor, metoda balantiera, diagrama Pareto, analiza cantitativa, analiza calitativa.
Intrebari de autoevaluare:
1. Care sunt principalele tipuri de analiza economico-financiara?
2. Care sunt principalele etape ale procesului de analiza economico-financiara?
3. Care sunt principalele metode de analiza calitativa, dar cantitativa?
4. Care sunt principiile metodei substitutiei in lant?
5. Care sunt principalele categorii de rate utilizate in analiza economico-financiara?
6. Care sunt cerintele fundamentale ale informatiei utilizate in analizele economico-financiare?
7. Care sunt principalii utilizatori ai analizelor economico-financiare?.
BIBLIOGRAFIE:
1). Liviu Troie, Octavian Zaharia si colab: Analiza statistica a activitatii economice si a gestiunii financiare a intreprinderii, Editura ASE, Bucuresti, 2001.
2). Iosefina Morosan: Analiza economico-financiara, Ed. FRM, Bucuresti, 2006.
3). Iosefina Morosan: Analiza economico-financiara - probleme rezolvate, Ed. FRM, Bucuresti, 2006.
4). Maria Niculescu: Diagnostic economic, Editura economica, Bucuresti, 2003.
5).Mariana-Elena Balu: Analiza economico-financiara-Teorie si aplicatii practice, Editura FRM, Bucuresti, 2005.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2727
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved