SISTEMUL ECONOMIEI MONDIALE

SISTEMUL ECONOMIEI MONDIALE

INTRODUCERE

Economia mondiala <= proces desfasurat pana in prezent

↓

● dezvoltarea schimbului de activitati pe baza diviziunii internationale a muncii

● s-a desfasurat de-a lungul mai multor secole

● si a parcurs mai multe etape.

PREZENTAREA TEMEI

1.1 Conditiile formarii si dezvoltarii economiei mondiale

Existenta si dezvoltarea societatii, a omului, parte a naturii si a societatii, subiect si obiect al vietii sociale, se bazeaza pe schimbul permanent de elemente cu natura si cu mediul social in care traieste.

Munca → activitatea hotaratoare pentru asigurarea existentei umane

↓

● insusirea indispensabila a omului

● ea este un proces intre om si natura

↓

↓

societatea umana ● efectueaza

● reglementeaza

● controleaza prin actiunea sa constienta schimbul de materii intre sine si natura.

Inainte de a incepe sa munceasca: ● omul stie ca trebuie sa produca

● cum sa realizeze aceasta

● cu ce eforturi

● la ce rezultate trebuie sa ajunga.

In comuna primitiva: ● produsele muncii erau destinate nevoilor de consum ale producatorilor insisi, iar nu schimbului prin vanzare

● nu a cunoscut diviziunea sociala a muncii ═ organizare a muncii in cadrul careia diferitele comunitati sau membrii lor sa se ocupe de activitati productive diferite

● treptat, unele bunuri, mai ales unelte, pe care comunitatile primitive nu le puteau produce singure sau erau produse numai cu mari dificultatii, au inceput sa fie procurate prin schimb.

║

▼

aparitia schimbului de produse <= diviziunea sociala a muncii

1.1.1 DIVIZIUNEA SOCIALA A MUNCII

Diviziunea sociala a muncii ● a aparut in perioada de descompunere a comunei primitive

● este un proces in care diferitele comunitati au inceput sa desfasoare diverse forme de activitate productiva.

Prima mare diviziune sociala a muncii → desprinderea triburilor de pastori de cele ale cultivatorilor de pamant.

A doua mare diviziune sociala a muncii → desprinderea mestesugarilor de agricultori =>

=> formarea oraselor => ● pe masura largirii limitelor teritoriale

● cresterii masei de produse destinate pietei => necesitatea unui intermediar intre vanzator si cumparator.

↓

negustorii

║

▼

A treia mare diviziune sociala a muncii → desprinderea negustorilor de restul populatiei.

Diviziunea sociala a muncii, desi hotaratoare, nu poate singura da nastere productiei si schimbului de marfuri generalizate; ea trebuie intarita, in mod obiectiv, de autonomia si independenta producatorilor.

In comuna primitiva n-au existat conditii favorabile schimbului, produsele fiind obtinute si consumate in cadrul comunitatii. Pentru inceput se schimbau doar surplusurile de produse si, deci, schimbul avea un caracter intamplator, fara rol esential in viata comunitatii.

La granita dintre comuna primitiva si oranduirea sclavagista apare productia de marfuri:

● ea nu reuseste sa domine in oranduirea sclavagista datorita nivelului inca redus de perfectionare a uneltelor de munca si a fortelor de productie => economie naturala (agricultura a ramas principala ramura a economiei).    ↓

schimbul se numea troc sau trampa

● aparitia productiei de marfuri => formele schimbului s-au modificat <= nevoia unei marfi care sa aiba rolul de mijloc de schimb in intermedierea actelor de vanzare-cumparare.

↓

● vitele, pieile, blanurile, cerealele, sarea

● metalele au inceput sa fie intrebuintate ca bani.

║

▼

║

▼

trocul a fost inlocuit de schimbul de marfuri prin intermediul banilor (circulatia marfurilor) ↓

doua acte independente: ●vanzarea (transformarea marfurilor in bani) ●cumpararea (transformarea banilor in marfuri)

Comertul a inceput sa se dezvolte in orasele libere care si-au cucerit independenta fata de feudali si care s-au constituit chiar in orase-state.

Comertul exterior a fost initiat de negustorii din aceste orase libere care erau constituiti in mari uniuni. Tot in vederea intensificarii comertului exterior au aparut si uniuni de orase libere.

