CATEGORII DOCUMENTE
Afaceri Calculatoare Casa masina Didactica pedagogie Diverse Educatie Finante Geografie Istorie & politica Legislatie Limba Management Sanatate Tehnologie

Agricultura	Asigurari	Comert	Confectii	Contabilitate	Contracte	Economie
Transporturi	Turism	Zootehnie

Situatia economica actuala si evolutii estimate a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est

Economie

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Conceptul de Produs National Brut - PIB

Teoria productiei - Productia: concept si factori

Structura pietei si concurenta

Masurarea utilitatii economice. Curbele de indiferenta

ELABORAREA SI FUNDAMENTAREA PREVIZIUNILOR ECONOMICE - Principii de baza ale elaborarii si fundamentarii previziunilor

Utilizarea sistemului Microsoft SQL Server 2005 la imbunatatirea Sistemului expert Exsys Selector RuleBook

China - Strategia de dezvoltare a Chinei

Cererea si preturile - Functia de cerere

SISTEMELE DE NEVOI SI ACTIVITATILE ECONOMICE. OBIECTUL ECONOMIEI POLITICE

STRATEGII ECONOMICE ALE INTREPRINDERII

Situatia economica actuala si evolutii estimate

1. Dezvoltarea economica generala

Activitatea economica a regiunii in ultimii ani se caracterizeaza prin intrarea in declin a ramurilor industriale, generand lichidarea si/sau restructurarea marilor intreprinderi si infiintarea de intreprinderi mici si mijlocii.

Decada anilor 90 este marcata de o perioada de schimbari rapide economice, sociale, politice, ale caror efecte sunt reflectate si in evolutia sectorului antreprenorial in tara noastra.

In 1997, totalul agentilor economici activi din industrie, constructii, comert si alte servicii din regiune reprezenta 13,1% din totalul acestora la nivel national, ponderea cea mai mare fiind detinuta de cei care isi desfasoara activitatea in sectorul comercial (73,4%).

In regiune, contributia la realizarea PIB este diferita. Astfel, conform datelor din 1995, industria a participat cu 30,5%, agricultura cu 20,1%, comertul cu 10,4%, constructiile cu 8,6% si transporturile cu 8%.

O problema deosebita o constituie prezenta unor unitati industriale de dimensiuni foarte mari si datorita acestui fapt, mai greu de restructurat (rafinaria Navodari, combinatul SidexGalati, cel mai mare din Europa, marile santiere navale din Galati si Mangalia, Ferom S.A. din Tulcea).

In anul 1995 Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a realizat 12,8% din produsul intern brut (PIB) national, situandu-se pe locul al IV- lea in topul regiunilor.

Ponderea principalelor domenii de activitati economice la realizarea PIB raportata la nivel national si locul ocupat intre cele 8 regiuni este evidentiata in tabelul de mai jos:

Tabel 2: Contributia la PIB national, regional pe activitati CAEN in anul 1995

A ACTIVITATI CAEN	% DIN PIB NATIONAL	Populatie ocupata la nivel national (%)	% DIN PIB REGIONAL	Populatie ocupata la nivel regional (%)	Loc ocupat la nivel national
Agricultura					IV
Silvicultura, exploatarea forestiera economia vanatului, pescuitului si piscicultura					VI
Industrie					V
Constructii					II
Comert si turism					II
Transport si depozitare					I
Posta si telecomunicatii					III
Activitati financiare, bancare si de asigurari					VI

Sursa: calculatie realizata de ADR pe baza informatiilor din Anuarul Statistic al

Romaniei editia1998, pag. 942

Pentru urmatoarele activitati CAEN: agricultura, constructii, transport si depozitare, eficienta resurselor utilizate este superioara eficientei la nivel national (raportul intre populatia ocupata pe sectoare de activitate si PIB-ul generat de aceste sectoare la nivel national si regional).

Ponderea unor activitati ale economiei regionale in realizarea

PIB regional in 1995

Dupa 1990, in paralel cu restructurarea si lichidarea marilor intreprinderi, a luat amploare infiintarea de intreprinderi mici si mijlocii, aceasta si ca urmare a facilitatilor acordate prin legislatia in domeniu.

Conform datelor statistice la nivel regional, in anul 1997 ponderea in economia regiunii o detin intreprinderile micro, mici si mijlocii, cele mari reprezentand doar 0,9% din totalul unitatilor locale active. Majoritatea intreprinderilor mari activeaza in industria prelucratoare, constructii, transport si depozitare.

73,4% din numarul unitatilor active isi desfasoara activitatea in domeniul comertului.

Tabel 3. Numarul inmatricularilor de societati comerciale cu participare straina la capital in perioada decembrie 1990 noiembrie 1999

Regiunea	Numar inmatriculari	Ierarhizarea regiunilor in functie de numarul inmatricularilor
Nord-Est
Sud-Est
Sud Muntenia
Sud-Vest Oltenia
Vest
Nord-Vest
Centru
Bucuresti - Ilfov
Romania

Sursa: Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Municipiului Bucuresti, Oficiul National al Registrului comertului

Regiunea Sud-Est ocupa locul 5 cu 4427 societati comerciale cu participare straina la capital. Se observa discrepante mari intre regiunile clasate pe primele patru locuri si celelalte regiuni, precum si o concentrare a societatilor cu participare straina la capital in Regiunea Bucuresti Ilfov datorita oportunitatilor si avantajelor oferite de capitala tarii.

Tabel 4. Numarul inmatricularilor de societati comerciale cu participare straina la capital in perioada decembrie 1990 noiembrie 1999,

in Regiunea Sud-Est

Regiunea	Numar inmatriculari	Ierarhizarea regiunilor in functie de numarul inmatricularilor
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Regiunea Sud-Est

Sursa: Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Municipiului Bucuresti, Oficiul National al Registrului comertului

Judetul Constanta ocupa locul 1 in regiune cu peste 65% din numarul societatilor comerciale cu participare straina la capital datorita oportunitatilor oferite de pozitia geografica (iesire la Marea Neagra) si infrastructura de transport.

Situatia intreprinderilor

Evolutia fluctuanta a acestui sector, determinata de prabusirea sub presiunea fortelor concurentiale a unor sectoare economice, demonstreaza ca sectorul a cunoscut o dinamica mai accentuata pana in 1993 dupa care au inregistrat o crestere lenta, Regiunea de Sud-Est situandu-se pe locul al III-lea dupa Bucuresti si Regiunea Nord-Vest in ce priveste distributia unitatilor active pe clase de marime.

Din punct de vedere al repartitiei unitatilor active pe clase de marime, cea mai mare pondere o detinea in 1997 clasa de marime 0-9 (90,83%) care au o durata de viata mai scurta decat al celorlalte clase de marime si a caror disparitie nu afecteaza in mare masura viata economica a regiunii. De asemenea, cea mai mare pondere in totalul intreprinderilor active din regiune era detinuta de intreprinderile active din comert cu 73,43%. Aproape toate intreprinderile active din regiune sunt private, respectiv 96,36%.

1. Situatia intreprinderilor foarte mari

In Regiunea Sud-Est sunt 57 de intreprinderi foarte mari(peste 1000 de salariati) din totalul celor 42 274 intreprinderi active, din care 42 sunt situate in judetele Constanta, Galati si Braila.

Cele mai multe intreprinderi de aceasta marime sunt in judetul Constanta (19), urmat de judetul Galati (13), judetul Braila (10) si judetele Tulcea, Buzau, Vrancea (cate 5).

In judetul Tulcea sunt 5 firme ce au peste 1000 salariati, avand urmatoarele domenii de activitate:

S.C. TREMAG S.A.- caramizi refractare

S.C. B.B.G.- ALUM S.A. alumina calcinata

S.C. SANTIERUL NAVAL S.A.- constructii si reparatii nave

S.C. CONFECTIA S.A. confectii (camasi)

S.C. FEROM S.A. feroaliaje, din care:

Intr-o situatie critica se afla:

- S.C. FEROM S.A. - feroaliaje (se afla in proceduri de vanzare si lichidare)

Intr-o situatie nu foarte buna:

- S.C. TREMAG S.A. - caramizi refractare

In judetul Braila sunt 10 firme ce au peste 1000 salariati, avand urmatoarele domenii de activitate:

S.C. PROMEX S.A.- utilaj greu - 1832 salariati

S.C. BRAICONF S.A. confectii - 3545 salariati

S.C. SANTIERUL NAVAL S.A.- constructii si reparatii nave - 3184 salariati

S.C. CELHART DONARIS S.A. celuloza si hartie - 1837 salariati

S.C. DEMOPAN S.A.- morarit si panificatie - 1776 salariati

S.C. LAMINORUL S.A. laminate 1635 salariati

S.C. PAL S.A. prelucrarea lemnului - 1423 salariati

S.C. MISTRAL DUE S.A.- confectii - 1353 salariati

S.C. BRAICAR S.A. transport in comun - 1024 salariati

APTERCOL R.A. apa canal, termoficare, constructii si vanzari imobile 1381salariati, din care:

intr-o situatie critica:

S.C. PROMEX S.A.- utilaj greu

S.C. CELHART DONARIS S.A. celuloza si hartie

S.C. LAMINORUL S.A.- laminate

In Judetul Constanta sunt 19 firme ce au peste 1000 salariati, avand urmatoarele domenii de activitate:

- Industrie extractiva si prelucratoare:

S.C.DOBROMIN S.A.- extractia, prepararea si comercializarea zacamintelor minerale 1435 salariati

S.C.FURNIMOB S.A. prelucrarea lemnului si productie mobilier pentru uz caznic 1150 salariati

S.C. LAFARGE ROMCIM S.A. fabricare ciment, var, ipsos 1541 salariati

PETROMAR CONSTANTA extractie titei platou continental peste 2000 salariati

PETROMIDIA S.A. prelucrare titei si derivatele acestuia 3680 salariati

- Industria energetica

CET CONSTANTA producere si distribuire energie electrica si termica 1095 salariati

CONEL distributie energie electrica 1240 salariati

- Industria alimentara:

S.C.DOBROGEA S.A. productie morarit, panificatie, patiserie, biscuiti, paste fainoase. 2015 salariati

- Agricultura

S.C.AVICOLA S.A. cresterea pasarilor 1003 salariati

- Transporturi

S.C.OIL TERMINAL S.A. incarcare descarcare nave, depozitari produse petroliere 1520 salariati

S.C.SOCEP S.A.- operatori portuari: manipulare,depozitare marfuri 1291 salariati

S.C. PHOENIX S.A.- transporturi rutiere de marfuri 1541 salariati

COMPANIA NATIONALA ADMINISTRATIA PORTURILOR MARITIME CONSTANTA servicii portuare 1392 salariati

REGIA AUTONOMA TRANSPORT IN COMUN servicii transport auto 1909 salariati

SANTIERUL NAVAL CONSTANTA constructii si reparatii nave 4113 salariati

DAEWOO MANGALIA- constructii navale 3540 salariati

- Telecomunicatii

SOCIETATEA NATIONALA DE TELECOMUNICATII ROMTELECOM DIRECTIA TELECOMUNICATII CONSTANTA telefonie, telegrafie 1557 salariati

- Turism

S.C. NEPTUN-OLIMP S.A. - servicii - hoteluri si restaurante- 1383 salariati,

din care intr-o situatie nu foarte buna:

PETROMAR CONSTANTA extractie titei platou continental

S.C.OIL TERMINAL S.A. incarcare descarcare nave, depozitari produse petroliere

PETROMIDIA S.A. prelucrare titei si derivatele acestuia

In judetul Buzau sunt 5 firme cu peste 1000 de salariati, avand urmatoarele domenii de activitate:

S.C. DUCTIL STEEL S.A. sarma si produse din sarma, pulberi feroase

S.C. DUCTIL S.A. electrozi

S.C. CORD S.A. cord metalic

S.C. ROTEC S.A. utilaj tehnologic, subansmble

S.C. BETA S.A. utilaj tehnologic greu, din care:

intr-o situatie critica:

S.C. BETA S.A. utilaj tehnologic greu

intr-o situatie nu foarte buna:

S.C. CORD S.A. cord metalic

S.C. ROTEC S.A. utilaj tehnologic, subansamble

In judetul Galati sunt 13 firme cu peste 1000 de salariati, avand urmatoarele domenii de activitate:

Combinatul Siderurgic SIDEX S.A siderurgie

S.C. I.C.M.R.S.G. S.A. constructii montaje si reparatii siderurgie

Santierul Naval DAMEN SHIPYARD S.A. constructii si reparatii nave

S.C. NAVROM S.A. transport fluvial

S.C. APATERM S.A. gospodarie comunala

Administratia Fluviala a Dunarii de Jos R.A administratie fluviala

S.C. ATLAS S.A. servicii de transport rutier si lucrari de mecanizare in constructii

S.C. GALMOPAN S.A. morarit panificatie

S.C. MENAROM S.A. echipament naval, utilaje si accesorii, utilaj metalurgic

S.C. INTFOR S.A. metalurgie

S.C. TRANSURB S.A. transport local

S.C. CONSTRUCTII FEROVIARE S.A. cai ferate, constructii, montaj

S.C. ROMPORTMET S.A. exploatare portuara si expeditie de marfuri

Toate intreprinderile se afla in proces de restructurare/privatizare. In cazul S.C. NAVROM S.A. si S.C. ROMPORTMET S.A, activitatea economica este foarte scazuta datorita Dunarii impracticabile, cele 2 unitati trec printr-un proces complex de restructurare, prima fiind in curs de divizare, iar cea de-a doua de curand privatizata (capital majoritar privat). De asemenea, S.C. GALMOPAN S.A., societate integral privata se afla in restructurare post-privatizare.

In judetul Vrancea sunt 5 firme cu peste 1000 de salariati, avand urmatoarele domenii de activitate:

S.C. MOPAF S.A. productie mobilier

S.C. ROMSEH S.A. productie scule, dispozitive, matrite si elemente hidraulice

S.C. INCOM VRANCO S.A. productie confectii

S.C. ROSCA-CONF SRL - productie confectii

S.C. SORSTE S.A. - productie confectii

intr-o situatie nu foarte buna:

S.C. ROMSEH S.A. productie scule, dispozitive, matrite si elemente hidraulice

Situatia intreprinderilor mici si mijlocii

In anul 1997 in Regiunea Sud-Est s-a inregistrat un numar de 42 274 intreprinderi, din care 99% intreprinderi mici si mijlocii (41 936)

Tabel 5: Structura pe activitati a intreprinderilor mici si mijlocii (pe clase de marime, dupa numarul de salariati ) in 1997

	Total	Din care: pe clase de marime, dupa numarul de salariati
	Total
Regiune
Industria textila
Industria prelucratoare
Energie electrica si termica, gaze si apa
Constructii
Comert cu ridicata si cu amanuntul si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice
Hoteluri si restaurante
Transport si depozitare
Posta si telecomunicatii
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor
Invatamant
Sanatate si asistenta sociala
Alte activitati de servicii colective , sociale si personale

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei editia 1998, pag.946

Din totalul de 41 936 de IMM-uri din Regiune, majoritatea (74%)activeaza in domeniul comertului.

Tabel 6: Repartitia pe sectoare de activitate a IMM-urilor in 1996

	Total	Industrie				Cons tructii	Comert	Servicii
		Total	Alimentara	Usoara	Lemnu lui			Total	Trans porturi	Prestate pt. terti
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Romania

Sursa: Sectorul privat de IMM-uri din Romania Raportul anual 1997, pag.41

Tabelul 6 demonstreaza ca industria detinea o pondere redusa in distributia pe sectoare de activitate a IMM-urilor private in 1996. De fapt, la nivel national numai 8.4% din IMM-urile din sectorul privat erau angajate in activitati industriale. Judetele Buzau si Vrancea se apropie de media nationala, in timp ce celelalte judete au inregistrat valori mici: Braila 7%, Constanta, Galati si Tulcea 5%.

Trei judete (Braila, Buzau si Vrancea) depasesc media nationala la industrie usoara,; mai ales judetul Vrancea cu 3.4%, comparativ cu 1.9% la nivel national.

In ce priveste sectorul constructiilor, toate judetele regiunii, mai putin Braila cu doar 0.6% din total IMM-uri la nivel national, se apropie de media nationala care este de 1.6%, conform repartitiei IMM-urilor pe sectoare de activitate.

Serviciile au inregistrat o valoare de 16.9% la nivel national, dar toate judetele, mai putin Constanta, au inregistrat valori sub aceasta medie. Constanta, datorita turismului, a inregistrat o valoare de 21%.

Desi numarul intreprinderilor mici si mijlocii a crescut destul de mult, densitatea acestora la 1000 de locuitori, 14,7 in anul 1997, este inca foarte redusa in comparatie cu aceea din tarile Uniunii Europene, cuprinsa intre 25 si 45. Acest aspect de ordin cantitativ are repercursiuni asupra aportului sectorului IMM-urilor la dezvoltarea economica a tarii.

Concluzia 1:

Concluzia 2:

De aceea este necesar sprijinirea acestui sector prin crearea si dezvoltarea unor mecanisme financiare atractive.

IMM-ul reprezinta o forta in economie, avand un rol vital in relansarea economica prin crearea de noi locuri de munca. In ceea ce priveste piata muncii se constata o atitudine flexibila din partea IMM-urilor, fiind acel sector in care se concentreaza lucrul temporar si in timp partial.

In conditiile continuarii procesului de restructurare economica este de asteptat cresterea ratei somajului in perioada 2000-2002. Intrarea pe piata muncii a noilor generatii va spori oferta de forta de munca, deja excesiva pentru anumite domenii de activitate. Somajul de lunga durata si in randul tinerilor, realitate pentru unele judete, va contribui la alimentarea permanenta a ofertei de munca disponibile.

Forta de munca disponibilizata din marile intreprinderi afectate de procesul de restructurare economica are o capacitate de adaptare redusa datorita faptului ca cei afectati de somaj au, in general, o pregatire profesionala stricta dar in sectoare neperformante si/sau au o varsta ridicata (peste 40 ani). In aceste conditii adaptarea la cerintele pietei muncii este mai dificila, pregatirea pe care o au se perimeaza, aceasta determinand cresterea somajului de lunga durata.

3. Investitorii majori in Regiune

Tabel 7: Volumul investitiilor straine in regiune in perioada decembrie1990-ianuarie 1999

Judetul	S.C. total	Din care cu capital strain		Val. capital social in valuta
Judetul	S.C. total	Nr. S.C.	% fata de nivel national	Mii USD	% fata de nivel national
Braila
Buzau
Galati
Constanta
Tulcea
Vrancea
Total Reg.
Total Romania

Sursa: Buletin Statistic lunar(CNS)- nr.1

La nivelul regiunii se constata un interes diferentiat din partea investitorilor straini. Astfel, conform datelor prezentate in tabel, judetul Constanta detine ponderea societatilor comerciale cu aport strain la capital din Regiune (68%), spre deosebire de judetele Tulcea, Buzau si Vrancea cu un nivel mai mic al investitiilor straine. Judetul Constanta ocupa locul 3 la nivel national, dupa Bucuresti, in ceea ce priveste numarul societatilor comerciale cu participare straina la capital, iar in functie de capitalul social subscris in valuta ocupa locul 6 la nivel national.

Investitorii straini majori in judetul Tulcea sunt:

Grupul BALLI la S.C. B.B.G.- ALUM S.A. investitie italiana

Grupul CAMPOFRIO industria alimentara la S.C. TABCO S.A. investitie italiana

Grupul EFFEDUE prelucrarea legumelor si fructelor (fosta S.C. DALLCO S.A.) investitie italiana

Grupul norvegian AKER Brattvaag (detine 70% din actiuni) valoarea investitiei: 22 mil.USD la S.C. SANTIERUL NAVAL S.A.- constructii si reparatii nave

Investitorii straini majori in judetul Braila:

S.C. SANTIERUL NAVAL S.A.- constructii si reparatii nave -Holdingul norvegian SCANDINOR AS valoarea investitiei: 9,3 mil USD ( detine 69.52% din actiunile societatii)

Investitorii straini majori in judetul Constanta

Dupa numarul agentilor economici, Judetul Constanta ocupa locul al doilea pe tara. Din totalul de 3857 agenti economici la 31.11999, 940 sunt firme cu aport strain la capitalul social. Aportul strain la capital (in USD) la 31.11999 era de 115,312mil USD din care ponderea este detinuta de: Coreea 53,03 mil USD, Turcia 16,5mil USD, Germania 8,88 mil USD, Cipru 8,27 mil USD, Liban 5,04mil USD, Italia 3,7 mil USD, Austria 2,2 mil USD.

Dintre investitorii straini majori (minim 1.000.000 USD participare straina la capital) enumeram:

SOCIETATEA DE IMBUTELIAT COCA-COLA CONSTANTA S.A.- Turcia 3.147.500 USD

DAEWOO MANGALIA HEAVY INDUSTRIES constructii si reparatii nave Coreea de Sud 53.000.000 USD

SILOTRANS SRL Cipru 5.379.892 USD

COMPANIA DE CONSTRUCTII COMUNICATII SI HIDROTEHNICE S.A.- Germania 3.851.274 USD

ROLISHIP SA- Libia 5.005.686 USD

LUMOTEX SRL Germania 269.702 USD

TOMIS S.A.- Cipru 788.188USD

SANTIERUL NAVAL RASCALA S.A. Italia 17386 USD

MALBERA S.A. Austria 121.482 USD

ATLAS CO SRL Turcia 1.478.204 USD

VINVICO S.A Danemarca 1.34848 USD

MINE LIMITED SRL Turcia 1.067.479 USD

Investitorii straini majori in judetul Buzau:

S.C. NATURAL EST S.A. prelucrare lemn investitie italiana

LIVING PLASTIC INDUSTRY S.A. saci polipropilena, saci ciment, saci polietilena etc. investitie taiwaneza

S.C. VAE APCAROM S.A. aparate de cale ferata investitie austriaca

S.C. DUCTIL STEEL S.A. sarma si produse din sarma, pulberi feroase investitie italo-franceza

S.C. DUCTIL S.A. - electrozi investitie italo-franceza

S.C. ZAHARUL S.A. (AGRANA ZUCHER) prelucrarea sfeclei de zahar - investitie austriaca

Mari investitori autohtoni:

GRUP ROMET S.A. filtre si sisteme de filtrarea apei, prelucrarea lemnului, vane si accesorii

CONSTRUCTA INTERNATIONAL S.R.L. constructii civile

EDIL CONSTRUCTII S.R.L. constructii civile

URSUS S.A. fabrica de bere

Investitori straini majori in judetul Galati:

Societatea de Imbuteliat COCA-COLA S.A. producere si imbuteliere bauturi racoritoare investitie Turcia 6.430.000 USD

UNICOM OIL TERMINAL S.A. 1.971.611 USD

SUDOTRANS LTD SRL 1.97100 USD

S.C. MARTENS SA 1.001.000 USD

S.C. TEAS S.A. 1.107.000 USD

Investitori straini majori in judetul Vrancea:

HEIM MILCOV S.A. productie textile investitie germana 5.80818 USD

CONTERRA S.A. productie saci din material textil si din polipropilena -investitie Panama, Insulele Falkland si Elvetia 1.635.753 USD

LEMARPOL P.L.M.J.P. SRL bauturi racoritoare - investitie poloneza 843.196 USD

MERRA S.A. bauturi racoritoare - investitie germano-panameza 828.030 USD

3. Situatia economica sectoriala

Sectorul primar

Agricultura

In economia regiunii o pondere importanta o detine agricultura, urmata de industrie si turism. Terenul este favorabil agriculturii, regiunea avand un relief diversificat: campie pentru culturile de cereale, dealuri pentru pomi fructiferi si vita-de-vie.

Principala resursa a regiunii este terenul agricol care reprezinta 65% din suprafata totala a regiunii si 15,7% din suprafata agricola a tarii.

Tabel 8: Ponderea suprafetei agricole in totalul suprafetei judetului

Judet
Galati
Constanta
Braila
Buzau
Vrancea
Tulcea
Regiune	59,0
Romania	62,0

Sursa: calculatii realizate de ADR pe baza informatiilor din

Anuarul statistic al Romaniei - editia 1998, pag.786

In 1997, Regiunea de Sud-Est se situa pe locul 1 la suprafata viilor pe rod cu o pondere de 4,18% valoare situata peste media nationala de 1,72%. Toate judetele din regiune au ponderi peste media nationala, cele mai mari valori se inregistreaza in judetul Vrancea (10,89%) si in judetul Galati (5,49%). Centre viticole importante sunt in toate judetele regiunii: in Vrancea- podgoriile de la Panciu si Odobesti, in Constanta- podgoriile de la Murfatlar si Ostrov, in Buzau- podgoria de la Pietroasele, in Galati- podgoria de la Nicoresti si in Tulcea- podgoria de le Niculitel.

Productia agricola a regiunii a crescut cu 10,7% in 1997 fata de 1996, si a fost influentata favorabil de sectorul vegetal unde cresterea a fost de 21,8%, fenomen inregistrat in toate judetele regiunii.Ponderea sectorului privat in productia agricola a regiunii reprezenta 84,2% in 1997, sector unde s-au inregistrat cresteri ale productiei agricole cu 18,5% fata de 1996 .

Ponderea suprafetei agricole in totalul suprafetei este foarte mare, peste media nationala, in 3 din judetele regiunii: Constanta, Braila si Galati. Ponderea suprafetei amenajata pentru irigat din suprafata totala este de 33,54%, situand regiunea pe locul doi, valoare peste media nationala de 13,36%. Din suprafata amenajata pentru irigat, 50,15% reprezinta suprafata agricola. In regiune, judetul Braila ocupa locul 1 in ceea ce priveste ponderea suprafetei amenajata pentru irigat din totalul suprafetei agricole cu o pondere de 79,64%, fiind urmat de judetul Constanta cu 60,95%. Valorile cele mai mici se inregistreaza in judetul Vrancea (8,43%) si in judetul Buzau (7,27%).

Agricultura ramane una din cele mai importante activitati ale regiunii, avand in vedere si populatia ocupata in acest sector de activitate (40% din total), conform datelor din 1997.

Sectorul secundar

Industria si serviciile sunt concentrate in principalele centre urbane:

Industria petrochimica este reprezentata in Navodari

Industria metalurgica in Galati si Tulcea;

Industria constructoare de masini in Braila, Buzau, Constanta, Tecuci;

Industria materialelor de constructie in Medgidia;

Industria textila si a confectiilor in Braila, Tulcea;

Industria alimentara este prezenta in majoritatea oraselor.

Principalele caracteristici ale industriei regiunii:

este concentrata in marile orase si foarte putin prezenta in mediul rural;

este reprezentata prin aproape toate ramurile sale;

industria prelucratoare detine ponderea in raport cu celelalte activitati industriale.

Principalele ramuri si unitati industriale:

Tindustria extractiva

-resursele de hidrocarburi prezente in platforma continentala a Marii Negre sunt exploatate de societatea comerciala PETROMAR SA Constanta

care extrage anual 700 mii tone titei si 400 milioane mc de gaz;

- gazele naturale si titeiul din judetele Braila, Buzau si Galati sunt valorificate de regii autonome, parte din acestea fiind in proces de restructurare.

- zacamintele minerale sunt exploatate si valorificate de DOBROMIN SA Constanta

Tindustria metalurgica si siderurgica

- Combinatul siderurgic SIDEX S.A.Galati- este o unitate cu flux integrat care la nivelul anului 1998 asigura 55,6% din productia de otel a tarii, 55% din productia de laminate din otel si 90,4% din cea a tolelor si benzilor din otel laminate la rece. Produsele combinatului constituie materie prima pentru 60% din intreprinderile romanesti si, de asemenea, pentru un numar de 14 tari industrializate, cum ar fi: Japonia, Italia, Anglia, Germania si China.

Este cel mai mare combinat de acest fel din sud-estul Europei, avand un numar de peste 30 000 salariati. Datorita mai multor cauze, printre care situatia produselor metalurgice pe pietele externe, blocajele financiare si mai recent, razboiul din Balcani, SIDEX-ul a intrat intr-un proces accelerat de restructurare, ceea ce are ca efect disponibilizari masive si afectarea intreprinderilor satelit care se dezvoltasera in jurul lui.

- DUCTIL S.A. Buzau - este un reprezentant de marca a industriei metalurgice si singurul producator din sud-estul Europei de pulbere metalica.

- CORD S.A. BUZAU producator de cord metalic pentru armarea cauciucurilor.

- VAE APCAROM S.A. Buzau singurul producator din Romania de echipamente si aparate pentru cale ferata.

- TREMAG SA Tulcea (caramizi refractare).

Tindustria constructiilor navale

principalele produse ale acestei industrii cu traditie in Regiune sunt: cargouri, vase de pescuit si reparatii navale, produsele fiind de buna calitate avand cerere pe pietele externe

este prezenta in cele sase santiere navale: de la Constanta (SANTIERUL NAVAL S.A.), Galati (DAMEN SHIPYARD S.A.), Braila (SANAB S.A.), Mangalia (DAEWOO MANGALIA HEAVY INDUSTRIES S.A.), Midia (SANTIERUL NAVAL 'MAREA NEAGRA' S.A.) si Tulcea (SANTIERUL NAVAL S.A.), precum si o serie de IMM-uri de profil din orasele portuare.

S.C. MENAROM S.A. Galati echipament naval, utilaje si accesorii

S.C. MECONST S.A. Constanta masini, echipamente, constructii metalice si reparatii nave

Tindustria energetica

Centrala nucleara Cernavoda - 'CNE-PROD' Cernavoda este o componenta majora a infrastructurii energetice, furnizand mai mult de 10% din productia nationala de energie nucleara.

Tindustria chimica

PETROMIDIA S.A.Constanta are instalatii moderne de distilare a titeiului, producand anual 3,5 mil.tone;

compania ENERGIA S.A. Constanta este specializata in echipamente tehnologice, articole sanitare din cauciuc si mase plastice.

FERTILCHIM S.A. Navodari este specializata in producerea acidului sulfuric si ingrasamintelor chimice fosfatice

Tindustria lemnului

-in partea de nord-vest a regiunii resursele de masa lemnoasa sunt valorificate prin producerea de cherestea si semifabricate pentru mobilier (furnir, pal) ex.: MOBINEH S.A. Nehoiu, MORSA S.A. Ramnicu-Sarat.

-existenta unei piete interne si externe, cit si a resurselor, au incurajat in ultimii ani investitiile particulare, infiintindu-se multe I.M.M.-uri de profil in special in Buzau, Braila, Vrancea.

- prelucrarea lemnului pentru producerea celulozei si hartiei la CELHART DONARIS S.A. Braila.

S.C. FURNIMOB S.A. Constanta prelucrarea lemnului si productie mobilier

S.C. TREMULA S.A. Constanta prelucrarea bruta a lemnului

Tindustria textila

este prezenta in judetele Constanta (PRODPREST SA productie textile, covoare, SERMI SRL productie saci de polipropilena), Vrancea si Buzau prin unitati de prelucrare a lanii, bumbacului inului si canepii.

Tindustria confectiilor

are unitati economice cu traditie la export, de ex.: BRAICONF S.A. Braila, CONFECTIA S.A. Tulcea, TRICOSTAR S.A Buzau.

-de remarcat sunt firmele cu capital privat mixt: MISTRAL CONFEZIONI S.R.L. Braila, VALMET S.R.L. Braila, NEO S.R.L. Braila, care produc confectii, in special camasi, pentru piata interna si externa.

- CALYPSO S.A. Constanta- productie confectii, lenjerie pat si echipament de protectie

Tindustria alimentara

datorita potentialului agricol si hidrografic si a traditiei in domeniu, detine un rol important in economia regiunii, dezvoltandu-se pe toate ramurile sale:

morarit-panificatie: DOBROGEA SA Constanta, GALMOPAN S.A. Galati, DEMOPAN S.A. Braila

vin si bauturi alcoolice: VINVICO S.A. Constanta, VIE-VIN MURFATLAR S.A. Constanta, FRUVIMED S.A. Medgidia, VERITAS PANCIU S.A.

prelucrarea laptelui si a carnii, zahar, ulei (ARGUS S.A. Constanta), conserve de fructe, legume (EFFEDUE S.A. Tulcea) si peste.

Regiunea de Sud-Est detine 36% din suprafata totala a tarii cultivata cu vita-de-vie, aici aflandu-se podgoriile renumite: Panciu, Odobesti, Murfatlar, Niculitel, Nicoresti.

Sectorul tertiar

Comertul

Din datele statistice, la nivelul anului 1997 rezulta ca numarul unitatilor active din comert este de 31 038.

- se observa faptul ca numarul unitatilor cu maxim 9 angajati este de 29 768.

- in ultimii ani a luat amploare comertul stradal care promoveaza marfuri de calitate indoielnica provenite din Turcia si China.

-o pondere importanta in activitatile comerciale de import-export, o detine portul Constanta cu un procent de 60% din totalul pe tara.

Turismul

Datorita reliefului variat, traditiilor din regiune si ospitalitatii oamenilor, regiunea prezinta un potential turistic ridicat, ceea ce creaza conditii favorabile dezvoltarii produselor turistice.

O caracteristica a potentialului economic al regiunii este reprezentata de concentrarea a 30,6% din unitatile turistice din tara.

Tabel 9. Indicii de utilizare a unitatilor turistice din regiune in 1997:

Judet
Constanta
Braila
Tulcea
Galati
Vrancea
Buzau
Romania

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1998, pag.845

Indicele de utilizare a unitatilor turistice la nivel regional este de 43%, peste media la nivel national, cea mai mare valoare inregistrandu-se in Constanta: 47%.

Turismul de litoral

Litoralul Marii Negre cuprinde 14 statiuni care au 746 unitati de cazare, tratament si agrement in hoteluri, vile, campinguri si sate de vacanta, desfasurate de-a lungul a 70km de coasta intre statiunile Navodari si Mangalia.

