Economia nationala a Romaniei, baza integrarii in Uniunea Europeana

Economia nationala a Romaniei, baza integrarii in Uniunea Europeana

1. Industria si agricultura romaneasca in Uniunea Europeana

Rezultatele de ansamblu ale economiei romanesti dupa 1990, subliniaza schimbari structurale importante.

Industria este o ramura importanta, integrandu-se organic cu celelalte ramuri ale economiei nationale (agricultura, transporturile, comertul si turismul) intr-un ansamblu unitar.

Rolul industriei este de a produce bunuri pentru toate sectoarele economiei si pentru nevoile curente ale populatiei.

Dupa 1990, toate sectoarele industriale au cunoscut un proces de restrucurare, impus de trecerea de la economia centralizata, controlata de stat, la economia de piata. Astfel cele cu activitati nerentabile au fost oprite de la functionare, au intrat in lichidare sau conservare, deoarece nu prezentau interes pentru o eventuala privatizare. In ceea ce priveste sectoarele profitabile ale economiei romanesti, acestea au fost privatizate, in special catre investitori straini. In prezent, conform A.V.A.S., peste 85% din intreprinderile industriale din Romania sunt detinute de investitori privati, fie ei straini sau autohtoni.

Prioritatea activitatii industriale a fost aceea de a investi considerabil in retehnologizarea si modernizarea tehnologiilor intreprinderilor care prezentau un grad ridicat de viabilitate economica. Datorita acestui fenomen, ramuri industriale cum ar fi siderurgia au ajuns sa contribuie la exporturile romanesti cu circa 14%, cu toate ca aceasta ramura era grevata de dezechilibre majore (avea mari datorii la bugetul statului si era o ramura cu un consum mare de resurse energetice).

Totodata am asistat si la o dezvoltare a industriei textile, confectiilor, pielariei si incaltamintei, firelor si fibrelor sintetice, bazata in special pe fenomenul de lohn. Aceasta ramura industriala contribuie la exporturi cu aproximativ 19%, in 2006. In conditiile integrarii in Uniunea Europeana, aceasta ar putea constitui un factor de risc, in sensul ca vom asista la migrarea capitalurilor straine investite sub forma lohn-ului catre tari care nu sunt membre ale Uniunii Europene, deoarece acolo profitabilitatea acestei activitati va fi mai ridicata.

O abordare fireasca a problematicii industriei Romaniei in contextul aderarii la Uniunea Europeana nu poate debuta decat cu capitolul energetic in cursivitatea naturala amonte-aval.

Romania a obtinut o perioada de 5 ani de la data aderarii pentru constituirea stocului minim de petrol. Perioada a fost negociata pentru a reduce presiunea asupra intreprinderilor si a bugetului de stat, precum si pentru a oferi o perioada mai lunga pentru realizarea acestuia. Pentru Romania, stocul de petrol este finantat 50% de catre bugetul de stat si 50% de catre companiile din domeniul respectiv.

In ceea ce priveste gazele naturale, capacitatea de inmagazinare a crescut de la 3.2 mil. m.c. in 2004, la 5 mil. m.c. in 2006. Gradul de deschidere a pietii gazelor in 2006 a fost stabilit la 50%.

Structura pietii gazelor cuprinde:

4 producatori de gaze naturale

54 furnizori

28 distribuitori

3 operatori ai sistemelor de inmagazinare

1 transportator

1 operator al sistemului de tranzit

importatori de gaze naturale

consumatori industriali si casnici

Un alt element esential il reprezinta liberalizarea pietei energiei, care a condus la cresterea competitivitatii si eficientei pe piata si va permite consumatorilor sa-si aleaga furnizorul de energie in functie de conditiile si avantajele oferite. La 1 iulie 2006, piata energetica se prezinta astfel:

16.5% reglementata

83.5% concurentiala

Structura pietei energiei este urmatoarea:

1 operator sistem

1 operator transport

8 operatori distributie

111 furnizori

61 producatori

consumatori industriali si casnici

In ceea ce priveste protectia mediului, va creste ponderea energiei regenerabile pana la 11% in 2010, ceea ce va contribui de asemenea la cresterea independentei energetice a Romaniei. Industria carbonifera isi va pastra importanta, dar va fi restructurata, in sensul modernizarii si retehnologizarii minelor care pot viabile pe termen mediu si lung, respectiv inchiderea celor neviabile.

La cele mentionate mai sus se adauga serviciul universal care presupune accesul generalizat la reteaua electrica precum si asigurarea unui inalt grad de protectie al consumatorilor din punct de vedere al garantarii aprovizionarii.

O prezentare generala sintetica a strategiei nationale privind dezvoltarea energetica presupune urmatoarele etape: extinderea gradului de deschidere al pietei, imbunatatirea competitivitatii si restructurarea si privatizarea agentilor economici participanti pe piata energetica.

Principalii indicatori caracteristici sectorului energetic sunt:

Tabelul nr.3 - Consumul intern de energie primara

Surse de date: Anuarul Statistic al Romaniei, 2006 si www.insse.ro

Grafic nr.2 - Evolutia consumului intern de energie primara

Sursa: Tabelul nr.3

Conform graficului de mai sus, se observa o diminuare a consumului de gaze naturale, precum si a consumului de titei si derivati petrolieri, in vreme ce consumul de carbune si cocs a crescut cu 1.08% in 2005 fata de 2000. Insa, per total, consumul intern de energie in Romania a crescut in medie cu 1.11% .

Tabelul nr.4 - Productia interna de energie primara

Surse de date: Anuarul Statistic al Romaniei, 2006 si www.insse.ro

Grafic nr.3 - Evolutia productiei interne de energie primara

Sursa: Tabelul nr.4

Productia totala de energie primara s-a diminuat in perioada 2000-2005 cu circa 0.5%, ca urmare a diminuarii productiei de titei si gaze naturale.

Productia de carbune, chiar daca acest sector a cunoscut restructurari semnificative, inregistreaza o crestere de 2 mii tone (semnificativa fiind cresterea productiei de lignit) in 2005 fata de anul 2000.

Tabelul nr.5 - Productia de carbune in perioada 2000-2005 -mii tone

Surse de date: Anuarul Statistic al Romaniei si www.insse.ro

Ca urmare a faptului ca productia interna nu era suficienta pentru a face fata consumului, Romania a apelat la importul de resurse energetice primare pentru acoperirea deficitului. Evolutia importurilor nete de energie primara este prezentata in Tabelul nr.5.

Tabelul nr.6 - Importul net de resurse energetice in perioada 2000-2005

Surse de date: Anuarul Statistic al Romaniei, 2006 si www.insse.ro

Grafic nr.4 - Evolutia importului de energie primara in perioada 2000-2005

Sursa: Tabelul nr.6

Importurile de energie au crescut semnificativ in perioada 2000-2005, respectiv cu circa 51,23% , ca urmare in principal a diminuarii productiei interne de energie primara.

Un alt indicator important, consumul final de energie a cunoscut o dinamica ascendenta astfel:

Tabelul nr.7 - Consumul final de energie in perioada 2001-2005

Surse de date: Anuarul Statistic al Romaniei, 2006 si www.insse.ro

Grafic nr.5 - Evolutia consumului final total de energie primara

Sursa: Tabelul nr.7

Grafic nr.6 - Ponderea principalelor sectoare de activitate in consumul final in 2001-2005

Sursa: Tabelul nr.7

Se observa o crestere a ponderii consumului final de energie in domeniul transporturilor, in vreme ce consumul industrial se mentine constant, iar consumul casnic s-a diminuat semnificativ.

Analiza statistica conjuncturala a principalilor indicatori din industrie releva unele aspecte deosebit de importante. Activitatea si productia industriala in economia nationala, in pofida existentei unui bun suport de dezvoltare, constituit dintr-un potential uman situat peste media obisnuita ca pregatire, abilitati si interese, precum si a unor resurse materiale deloc neglijabile sau chiar substantiale in cazul unora dintre ele, inregistreaza sistematic un "deficit de performanta"[4], nerecuperand decalajele foarte mari ce le separa de activitatile si productiile similare ale tarilor cele mai dezvoltate, chiar si atunci cand realizeaza rate sau ritmuri inalte de crestere. Acest "deficit de performanta" are in vedere o realitate economica romaneasca axata pe discontinuitati evolutive, unele progrese semnalate cu caracter periodic, nereusind sa asigure recuperarea, daca nu semnificativa si majoritara, cel putin de substanta a decalajelor fata de grupul european al tarilor cele mai dezvoltate. Industria romaneasca ramane activitatea esentiala prin contributia detinuta in cadrul produsului intern brut, ritmul ei determina inca pe acela al cresterii economice, contributia procentuala in exportul romanesc depaseste 95-97%, iar efectivul salariatilor din industrie se situeaza in jurul a 40% din total. Modernizarile si dezvoltarea economica si industriala specifice perioadei interbelice, urmata de razboi si de pierderi de substanta nationala grave, industrializarea masiva si sistematica dintre 1950 si 1989, precum si cei 15 ani de tranzitie si de schimbari structurale fundamentale ale institutiilor si mecanismelor de functionare a economiei si industriei romanesti, se prefigureaza intr-o noua solutie de restructurare industriala, respectiv prin intermediul integrarii in Uniunea Europeana in 2007, intr-o politica industriala nationala caracteristica, dar si compatibila cu principiile si practica industriala a Uniunii Europene.

Principalele rezultate de ansamblu ale economiei romanesti dupa anul 1990, chiar si cu trendurile descendente agravante ale anilor 1990-1992 sau 1997-1999, subliniaza schimbari structurale importante. In tranzitia romaneasca, prioritatea industriala anterioara ce consta in investitii considerabile in obiective de dimensiuni mari si foarte mari a cedat locul retehnologizarilor si modernizarilor tehnologiilor.

Un prim aspect structural relevant este legat de contributia specifica a activitatii industriale in produsul intern brut, contributie care s-a diminuat aproape la jumatate, in raport cu perioada 1985 - 1989, cand se situase la nivelul de aproximativ 46-50 %. Astfel, in ultimii cinci ani, cel mai mic nivel al ponderii activitatilor industriale in PIB a coborat putin sub 26 %, respectiv in anul 2001. Cu toate acestea industria este si in prezent primul "contribuabil" al principalului indicator de rezultate macroeconomice. Agricultura, dupa cateva tentative de majorare a ponderii sale in PIB, la putin peste 20 % in anii 1990 si 1993, a suferit un declin evident dupa 1995, avand contributii procentuale minime, situate sub 15 %. Comertul si turismul s-au plasat treptat intr-o pozitie mai buna decat constructiile, a caror cota de participare s-a mentinut aproximativ constanta in jurul a 6-8 %, in timp ce sectorul financiar si bancar a prezentat cea mai fluctuanta evolutie.

Un al doilea aspect structural semnificativ este oferit de diminuarea ratei investitiilor, respectiv de diminuarea ponderii formarii brute de capital (de la 30 % in 1990, la aproape 19 % in 2002 si cu tendinte de crestere peste 22% in 2004), in paralel cu majorarea contributiei procentuale detinute de consumul final (de la 72 % in 1990, la 86,5 % in 2004).

Tabelul nr.8 - Evolutia PIB si a componentelor sale conform metodei utilizarii finale

Sursa: Conturile Nationale, editura INS si BNR, 1990-2006.

In anul 2006, conform datelor provizorii PIB este de 342,4 mld. lei. Cresterea PIB in 2006 se datoreaza influentei pozitive de 14,1% a consumului final al gospodariilor populatiei, consumul final al administratiei publice si a formarii brute de capital fix dar si influentei negative a exportului net - 6,4%.

