Salariul

Salariul

Salariul reprezinta venitul ce revine factorului munca prin participarea lui nemijlocita la activitatea economica.

Salariul a aparut si s-a definit ca si categorie economica în anumite conditii social-economice, atunci când în societate au aparut grupuri majore de oameni lipsiti de toate conditiile de productie, în afara de forta lor de munca.

În cazul producatorului agricol individual, care dispune de toate mijloacele de productie (pamânt, material biologic, unelte si propria forta de munca), venitul total obtinut nu este salariul deoarece salariul apare ca venit si revine în exclusivitate factorului munca atunci când posesorul acestui factor nu poseda nimic altceva din gama factorilor de productie, decât propria forta de munca.

Ca atare: în conditiile în care posesorul de forta de munca este liber din punct de vedere juridic si economic (nu are nici un mijloc de existenta) exista posibilitatea (oferta) de a-si închiria în baza contractuala, propria capacitate (fizica si/sau intelectuala) de munca, detinatorilor de capital (cererea).

Câteva definitii si considerente despre salariu

Charles Gide – în Curs de Economie Politica arata ca salariul nu este un venit oarecare, ci „pretul unei munci închiriate si întrebuintate de un antreprenor”, - salariul (ca forma de plata a fortei de munca)” … nu s-a generalizat decât dotata cu organizarea capitalista si patronala moderna”.

P.A. Samuelson, arata ca „omul este mai mult decât o marfa. Cu toate ca este adevarat ca omul închiriaza serviciile sale pentru pret. Acest pret este nivelul salariului, care este de la distanta cel mai important pret” (sublinierea noastra).

Marxistii considera salariul ca pret al marfii munca adica expresia baneasca a valorii acesteia.

Alti economisti sustin ca salariul reprezinta venitul persoanelor care participa prin munca proprie în procesul de productie sau expediind alte comentarii, salariul reprezinta pretul muncii.

Specialistii de marca (P.A. Samuelson, laureat al premiului „Nobel” pentru economie), apreciaza ca salariul în conditiile socio-economice actuale, reprezinta circa 80% din venitul national al tarii dezvoltate. Acest aspect atrage atentia în mod expres, asupra importantei teoretice si practice a categoriei economice numite salariu. În acest sens, eforturile teoreticienilor si practicienilor s-au concentrat asupra rezolvarii problemelor legate de nivelul salariului precum si asupra formelor de salarizare.

Referitor la nivelul salariului se poate remarca ca pe termen lung tendinta generala pe care o înregistreaza salariul este de crestere; tendinta generala de crestere este determinata de factori diferiti cum ar fi:

cresterea cheltuielilor pe care le fac salariatii cu:

instruirea si calificarea;

transportul, hrana, locuinta;

odihna.

Cresterea productivitatii.

Salariul poate fi considerat sub doua aspecte:

salariul nominal – care reprezinta suma de bani primita de un salariat pentru munca depusa;

salariul real – care este o cantitate de bunuri si servicii care poate fi cumparat la un moment dat cu salariul nominal.

Salariul real este determinat de urmatorii factori:

nivelul salariului nominal (direct proportional);

nivelul preturilor (invers proportional).

Sub forma de raport, aceasta corelatie se prezinta astfel:

în care: S_r = salariul real

S_n = salariul nominal

P = nivelul preturilor 

Din punct de vedere al salariului cel mai important este salariul real, acesta influentându-i comportamentul de munca astfel:

Când:

Salariul real este mic:

va munci mai mult;

sau îsi va schimba locul de munca.

Salariul real este satisfacator:

va renunta la munca suplimentara;

sau chiar la o parte din munca depusa în mod normal.