Din punct de vedere turistic, zona cuprinde 41% din capacitatea de cazare a Romaniei, concentrata in statiuni turistice dezvoltate in ultimii 30 ani. Cele mai importante statiuni turistice sunt:

Mamaia statiunea cea mai mare din zona de litoral cu 28% din capacitatea total de cazare, functionand 86 de unitati de cazare, 15,3% din capacitatea hotelurilor fiind concentrata in unitati de 3 si 4 stele.

Neptun Olimp cea mai reprezentativa si complexa statiune a litoralului romanesc, fiind cea mai apropiata de cerintele turistice internationale moderne.

Costinesti capitala vacantelor estivale ale tineretului.

Tabel 10: Evolutia numarului de turisti pe litoral

An

Total numar

Mii

Din care turisti straini (mii)

Sursa: Centrul de informare turistica-Constanta

fapt ce a determinat o scadere a numarului de turisti romani si straini de la an la an.

De asemenea, clima specifica zonei de litoral limiteaza perioada de desfasurare a turismului de litoral la numai trei luni pe an, exceptie facand statiunile Eforie Nord, Techirghiol, Mangalia, Navodari, cu specific balneoclimateric. Este necesara o modernizare a structurilor de primire turistice, crearea de structuri de agrement si recreationale specifice turismului de litoral.

Turismul ecologic

Delta Dunarii este un unicat zonal de o mare valoare stiintifica si un important potential turistic care poate fi folosit pentru promovarea imaginii turistice a regiunii.

Fiind declarata rezervatie Biosfera Delta Dunarii, ea se adreseaza turistilor cu interese speciale (vanatoare, pescuit, ornitologie si alte interese legate de natura-acestea doar in anumite limite pentru a proteja patrimoniul existent) cat si turistilor atrasi de peisaj.

Principalele localitati in cadrul rezervatiei sunt: Sulina, Sf.Gheorghe, Mila 23, Maliuc, Murighiol.

Baza turistica este formata din 17 hoteluri, 6 moteluri, 16 vile, 3 sate de vacanta. Multe dintre hoteluri sunt plutitoare, oferind turistilor posibilitatea unor croaziere pe canale si ghioluri. Companiile ATBAD si EUROPOLIS ofera servicii de calitate la standarde internationale.

Strategia dezvoltarii trebuie gandita intr-o asemenea maniera incat sa se evite o dezvoltare aleatoare pe un mediu sensibil din punct de vedere ecologic. Astfel, planul turistic referitor la Delta Dunarii prevede impunerea unor restrictii de cazare in vederea eliminarii poluarii si protectiei mediului. In acest sens, dezvoltarea ecoturismului este o prioritate specifica pentru Delta Dunarii, urmarindu-se realizarea unor structuri de cazare de mica anvergura, locuri speciale de campare care vor respecta exigentele impuse de conservarea si protectia mediului.

Turismul balnear

Pe plan international turismul pentru intretinere si repunere in forma este inteles ca o notiune superioara pentru o oferta de servicii ingloband atat domeniul turismului balnear- cu sejururi si tratament si in special cure profilactice si recuperatorii, cat si turismul recreativ - de odihna.

La nivel european, statiunile balneare traditionale reprezinta un sector mai putin solicitat, situatie valabila si in Romania, cu unul dintre cei mai scazuti indici de comercializare pe piata turistica europeana datorita unor factori diversi cum ar fi segmentul de adresabilitate (bolnavi) sau o practica comerciala necorespunzatoare.

Regiunea noastra beneficiaza de un fond balnear deosebit, ceea ce a facut ca activitatea balneara sa aiba o veche traditie si sa cunoasca o ampla dezvoltare. Sunt de amintit statiunile balneare: Lacul Sarat, Techirghiol, Eforie Nord, Mangalia datorita namolului curativ si a curelor profilactice si recuperatorii efectuate in clinici cu personal specializat.

Pentru dezvoltarea acestei forme de turism este necesara o largire a gamei de oferta prin dezvoltarea unui produs de inalta calitate cu accent pe tratament, cazare de lux si importante structuri auxiliare (ex. practicarea sportului), diversificarea produsului oferind programe de mentinere a sanatatii si fitness pentru atragerea unui alt segment de piata in locul clientelei traditionale.

Turismul rural

Regiunea prezinta un cadru propice pentru dezvoltarea agroturismului.Strategia dezvoltarii se axeaza pe diversificarea formelor de cazare turistica in zonele montane-rurale (casute-camping-locuri campare, popasuri turistice), valorificarea bucatariei traditionale, valorificarea mestesugaritului, artizanatului etc.

Turismul de agrement

Judetele Braila, Galati si Tulcea detin resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vanatoare si pescuit) in Insula Mica a Brailei, Insula Mare a Brailei, lacul Jirlau, padurile Viisoara si Camnita.

Turismul montan

Zona montana din Vrancea si Buzau prezinta interes turistic prin statiunile Soveja si Lepsa, respectiv Vulcanii Noroiosi de la Paclele-Berca, pesterile de la Bozioru, Focurile Vii Lopatari si Salina de la Meledic.

Turismul cultural

Aceasta este o forma de turism care poate asigura valorificarea integrala a resurselor turistice antropice si in primul rand a patrimoniului cultural- istoric.

Patrimoniul cultural-istoric al regiunii este fara indoiala o valoare componenta a patrimoniului cultural european si international, rezultat dintr-o evolutie istorica bine cunoscuta. Valoarea deosebita a zestrei patrimoniale este conferita mai ales de componentele arheologice si etnografice (monumente si situri istorice), ea fiind completata de ansambluri rurale si urbane, ca si splendida arhitectura de cult reprezentativa pentru evul mediu si epoca moderna.

Monumentele si siturile istorice

Se intalnesc aici cetati getice, romane, grecesti si bizantine, monumente ridicate in cinstea unor imparati vestiti (Traian si Vespasian), cat si locasuri manastiresti si constructii cu valoare etnografica deosebita.

Dintre acestea amintim:

Cetatea Histria, judetul Constanta 657 i.Ch. intemeiata de colonistii greci. Histria este cel mai vechi oras din tara noastra.