Grafic nr.7 - Factori de influenta ai PIB in 2006

Sursa: Institutul National de Statistica

Un al treilea element structural este acela al greutatii specifice majoritare a sectorului privat in rezultatele macroeconomice, dupa 1995, pe fondul unei dinamici permanent ascendente a contributiei aceluiasi sector privat in PIB. Totusi in 2006 fata de 2004 se observa o reducere a ponderii sectorului privat in PIB ca urmare a reducerii ponderii sectorului privat in valoarea adaugata bruta de la 71,8% in 2005 la 70,5% in 2006.

Grafic nr.8 - Dinamica PIB si a ponderii sectorului privat in PIB dupa 1990

Surse: Anuarul Statistic al Romaniei si www.insse.ro

Un sistem de indicatori statistici conjuncturali de tip industrial presupune aprecierea conjuncturii industriale nationale pe baza unui set minimal de informatii. O solutie de descriere conjuncturala industriala se poate concretiza in urmatorii indicatori suplimentari monitorizati similar prin doua sisteme simplificate:

"careul strategiei industriale" (cuprinzand rata cresterii industriale, rata inflatiei conform evolutiei preturilor produselor industriale, rata somajului si soldul balantei comerciale a produselor industriale);

- "pentagonul magic" al strategiei industriale, rezultat din minisistemul anterior de indicatori, la care se adauga indicele de coeziune sociala sau raportul intre veniturile maxime si cele minime la nivelul grupelor mari de activitati industriale analizate.

Atat evolutia productiei finale brute anuale, determinata ca rata a cresterii economice, cat si dinamica productiei activitatii industriale, calculata ca ritm al modificarii anuale, identifica un traseu ondulatoriu, cu perioade de reala crestere intre 1993-1996 si 2000-2004.

Tabelul nr.9 - Evolutia PIB si a productiei industriale    in perioada 1990-2005

Surse de date : Anuarul statistic al Romaniei, 2006 si www.insse.ro

Grafic nr.9 - Dinamica ratei de crestere economica si a ritmului productiei industriale la nivel national

Surse : Tabelul nr. 9 si datele publicate de INS.

Pentru perioada 1990-2004 se formuleaza o ipoteza de ciclicitate economica si industriala nationala de tip Juglar, cu doua perioade evolutive vizibile, una de expansiune si alta de recesiune, iar intre ele, mai putin evidente, criza sau inflexiunea grafica descendenta si reluarea activitatii corespunzator inflexiunii grafice ascendente. Pentru perioada 2007 - 2010 este previzionata o crestere economica medie de 5.5% - 6.5%[10].

Instabilitatea preturilor este redata prin intermediul indicelui preturilor bunurilor de consum (IPC) si a indicelui preturilor produselor industriale (IPPI), in calitate de instrumente de evidentiere a inflatiei[11] resimtite de consumator si a inflatiei generate de producatorul industrial.

Tabelul nr.10 - Evolutia anuala a inflatiei in economia Romaniei

Surse de date: Buletin statistic de preturi si Anuarul Statistic al Romaniei, 2006

Rata inflatiei in economia romaneasca a cunoscut o dinamica descendenta: de la inflatie galopanta si chiar hiperinflatie la inceputul anilor '90, la o inflatie controlata de catre BNR prin mijloace specifice care a atins in anul 2006 cea mai scazuta valoare, si anume 5,5%. Conform previziunilor, rata inflatiei va continua sa scada[13] ajungand in anul 2010 la o valoare de 5%.

Grafic nr.10 - Evolutia anuala a inflatiei in economia Romaniei

Sursa: Tabelul nr. 10

Analiza echilibrului pietei fortei de munca este relevata de nivelul somajului si isi gaseste expresia sintetizatoare in rata somajului.

Tabelul nr.11 - Rata somajului[14]

Surse de date: Anuarul Statistic al Romaniei, 2006 si Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.

