SOMAJUL - Caracteristicile somajului

SOMAJUL

Obiective:

Familializarea cu aspectele teoretice privind somajul

Evidentierea principalelor cauze care determina somajul

Cunoasterea tipurilor de somaj care se formeaza pe piata muncii

Termeni cheie: somaj, rata somajului, populatia ocupata, populatia apta de munca, intensitatea

somajului.

Alaturi de inflatie, somajul reprezinta unul din dezechilibrele majore ale economiei, care produce efecte economice si sociale puternice.

Existenta somajului, ca fenomen economico-social este legata de productia moderna, care, o data cu revolutia industriala si cea tehnico-stiintifica a secolului IXI si inceputul secolului XX aveau sa propulseze somajul in prim planul cercetarii si a politicii economice.

1. Determinari conceptuale

In "Dictionarul stiintei economice" elaborat de catre Allain Cotta, acesta defineste somajul ca fiind "situatia individului privat de munca",mentionand ca trebuie facuta distinctia intre somajul voluntar si cel involuntar, deoarece "numai somajul involuntar trebuie luat in considerare in judecarea situatiei economice a tarii "

Dictionarul complet al economiei de piata defineste somajul ca fiind starea negativa a economiei, concretizata intr-un dezechilibru important al pietei muncii, prin care oferta de munca este mai mare decat cererea de forta de munca, din partea agentilor economici .

Fernand Baudhuin, defineste somajul prin "inactivitatea totala sau partiala a unui ansamblu sau a unui individ" iar John Maynard Keynes considera somajul ca fiind un dezechilibru generat de insuficienta cererilor pentru produse, a capitalului si de existenta rigiditatii fortei de munca.

In ternmenii pietei muncii, somajul reprezinta excedentul ofertei fasa de cererea de munca. Someri sunt toti cei apti de munca dar care nu gasesc de lucru, formand suprapopulatia relativa deoarece reprezinta un surplus de forsa de munca in raport cu numarul celor angajati.

Oferta de munca nu ia in considerare intreaga populatie apta de muca, ci numai acea parte care este dornica sa se angajeze ca forta de munca salariata.

Potrivit unei definitii adoptate de catre Biroul International al Muncii, o persoana este considerata somer daca a depasit perioada scolarizarii obligatorii si intruneste simultan urmatoarele conditii:

nu are un loc de munca

cauta o munca salariata

este disponibil sa lucreze imediat.

2. Caracteristicile somajului

Somajul se poate caracteriza prin mai multe aspecte, dintre care cele mai importante sunt:

Nivelul somajului, care se poate determina atat relativ cat si absolut.

In mod absolut, nivelul somajului este dat de numarul somerilor, determinat ca diferenta intre populatia activa si populatia ocupata.

Relativ, ea se determina prin rata somajului, calculata ca raport intre numarul somerilor si populatia activa disponibila sau ca raport intre numarul somerilor si populatia ocupata.

Rs = Nr. someri/ populatia ocupata sau

Rs = Nr. someri / populatia apta de munca.

Populatia activa disponibila se determina scazand din populatia activa persoanele casnice, elevii si studentii, persoanele care-si satisfac stagiul militar. Populatia activa disponibila reprezinta potentialul de munca al unei tari.

Populatia ocupata se determina scazand numarul somerilor din populatia activa disponibila.

a)      Intensitatea somajului in functie de care distingem: somaj total, care presupune pierderea locului de munca si a incetarea totala a activitatii si somaj partial, care consta in diminuarea activitatii depusa de o persoana in special prin reducerea duratei saptamanii de lucru sub cea legala, cu scaderea remuneratiei.

b)      Durata somajului, calculata de la momentul pierderii locului de munca pana la reluarea activitatii. In timp, aceasta a avut o tendinta generala de crestere.

c)      Structura somajului, formata prin clasificarea somerilor dupa diferite criterii: nivelul calificarii, domeniul in care au lucrat, categoria socio-profesionala careia ii apartin, ramurile de activitate din care provin, sex, categorii de varsta, rasa, etc.

3. Cauzele somajului. Forme si tipuri de somaj

Somajul poate fi rezultatul mai multor cauze, care pot actiona separat, in timp, sau cocomitent. Prin natura lor, aceste cauze deriva din marimea salariului (nominal sau real), cerera si oferta de bunuri efective sau globale, rigiditatea preturilor si a salariului, etc.

Somajul a fost explicat pentru prima data in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Economistii neoclasici au plecat in explicarea lui de la faptul ca pe piata muncii se confrunta cererea intreprinderilor care angajeaza salariati atata timp cat productivitatea marginaa a muncii este egala cu salariul real existent si oferta celor care vor sa se angajeze, formata pe baza optiunii dintre munca si timp liber.

Ofertantii vor opta pentru atat timp cat puterea de cumparare a salariului este superioara expresiei in bani a efortului pe care trebuie sa-l faca in cadrul muncii.

Din perspectiva macroeconomica, somajul are la baza situatia caracterizata prin insuficienta ofertei in raport cu cerera,determinata de faptul ca pretul efectiv al bunurilor economice pe piata este mai mic decat pretul de echilibru.

Din aceasta perspectiva se disting doua forme ale somajului:

somajul voluntar sau clasic, generat de faptul ca o parte din oferta de munca nu accepta sa se angajeze la nivelul salariului care se formeaza pe piata;

somajul tranzitoriu, care se formeaza in decursul perioadei necesare adaptarii ofertei la nivelul cererii;

somajul voluntar, situatie in care nu se lucreaza din motive subiective, dependente de vointa persoanei in cauza;

in perioada anilor 30 ai secolului nostru, Keynes a identificat existenta unui alt tip de somaj, numit, dupa numele economistului britanic, somaj keynesian. Somerii din aceasta categorie nu refuza sa se angajeze la un anumit nivel al salariului, ci nu gasesc de munca pentru ca cererea de munca este insuficienta in raport cu oferta.

