Pragul de semnificatie in etapa de planificare a auditului

Pragul de semnificatie in etapa de planificare a auditului

1. Pragul de semnificatie global - estimari preliminare

In ce etapa de planificare a auditului, auditorul este nevoit sa stabileasca un prag de semnificatie, deoarece exista o relatie invers proportionala intre nivelul pragului de semnificatie si cantitatea muncii de audit care urmeaza sa fie prestata. In consecinta, costul auditului variaza invers proportional cu nivelul pragului de semnificatie. Este o mare diferenta intre a colecta probe corespunzatoare unui prag de semnificatie de 10% fata de 2% stabilit pentru valoarea activelor declarate de conducere in situatiile financiare. Daca, de exemplu, deviatia valorii activelor este de 4% fata de cea declarata in situatiile financiare, in primul caz (prag de semnificatie: 10%) in principiu, nu trebuie colectate probe deoarece abaterea este considerata nesemnificativa: situatiile financiare prezinta o imagine fidela (conform pragului de semnificatie ales). Totusi, trebuie acordata o atentie speciala elementelor care sunt semnificative prin natura lor, indiferent de dimensiunea abaterii, cum ar fi de exemplu, numerarul in casierie. In cel de-al doilea caz (prag de semnificatie 2%), abaterea de 4% este semnificativa si implica atat colectarea probelor de audit, cat si luarea in considerare a ipotezei ca situatiile financiare nu prezinta o imagine fidela. Pe de alta parte, utilizatorii nu cunosc (si nici nu este recomandat sa cunoasca) pragul de semnificatie pe care auditorul il stabileste; acesta raspunde de opinia pe care o emite, indiferent de pragul de semnificatie pe care l-a ales.

In consecinta, auditorii trebuie sa acorde o atentie deosebita estimarii preliminare a pragului de semnificatie in cadrul procesului de planificare a auditului. Daca pragul de semnificatie este stabilit la un nivel mult mai scazut decat este necesar, apare riscul ca pe parcursul misiunii sa se depuna o activitate suplimentara de colectare a probelor de audit care nu sunt necesare. Daca, pe de alta parte, pragul de semnificatie este stabilit la un nivel mult prea ridicat, anumite erori semnificative pot scapa nedetectate, iar situatiile financiare care nu indeplinesc obiectivul de imagine fidela pot primi opinii de audit fara rezerve .

In ultima instanta, auditorul stabileste un nivel al pragului de semnificatie care sa fie rezonabil si acceptat in caz de litigiu, astfel incat sa se poata evita o eventuala acuzatie de neglijenta profesionala.

2. Prag de semnificatie individual - estimari preliminare

Cu toate ca opinia exprimata de auditori se refera la situatiile financiare in ansamblul lor, ei trebuie sa analizeze conturile si tranzactiile individuale in vederea colectarii probelor de audit de care au nevoie pentru a-si sustine opinia[2]. Astfel, pragul de semnificatie global estimat cu ocazia planificarii auditului, este "subdivizat" la nivelul conturilor si tranzactiilor individuale care stau la baza intocmirii situatiilor financiare. Nivelul pragului de semnificatie stabilit pentru fiecare cont individual sau pentru fiecare tranzactie poarta denumirea de prag de semnificatie individual sau eroare tolerabila corespunzatoare contului sau tranzactiei respective.

Literatura de specialitate prezinta o gama larga de procedee prin care se poate stabili un prag de semnificatie la nivel de conturi sau tranzactii individuale.

Spre exemplu, un nivel al pragului de semnificatie global de 8.000 u.m., poate fi defalcat pe anumite conturi individuale, cum ar fi conturile "Casa", "Clienti", "Furnizori", conturi de stocuri, imobilizari, etc. Care ar putea fi modalitatea concreta de distribuire a sumei de 8.000 u.m. intre aceste conturi individuale? O metoda frecvent utilizata consta in divizarea acestei sume in functie de ponderea soldului fiecarui cont in totalul soldurilor conturilor analizate. De exemplu, daca suma soldurilor conturilor analizate este de 1.200.000 u.m., iar soldul contului "Clienti" este de 1.200 u.m., ceea ce reprezinta 0,1% din suma totala, atunci pentru contul "Cleinti", pragul de semnificatie individual este de 8 u.m. (8.000 * 0,1%), iar orice eroare care egaleaza sau depaseste acest prag va fi considerata semnificativa.

Procedeele de divizare, de stabilire a pragului de semnificatie la nivel de conturi individuale trebuie aplicate cu grija, deoarece fiecare prezinta anumite avantaje si dezavantaje. Spre exemplu, in ceea ce priveste metoda prezentata mai sus (ponderea unui sold in total solduri) nu ia in considerare anumite aspecte, cum ar fi:

Anumite conturi prezinta o semnificatie mai mare decat se poate deduce din simpla compararea valorii soldurilor lor, datorita importantei sau numarului de tranzactii care sunt reflectate cu ajutorul acestor conturi. Spre exemplu, contul "Marfuri" ar putea prezenta un sold de 20% din total solduri, dar suma de 400 de u.m. care ar putea fi stabilita ca prag de semnificatie individual sa fie redusa la 200 u.m., datorita importantei deosebite pe care stocurile le prezinta pentru entitatea respectiva (caz in care intinderea procedurilor de audit puse in practica la stocuri va fi bineinteles mai mare).

Auditorul, pe baza experientei sale, poate aprecia ca anumite conturi sunt mai putin susceptibile de a prezenta erori decat altele. Spre exemplu, auditorul poate considera ca salariile personalului prezinta o probabilitate mai mare de a fi corect reflectate in contabilitate si, prin urmare, posibilitatea de a exista erori in aceste conturi sa fie foarte mica, datorita unui control intern foarte bun care se exercita pe aceasta latura de activitate. In astfel de circumstante, auditorul va ridica pragul de semnificatie pentru soldurile unor astfel de conturi, efortul sau in ceea ce priveste procesul de auditare reducandu-se.