Liga hanseatica (precedata de Uniunea oraselor hanseatice),:

● uniune a oraselor din nordul Germaniei, la care adera si orase din nordul Europei)

● aparuta in 1367 a urmarit monopolizarea comertului in nordul Europei

● principalele produse comercializate de negustorii ligii erau: cereale, blanuri, piei, peste, miere, ceara, lemn, minereu de fier si de cupru (din tarile baltice, Rusia si tarile scandinave)

● din nordul Europei negustorii ligii aduceau articole de metal, postavuri

● din Orient negustorii aduceau mirodenii si articole de lux

● la inceputul secolului XV au avut loc miscari sociale in orasele hanseatice, care, alaturi de puternica concurenta a tarilor consolidate deja din punct de vedere politic (Anglia si Tarile de Jos) au dus la decaderea Ligii hanseatice care si-a pierdut definitiv puterea comerciala odata cu marile descoperiri geografice de la sfarsitul secolului XV si inceputul secolului XVI care au deschis noi cai comerciale maritime ce legau Europa de America si India, prin sudul Africii.

Dominatia relatiilor de productie feudale

Faramitarea politica feudala    → adevarate piedici in calea dezvoltarii productiei de marfuri si a relatiilor comerciale internationale => schimburile comerciale nu au luat o amploare prea mare.

Dezvoltarea diviziunii sociale a muncii

Nevoile comertului    => aparitia pietei nationale => premisele economice pentru ● centralizarea puterii de stat

● dezvoltarea relatiilor de productie capitaliste.

1.1.2 CONDITIILE FORMARII PIETEI MONDIALE

Marile descoperiri geografice ale sfarsitului de secol XV si inceputul de secol XVI => formarea pietei mondiale => aparitia si dezvoltarea oranduirii capitaliste.

Internationalizarea comertului exterior in secolele XVI -XVIII se realizeaza prin:

a. formarea sistemului colonial

b. cucerirea de noi teritorii extraeuropene (America, Australia, Africa, Orient) => => premisele unei economii internationale.

c. formarea primelor companii comerciale (Compania Indiilor Orientale, Compania Marii Sudului - veche denumire a Oceanului Pacific).

Revolutiile burgheze: Anglia - sec. XVII

Franta - sec. XVIII

Spania, Italia, Germania - sec XIX

=> lichidarea feudalismului si grabesc nasterea statelor centralizate si a economiilor nationale centralizate care vor oferi conditii pentru dezvoltarea fortelor de productie.

formarea economiei internationale este rezultatul primei mari revolutii industriale bazata pe marea productie masinista

ea a marcat si primul stadiu al diviziunii internationale a muncii, bazata pe o dezvoltare internationala realizata intre sectoarele economiilor nationale care a impartit tarile lumii in tari industriale si tari agrare.

Procesul formarii economiei internationale a coincis cu procesul de atragere a intregii lumi la formarea sistemului capitalist =>

● se pun bazele dezvoltarii fortelor de productie

● apar noi tendinte de specializare internationala in productie

● se adanceste si apare o noua diviziune a muncii - diviziunea internationala a muncii

● se constituie piata mondiala si se contureaza conditiile aparitiei si dezvoltarii economiei mondiale.

1.2 DIVIZIUNEA INTERNATIONALA A MUNCII

Diviziunea internationala a muncii ═ sistem de specializari in productie necesar pentru schimburile cu strainatatea => crearea unui sistem de interdependente intre economiile nationale => fluxuri economice internationale + participarea la circuitul     economic mondial.

Dupa cel de-al II-lea razboi mondial s-au creat premisele transformarii economiei internationale in economie mondiala pe masura castigarii independentei de stat de cat mai multe tari ale lumii si pe masura adancirii interdependentelor dintre economiile acestor tari.

Definim economia mondiala ca fiind totalitatea economiilor nationale si legaturile care se stabilesc intre ele in virtutea diviziunii internationale a muncii si care sunt reglementate de cadrul juridic international.

Diviziunea internationala a muncii + economiile nationale → element de baza al economiei mondiale, reprezentand expresia tendintei de specializare cu un dublu scop:

● adaptarea la circuitul mondial

● obtinerea unui castig in diferite etape, de la bunuri primare la cele cu un inalt grad de prelucrare.