Rata somajului in perioada 2007-2010 va avea valori cuprinse intre 5-6%[15], tendinta fiind de scadere ca urmare a perspectivelor pe care Romania le are acum ca membra a Uniunii Europene: posibilitatea de a munci legal in strainatate dar si crearea de noi locuri de munca in tara ca urmare a investitiilor straine.

Grafic nr.11 - Evolutia ratei somajului

Sursa: Tabelul nr. 11

Pe intreaga perioada, dezechilibrul pe piata industriala a fortei de munca este mult mai semnificativ in raport cu dezechilibrul de ansamblu, asa cum rezulta din evolutia numarului mediu al salariatilor pe total economie si in paralel la nivelul activitatii industriale (numarul mediu al salariatilor din industrie reprezentand intre 94,0 % si 96,0 % din populatia ocupata in industrie). Dupa anul 2000 se remarca totusi o stabilizare relativa, atat a populatiei ocupate cat si a numarului mediu al salariatilor din activitatea industriala.

Dovada ca rata de ocupare a crescut de la 57,7% in 2005 la 58,8% in 2006. Rata de activitate a crescut de la 62,4% in 2005 la 63,6% in 2006. Totusi pentru atingerea tintei Lisabona (2010) este necesara recuperarea anuala a 3 puncte procentuale in perioada 2007 - 2010.

Tab nr.11 - Populatia ocupata si nr. mediu al salariatilor in industrie

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2006.

In cazul economiei nationale, in vederea evaluarii echilibrului extern al acesteia, prin intermediul analizei contului curent al balantei de plati externe, se acorda o semnificatie aparte soldului balantei comerciale. Acesta detine ponderea majoritara in soldul contului curent, caracterizand sintetic si prompt evolutia comercializarii externe.

Tabelul nr.12 - Soldul balantei comerciale - miliarde$

Surse de date: Buletin statistic comert exterior al Romaniei si Anuarul Statistic, 2006

Activitatea industriala detine prin produsele sale marea majoritate a fluxurilor de export si import, dar cu destinatii si surse de provenienta radical schimbate (aproape 6/10 din importuri si peste 2/3 din exporturi sunt derulate cu Uniunea Europeana) si mai ales intr-o structura complet noua (in proportie de peste 2/3 din importuri si 8/10 din exporturi sunt structurate pe produse si articole manufacturate, masini si echipamente de transport).

Indicatorul conjunctural de evaluare a coeziunii sociale, constituit pe baza "raportului dintre veniturile personale cele mai mari sau inalte si veniturile personale cele mai mici sau scazute" si intregit de evolutiile castigului salarial mediu net real si salariul minim net real, constituie un raspuns strategic important la intrebarea privind gradul de coeziune al celor implicati in atingerea anumitor tinte sau programe economice si sociale. O valoare excesiva la numaratorul sau la numitorul indicelui "denatureaza" coeziunea sociala. Raportul dintre veniturile personale maxime si minime s-a deteriorat in ultimii cincisprezece ani atingand niveluri ale unor coeficienti de ordinul "sutelor si chiar al miilor" si a condus la pierderea caracterului stimulativ al unor categorii de venituri, precum si la degradarea asigurarii coeziunii sociale a salariatilor.

Evolutia trimestriala pe activitati a raportului dintre castigul salarial mediu net maxim ("intermedieri financiare" - 2306 lei) si castigul salarial mediu net minim ("pescuit si piscicultura" - 498 lei) in Romania ultimilor trei ani, reflecta o evolutie sezonal accentuata si uneori chiar aleatoare.

Tabelul nr.13 - Evolutia coeficientului trimestrial de coeziune sau    echitate sociala

Sursa: Buletin statistic lunar, 2003-2005.