Ruinele Cetatii Callatis, judetul Constanta din sec.V i.Ch. ridicata pe o veche asezare traca;

Cetatea Argamum- Unirea, judetul Tulcea datand din sec.V i.Ch;

Cetatea Dinogetia-Garvan, judetul Tulcea de origine getica si pomenita de Ptolemeu;

Monumentul de la Adamclisi, judetul Constanta (106-109 e.n.) construit de Apolodor din Damasc inchinat lui Marte-zeul armatei romane;

Vestigiile arheologice de la Isaccea, judetul Tulcea din sec II-III e.n.;

Vestigiile geto-dacice de la Arrubium, judetul Tulcea;

Zidul de incinta al Cetatii Tomis, judetul Constanta;

Fortificatia romana de la Babadag-Topraichioi, judetul Tulcea datand din sec.III-IV;

Cetatea medievala de la Enisala, judetul Tulcea -sec.III, care a fost fortificatie romana, unde se gasesc cele mai mari necropole getice datand din sec.IV i.Ch.;

Grupul arhitectural Cocos de la Niculitel, judetul Tulcea locas manastiresc care detine o valoroasa colectie de carte si icoane vechi si care isi are primele vestigii inca din sec.IV-VI;

Monumentul paleocrestin de la Niculitel, judetul Tulcea este cel mai vechi edificiu de cult crestin cu nartex cunoscut pana in prezent;

Termele pe faleza de vest, judetul Constanta la sud de Edificiul Roman cu mozaic din sec.IV- un complex antic ce cuprinde baile publice;

Basilicele paleocrestine (5), judetul Constanta care constituiau sediul Episcopiei care tinea de Bizant in sec.IV-VII;

Cetatea romano-bizantina de la Murighiol-Halmyrus, judetul Tulcea ;

Giamia Ali-Gaza-Pasa si Casa Panaghia din Babadag, judetul Tulcea datand din sec.XVII care adaposteste expozitii de arta orientala;

Farul Genovez, judetul Constanta - pe faleza Cazinoului ridicat intre anii 1858-1860 de o companie engleza care a amenajat si Portul Constanta;

Moscheea, judetul Constanta cladita in 1822 este principalul edificiu al cultului musulman din Constanta;

Mausoleul de la Marasesti, judetul Vrancea ridicat in cinstea ostasilor cazuti in primul razboi mondial.

Reinfiintarea dupa 1990 a Comisiei Monumentelor Istorice si reluarea legaturilor Romaniei cu foruri specializate in problema patrimoniului mondial constituie un punct de demarare a unor actiuni concrete de restaurare a multor obiective cultural istorice.

Turismul de afaceri si congrese

Acest produs turistic se refera la acea activitate turistica legata de participarea la reuniuni de genul congrese, conferinte si simpozioane etc. precum si servicii aferente desfasurarii acestora.

Dezvoltarea cantitativa si calitativa a capacitatii pentru turismul de afaceri este sustinuta de infrastructura existenta, de pozitia geografica, precum si de posibilitatea ofertei turistice diversificate determinata de potentialul zonelor vecine.

Turismul de afaceri este prezent in regiune in statiunile turistice Mamaia (Hotel Rex, Bucuresti, Lido, Savoy, Ambasador) si Mangalia (Hotel President, Mangalia).

Turismul de croaziera

Este un alt produs turistic aflat intr-o faza incipienta de dezvoltare in regiune, prezent fiind in Isaccea (parc national Popina, lacul Crapina cu acces spre Muntii Macinului si Niculitel precum si in zona Tulcea Sulina cu acces spre Delta), Pacuiul lui Soare (lacul Ostrov, lacul Bugeac, Manastirea Dervent, Pacuiul lui Soare), necesitand o strategie de dezvoltare bazata pe crearea de structuri turistice de cazare, cu amenajari pentru practicarea sporturilor nautice, pescuitul, posibilitati de organizare de program turistice in zonele limitrofe.

Situatia si potentialul infrastructural

4.1. Infrastructura transporturilor

Regiunea este strabatuta de importante coridoare de transport care asigura legatura centrelor urbane cu capitala tarii.

Principalele cai rutiere si de cale ferata sunt pe directia est-vest Bucuresti- Constanta, pe diagonale, Bucuresti-Braila-Galati si Bucuresti-Buzau-Focsani (fie prin Ploiesti, fie prin Urziceni), care se continua spre nord.

In ceea ce priveste transportul pe apa, mentionam canalul Dunare-Marea Neagra, care face parte din Coridorul Fluvial European Rhin-Main-Dunare, asigurand legatura dintre porturile Rotterdam si Constanta. Doua elemente esentiale favorizeaza desfasurarea transporturilor pe apa: cursul Dunarii si vecinatatea Marii Negre. Pe senalul navigabil dintre Sulina si Braila pot intra nave maritime cu pescaj de pana la 7m. Pe restul cursului circulau doar vase cu pescaj pana la 2m.

Porturile romanesti la Dunare se impart in doua categorii: fluvio-maritime (Galati, Braila) si fluviale (Tulcea). In ultima perioada, porturile de la Dunare au cunoscut un declin al activitatii datorat atat problemelor de management,cat si conjuncturii internationale defavorabile.

Portul Constanta este al patrulea port maritim in Europa si cel mai mare la Marea Neagra.

Cele mai importante porturi sunt: Constanta, Galati, Tulcea si Braila.

De asemenea, remarcam dezvoltarea sectorului energetic, prin prezenta centralei atomo-electrice de la Cernavoda, singura de acest gen din tara, aceasta fiind o investitie recenta.

Sistemul de distributie a apei potabile Medgidia-Constanta-Mangalia reprezinta o utilitate majora a regiunii.

In general, infrastructura se caracterizeaza prin indicatori privind densitatea retelei de transport, procentul drumurilor modernizate si prin suprafata locuibila ce revine la o locuinta, respectiv, pe o persoana.

Tabel 11: Indicatori privind infrastructura in 1997

Judet	Densitatea liniilor de cale ferata pe 1000 kmp	Densitatea soselelor pe 100 kmp
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Nivel regional
Nivel national

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei-editia 1998

Liniile de cale ferata in exploatare la sfarsitul anului 1997 insumau 1 326 km, ceea ce situeaza regiunea pe locul VI in topul regiunilor. In ceea ce priveste densitatea liniilor pe 1 000 kmp teritoriu este cu mult sub media pe tara 37,1%. Cea mai densa retea se afla in judetul Galati cu 64,5% si cea mai redusa in judetul Tulcea 8,0%. Doar 573 km de linie ferata sunt electrificate, regiunea aflindu-se astfel pe locul V, la nivel national.

Indicatorul foarte scazut pentru judetul Tulcea nu este relevant pentru un judet a carui suprafata in proportie de aproape jumatate este Delta Dunarii. In ceea ce priveste calitatea drumurilor, procentul celor modernizate variaza intre 16% in judetul Buzau si 26% in judetul Tulcea, cu o valoare la nivel regional de 20% fata de 24% la nivel national, inregistrandu-se procentul cel mai redus dintre cele 8 regiuni de dezvoltare. Din totalul drumurilor publice din regiune, doar 19,65% erau modernizate in 1997, situatie care se mentine in general aceeasi.

Situatia drumurilor in mediul rural este critica, majoritatea localitatilor rurale neavand drumuri pietruite sau asfaltate.