Schimbarile care au intervenit in structura geografica a economiei mondiale in perioada postbelica <= ● modificarile pe harta politica a lumii

● revolutia tehnico-stiintifice contemporane => conditii noi in desfasurarea circuitului economic mondial.

In desfasurarea sa istorica, specializarea internationala <= diviziunea internationala a muncii, este influentata de:    ● conditiile naturale ale fiecarei tari

● populatie

● nivelul factorilor de productie de care dispune

● calificarea personalului

● disponibilitatile de capital

● traditiile economice

● o serie de factori extraeconomici.

Formele specializarii rezultate in urma diviziunii internationale a muncii sunt:

a)      specializarea intersectoriala: de exemplu, specializarea industrie-agricultura

b)      specializarea intrasectoriala (interramura): de exemplu, industrie - industrie sau agricultura-agricultura

c)      specializarea intraramura: diversificarea gamei de produse a dus la impartirea ramurilor in subramuri de activitate

d)      specializarea tehnologica: de exemplu, licenta-produs finit sau serviciu

e) specializarea organica: presupune specializarea in obtinerea de subansamble ce urmeaza a fi incorporate unui produs complex.

Adancirea + diversificarea diviziunii internationale a muncii si implicit a specializarii internationale => intensificarea legaturilor si interdependentelor care exista la nivel de state.

● Specializarea internationala in productie urmareste corelarea posibilitatilor economiilor nationale cu cererea existenta pe piata mondiala.

● Specializarea in diverse productii primare este specifica majoritatii tarilor mai putin dezvoltate.

● Tarile dezvoltate sunt specializate in produse manufacturate, in domenii de mare eficienta, domenii de varf ale industriei, ramuri de mare productivitate ale agriculturii, in sectorul serviciilor, etc.

Odata cu dezvoltarea factorilor de productie si extinderea specializarii internationale s-au format relatiile economice internationale = ansamblul raporturilor, structurilor si tranzactiilor economice dintre agentii economici apartinand unor state diferite, incluzand comertul international, cooperarea in productie si tehnico-stiintifica, relatiile valutar-financiare si de credit s.a., ca si relatiile din sfera productiei si a cercetarii stiintifice.

Cresterea interdependentelor economice => cresterea importantei relatiilor economice internationale in dezvoltarea economiei nationale.

Mecanismele + formele de manifestare ale relatiilor economice internationale au fost in timp, fie de colaborare intre diverse state, fie adecvate intereselor principalelor puteri economice, fiind relatii de dependenta a unor state fata de altele => accentuarea interdependentelor dintre statele lumii + extinderea fenomenului subdezvoltarii.

Toate aceste influente fac ca statele sa se specializeze pentru a participa, pe baza de interes reciproc, la schimburile economice internationale, la comertul exterior. Existenta relatiilor economice internationale face posibila dezvoltarea fluxurilor economice internationale.

Autoevaluare:

1. Ce este economia mondiala?

2. Ce diferenta exista intre relatiile economice internationale si relatiile economice mondiale?

3. Care sunt principalele forme ale specializarii internationale?

Referate propuse:

1. Cauzele aparitiei si evolutia relatiilor economice mondiale
2. Dezvoltarea stadiala a economiei mondiale
3. Caracterul unitar al economiei mondiale

Bibliografie:

1. Adumitracesei, I.D. (coord.) - Mondoeconomie. Relatii economice internationale, Editura Polirom, Iasi, 1999.

2. Bari, Ioan - Economie mondiala, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1997.

3. Dobrota, Nita (coord.) - Dictionar de economie, Editura Economica, Bucuresti, 1999.

4. Dumitrescu, Sterian, Bal, Ana - Economie mondiala, Editura Economica, Bucuresti, 1999.

5. Gide, Charles, Rist, Charles - Istoria doctrinelor economice, Editura Cassei scoalelor, Bucuresti, 1926.

6. Popescu, Cornelia - Elemente de economie mondiala, Editura Economica, Bucuresti, 1999.

7. Suta, Nicolae - Comert international si politici comerciale contemporane, Editura Eficient, Bucuresti, 2000.

8. *** - Ecomonie politica, vol. 2, Editura Porto-Franco, Galati, 1991.