Agricultura este si ea o ramura de baza a activitatii economice. Ca urmare a conditiilor de relief si a celor pedoclimatice propice, Romania detine o proportie ridicata de terenuri agricole: circa 62% din suprafata tarii (fata de media Uniunii Europene care este de 41%). Acestea reprezinta 14.7 milioane ha. Terenurile arabile insumeaza 9.3 milioane ha, pasunile si fanetele peste 4.8 milioane ha, iar viile si livezile circa 550 mii ha(inclusiv pepiniere viticole si pomicole).In ceea ce priveste sectorul forestier, 6.6 milioane ha sunt ocupate cu paduri, in special de foioase (circa 70%), in vreme ce padurile de rasinoase au o pondere de aproximativ 30%   

Contributia agriculturii si silviculturii la formarea PIB, in perioada 1989 - 2005, a fost in mod constant semnificativa, remarcandu-se o crestere a acesteia de la 13,7% in 1989 la 18,6% in 199 Ponderea a fost mentinuta pana in 1996, dupa care s-a constatat o descrestere la 12,9% in 1999 si, respectiv, la 11,4% in 2004 si 10,1% in 2005. In perioada 2007-2010, contributia agriculturii si silviculturii la formarea PIB este estimata intre 1.5-3.5%[18].

Tabelul nr.14 - Contributia agriculturii la formarea PIB

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2006.

Populatia activa ocupata in sector a manifestat o tendinta de crestere numerica, in special datorita disponibilizarii de personal din sectoarele industriale restructurate. Agricultura a actionat ca un tampon ocupational impotriva efectelor socio-economice ale tranzitiei, prin absorbtia fortei de munca eliberata de industriile urbane.

Tabelul nr.15 - Populatia ocupata in agricultura

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei

Sectorul privat este principalul detinator al terenului agricol, la 31.12004 avand in exploatare 9068,5 ha din totalul de 9414,3 ha. Exploatatiile agricole private sunt organizate astfel: 10,9 mii exploatatii agricole pe o suprafata de 2475 mii ha, cu o medie de 227,1 ha si 4170,3 mii gospodarii individuale, pe o suprafata de 10311 mii ha, cu o medie de 2,47 ha fiecare.In perioada 1990-2005, suprafata cultivata aferenta principalelor culturi s-a diminuat datorita conditiilor climatice, a faramitarii suprafetelor de teren si a lipsei sistemelor de irigatii si a utilajelor agricole moderne.

Tabelul nr.16 - Suprafata cultivata, cu principalele culturi -mii ha

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2006.

Se constata o diminuare drastica a suprafetelor cultivate cu leguminoase pentru boabe, precum si o diminuare a suprafetelor cultivate cu plante pentru nutret. Creste in schimb suprafata cultivata cu plante tehnice (in special floarea soarelui).

In perioada 1990-2005, efectivele de animale s-au redus la aproape jumatate datorita destramarii cooperativelor specializate in cresterea animalelor si eliminarii subventiilor pentru fermele de stat. Datele provizorii pentru 2006 arata cresteri la bovine (2925 mii capete) si porcine (6905 mii capete) si scaderi la ovine (7584 mii capete). Evolutia descendenta a nivelului productiei animaliere a fost cauzata si de reducerea cererii de carne pe piata interna. Micii producatori au ajustat efectivul de animale la nivel corespunzator nevoilor de consum propriu si la posibilitatile limitate de comercializare a produselor animaliere pe piata interna.

Tabelul nr.17 - Efectivele de animale -mii capete

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei si MADPR

Grafic nr.13 - Dinamica efectivelor de animale

Sursa: Tabelul nr.17 *Date provizorii

In anul 2005, volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu produse agricole[19] s-a cifrat 1270,5 milioane $, din care exporturile au reprezentat 338,5 milioane $, iar importurile 932 milioane $. Balanta comerciala agricola a inregistrat un deficit de 593,5 milioane $.

Exportul consta in principal din produse agricole neprelucrate, cu valoare adaugata redusa, cum sunt animalele vii, cerealele si semintele oleaginoase. Singurele produse prelucrate exportate in cantitati importante sunt uleiul de floarea-soarelui si vinurile.Principalul partener comercial agricol al Romaniei in domeniul comertului cu produse agricole este Uniunea Europeana, cu care se deruleaza 33% din totalul schimburilor comerciale. Al doilea partener important este CEFTA, care detine circa 20% din comertul exterior cu produse agricole al Romaniei.