Dezechilibrul de pe piata muncii este dat de dezechilibrul de pe piata bunurilor. Firmele au capacitatea de a angaja noi salariati, dar nu fac acest lucru deoarece cererea agregata (de bunuri si servicii) este prea mica pentru a absorbi excedentul ofertei de munca. In plus, preturile nu sunt flexibile si ca urmare oferta de bunuri nu se poate realiza astfel incat productia sa se relanseze si sa faca necesara angajarea de noi salariati.

Somajul se formeaza pe baza a doua mari procese economico-sociale:

pierderea lucrilor de munca de catre populatia ocupata;

cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a varstei legale pentru a se putea angaja si afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de munca dar inactive in conditiile unei cereri de munca inferioare acestei cresteri.

Pornind de la cauzele care stau la baza formarii lui, somajul poate imbraca urmatoarele forme:

Somajul conjunctural sau ciclic, este determinat de reducerea activitatii economice generata de crizele economice sau de recesiune. Cauza principala a acestui gen de somaj o constituie insificienta cererii agregat care provoaca o scadere drastica a investitiilor si prin aceasta, a locurilor de munca. El este, in acelasi timp, rezultatul modului defectuos in care se realizeaza legatura dintre nivelul salariilor pe de o parte si cel al preturilor si productivitatii muncii pe de alta parte. In general, somajul ciclic sau conjunctural poate fi resobit total sau partial in perioadele de avant economic.

Somajul structural este determinat de tendintele de restucturare economica, geografica, sociala, etc. care au loc in diferite tari, mai ales sub incidenta crizei energetice si a revolutiei tehnico-stiintifice. El se datoreaza in principal dezechilibrului creat intre cererea si oferta de munca atunci cand structurile socio-profesionale nu mai corespund structurii economice si tehnice in evolutie sau atunci cand unei cereri suple, in permanenta miscare ii raspunde o oferta rigida pe ansamblu si mai ales pe structura.

Somajul frictional apare si este specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie pentru a schimba frecvent locul de munca, fie pentru a-si ameliora conditia de viata, fie pur si simplu pentru a cunoaste si un alt mediu.

Dezechilibre temporare intre cererea si oferta de munca pot aparea in cazul licentiatilor si al femeilor. Reducerea ratei de activitate in cazul tinerilor poate fi datorata fie prelungirii voluntare a perioadei de studiu, fie amanarii datei incadrarii in munca pana se gaseste un loc corespunzator exigentelor diplomelor obtinute. Aceasta forma a somajului voluntar poarta numele de somajul diplomelor.

Somajul tehnologic este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, de utilizare a masinilor moderne cu parametri tehnico-functionali superiori care maresc foarte mult productivitatea muncii, precum si de centralizarea unor capitaluri si unitati economice, cu restrangerea locurilor de munca.

Somajul marginal se datoreaza modificarilor ciclice ale,populatiei active. In cursul diferitelor faze ale ciclului economic numarul populatiei active nu este stabil, modificarile intervenite in populatia activa generand un fie un efect "aditional" legat de hotararea unor membri ai familiei de a se angaja in perioadele de conjunctura economica nefavorabila, (indeosebi femei), fie un efect de "descurajare", specific celor care renunta sa mai caute un loc de munca datorita dificultatilor din perioadele de recesiune. Ca urmare a manifestarii celor doua efecte se formeaza asa numita "populatie activa marginala", formati apropae in exclusivitate din tineri pana la 25 de ani din femei si din persoanele care se apropie de varsta a treia.

Somajul deghizat este specific economiilor mai putin dezvoltate unde un mare numar de persoane au o activitate aparenta, dar cu o productivitate foarte mica.Somajul deghizat poate sa imbrace una din urmatoarele forme:

somaj deghizat de tip malthusian- potrivit opiniei lui Robert Thomas Malthus suprapopulatia este conditia necesara aparitiei acestui tip de somaj. Rata salariului trebuie sa asigure un minim vital de trai, care nu poate fi asigurat in conditiile unei supraoferte a fortei de munca.

somaj deghizat de tip structural- apare ca urmare a reorganizarilor intervenite in unele sectoare de activitate cand productivitatea marginala a unei parti din forta de munca activa tinde spre zero, ceea ce face inutila mentinerea ei;

somaj deghizat de tip keynesian, care se datoreaza in exclusivitate evolutiei conjuncturii economice. Astfel, in perioadele de criza economica un anumit numar de salariati trebuie sa-si abandoneze locurile de munca involuntar, fiind concediati. In aceasta situatie ei sunt constransi sa accepte locuri de munca unde productivitatea este cu mult inferioara pregatirii lor sau vechilor indeletniciri.

Somajul sezonier este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori naturali, cum sunt cei din agricultura, industrie extractiva, turism, etc.

Somajul intermitent apare ca urmare a practicarii contractelor de angajare pe scurta durata din cauza incertitudinii afacerilor unui anumit numar de unitati economice.

Somajul de discontinuitate afecteaza in special femeile si este determinat de intreruperea activitatii din motive familiale sau de maternitate.

Teme de casa:

Definiti conceptul de somaj?

Prezentati principalele caracteristici ale somajului?

Cum se poate clasifica somajul?

Prezentati modalitatile de formare a somajului?