Tabelul nr.18 - Fondul forestier

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei.

Repartizarea padurilor pe forme de relief este neuniforma. Campia este deficitara in paduri, doar 7 % din acestea situandu-se in aceasta zona, in timp ce 28 % din paduri se gasesc in zona de deal, iar 65 % in regiunea montana. Padurile Romaniei sunt formate preponderent din specii de foioase - 69,3 %, restul de 30,7 % fiind rasinoase.Raportat la suprafata totala a padurilor, dintre foioase fagul are ponderea cea mai mare (31 %), urmat de cvercinee (18 %). Referitor la rasinoase, predomina molidul (23% si bradul 5%). Volumul de lemn pe picior al padurilor este de circa 1.341 milioane m.c., volumul mediu de lemn este de 218 m.c./hectar, cresterea medie anuala este 5,6 m.c./ha, iar posibilitatea anuala a padurilor este de aproximativ 17 milioane m.c..

Padurile Romaniei sunt in totalitate administrate pe baza de proiecte de management silvic (amenajamente silvice). Avand in vedere suprafata mare de terenuri degradate inapte folosintelor agricole, strategia guvernamentala a sectorului pe termen lung are ca obiectiv cresterea procentului de impadurire la nivel national.

Tabelul nr.19 - Volumul de lemn recoltat

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei.

Agricultura Romaniei reprezinta pricipalul sector economic al tarii, dar din pacate este grevat de dezechilibre majore, precum si de o eficienta globala scazuta. Aderarea la UE presupune eliminarea acestora si reducerea decalajelor existente intre agricultura Romaniei si agricultura UE, intre care cele de productivitate se situeaza pe primul plan. Astfel, ca sa dam numai cateva exemple, productia medie la hectarul de cereale in ultimii cinci ani in UE a fost de circa doua ori mai mare decat in Romania, iar raportat la numarul de persoane ocupate in agricultura, productivitatea muncii in UE este de circa zece ori mai mare fata de Romania. Ceea ce este mai grav este ca aceste decalaje, in loc sa se micsoreze, manifesta tendinte de accentuare conferind sectorului agricol romanesc o scazuta forta competitiva in spatiul pietei europene. Aceasta stare de fapt atrage dupa sine costuri ridicate si o perioada de timp pentru atingerea performantelor europene.

Dinamica activitatii de comert a fost corelata cu puternice mutatii structurale atat in ceea ce priveste repartitia geografica, cat si structura de marfa. Circa doua treimi din comertul exterior se desfasoara cu Uniunea Europeana, in detrimentul comertului cu Asia, Africa si chiar S.U.A..

Tabelul nr.21 - Ponderea UE in comertul exterior al Romaniei

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2006.

Se constata o crestere importanta a exporturilor catre Uniunea Europeana, precum si o crestere a importurilor din Uniunea Europeana, semn clar al integrarii Romaniei pe Marea Piata Unica Europeana. (in 2006, 72,9% in total export si 64,9% in total import).

Tabelul nr. 22 - Balanta comerciala a Romaniei in raport cu tarile UE 15

Sursa: Anuarul de Comert Exterior al Romaniei si Eurostat.

Importurile si exporturile Romaniei sunt concentrate cu primii 10 parteneri comerciali. Astfel, la export, aceste tari detin 93% din totalul comertului, iar la import 86%. Este de remarcat si faptul ca primele 3 tari (Italia, Germania si Franta) ajung la o pondere de 62% in cazul exporturilor si 60% in cazul importurilor. Se remarca si dezvoltarea extraordinara a sectorului privat a carui pondere in total exporturi a crescut de la 15,9 in 1991, la aproape 75% in 2005.

Grafic nr.16 - Principalii parteneri la export ai Romaniei din cadrul UE25

Sursa: Anuarul Statistic de Comert Exterior al Romaniei si Centrul Roman Pentru Promovarea Comertului