Transporturile rutiere completeaza celelalte mijloace de transport (feroviare si fluviale), putand patrunde in zone unde caile ferate nu au acces. Lungimea drumurilor publice era de 9 992 km din care modernizate 1 963 km ceea ce situeaza regiunea pe locul IV in topul regiunilor. Densitatea drumurilor publice era de 27,9 km la 100 kmp, in anul 1997, cea mai mare densitate inregistrandu-se in judetul Vrancea (38,9 km la 100 kmp) si cea mai mica in judetul Tulcea (14,0 km la 100 kmp). Drumurile modernizate reprezinta 19,6% iar cele cu imbracaminti usoare rutiere 37,2%. Unele din aceste drumuri nationale continua mari artere rutiere europene (codificate cu initiala E):

E60, care strabate Franta, Austria, Slovacia, Ungaria, intra in tara prin Oradea, strabate Regiunea de la vest la est si se opreste la Constanta

E85, care strabate Grecia, Bulgaria, intra in tara prin Giurgiu, strabate partea de nord-vest a Regiunii trecand prin Buzau si Focsani

E87, care strabate Turcia, Bulgaria, intra in tara prin Vama Veche, strabate Dobrogea de la sud la nord, trecand prin Constanta si se opreste la Tulcea

E70, care strabate Spania, Franta, Italia, Croatia, Serbia, intra in tara prin Stamora Moravita si strabate Regiunea de la vest la est ajungand la Constanta

E581, care strabate partea de nord a Regiunii pe linia Galati-Tecuci

Cele mai importante noduri de cale ferata sunt Faurei, Buzau si Barbosi care asigura tranzitul spre capitala tarii, Moldova si Dobrogea. In regiune exista doua magistrale feroviare Bucuresti-Galati (prin Urziceni-Faurei-Braila) si Bucuresti-Mangalia (prin Fetesti-Cernavoda-Constanta), legandu-se mai departe cu trasee internationale. Exista doua poduri peste Dunare: Giurgeni-Vadul Oii si Fetesti-Cernavoda, acesta fiind strabatut si de cale ferata.

In regiune exista trei aeroporturi dintre care unul international, Mihail Kogalniceanu (Constanta), unul la Tulcea si un aeroport utilitar la Tuzla. Puncte vamale sunt in toate judetele regiunii, iar puncte de trecere a frontierei: in judetul Constanta (Negru Voda, Vama Veche, Ostrov) si in judetul Galati (Giurgiulesti).

Zonele libere, in numar de patru (Constanta, Braila, Galati, Sulina) din cele sase din Romania, constituie puncte de atractie pentru investitorii straini, oferind avantaje multiple cat si un bun amplasament. Doua dintre ele (Braila si Constanta) au inregistrat in 1998 profit iar prin investitii in modernizarea infrastructurii si nu numai, toate vor deveni profitabile. Desi zonele libere ofera o serie de avantaje fiscale, este nevoie de investitii in completarea infrastructurii existente pentru ca fondurile de care dispun acestea sunt insuficiente comparativ cu necesitatile.

4. Infrastructura tehnico-edilitara

Din datele statistice de la finele anului 1997, Regiunea de Sud-Est se situeaza pe locul IV in topul regiunilor in ceea ce priveste infrastructura edilitara.

Tabel 12: Numar localitati cu instalatii edilitare la 31 Decembrie 1997

	Localitati cu instalatii de:		Localitati in care se distribuie:
	alimentare cu apa potabila	canalizare publica	gaze naturale	energie termica
	Nr.	Nr.	Nr.	Nr.
Regiunea S-E
Romania

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei editia 1998

Din tabelul de mai sus reiese faptul ca alimentarea cu apa potabila in regiune are un procent mai ridicat decat cel la nivel national. Totusi, sunt localitati unde nu exista instalatii de alimentare cu apa, iar in foarte multe localitati aceste instalatii au un grad avansat de uzura.

Procentul scazut al localitatilor in care se distribuie gaze naturale se explica prin faptul ca in judetele Constanta si Tulcea exista un numar redus de retele de distributie a gazelor.

Tabel 13. Infrastructura fizica (1997)

	Lungimea totala simpla a retelei de distributie a apei potabile (km)	Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare (km)	Lungimea conductelor de distributie a gazelor (km)
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Romania

Sursa: Raportul National al dezvoltarii Umane 1999

Pe teritoriul Regiunii de Sud-Est se desfasoara o retea ampla de telecomunicatii. In ceea ce priveste activitatile de posta si telegrafie in anul 1997, regiunea ocupa locul 2 dupa regiunea Bucuresti la corespondenta expediata, comunicatii telex externe, mandate postale si telegrafice.

Desi retelele de telefonie s-au extins in ultima vreme, respectiv telefonia digitala si cea mobila, totusi exista zone in care acest proces se produce cu dificultate (in special in zonele izolate si cele rurale).

In regiune se remarca o insuficienta dezvoltare si un grad ridicat de uzura a infrastructurii fizice si a celei edilitare.

In ceea ce priveste educatia si cultura, la nivelul regiunii, observam existenta institutiilor de invatamant de toate gradele (prescolar, primar si gimnazial, liceal, profesional, postliceal, superior) aflate atat in sector public cat si privat, a centrelor de reeducare si reorientare profesionala, inclusiv institutii de invatamant special pentru copiii cu deficiente.

In anul scolar 1997/1998 invatamantul de stat s-a desfasurat in urmatoarele unitati de invatamant, la nivelul regiunii:

prescolar primar gimnazial liceal profesional postliceal superior pt. copii cu deficiente

In judetul Braila functioneaza Facultatea de Inginerie care apartine de Universitatea Dunarea de Jos din Galati.

In judetele din regiune au fost infiintate dupa 1989 numeroase facultati care apartin invatamantului privat. In Galati functioneaza Facultatea Anghel Rugina cu profil economic si juridic, in Tulcea Universitatea Ecologica Bucuresti, Grupele de studiu Tulcea cu facultatile: Facultatea de Management, Facultatea de Drept, Facultatea de Ecologie, in Braila functioneaza Universitatea Constantin Brancoveanu cu profil economic si agricol, in Buzau Universitatea Dacia, in Constanta Universitatea 'Andrei Saguna' si Universitatea 'Spiru Haret'.

Toate institutiile de invatamant superior au relatii de colaborare cu universitati din strainatate.

Gradul de cuprindere scolara (numarul de elevi inscrisi intr-un nivel de invatamant, indiferent daca apartin sau nu grupei de varsta corespunzatoare, ca procent din total populatie din grupa de varsta) la toate nivelele a fost, in perioada 1996/1997, apropiat de gradul inregistrat pe tara (62%).

S-a inregistrat o crestere a gradului de cuprindere in invatamantul superior. La acest fenomen a contribuit si dezvoltarea invatamantului superior particular, care a cuprins in 1997 30% din numarul total de studenti.

Tabel 14: Rata de cuprindere in invatamantul de toate gradele in anul scolar 1996-1997

Diferentele foarte mari intre gradele de cuprindere in diferite forme de invatamant se pot explica prin faptul ca sumele alocate de la bugetul de stat destinate invatamantului primar pot fi considerate ca fiind mai bine focalizate in raport cu familiile cu venituri foarte scazute, cele destinate invatamantului secundar si liceal sunt neutre in raport cu acestea, iar cele destinate invatamantului superior tind sa favorizeze mai ales grupurile cu venituri mai ridicate. Aceasta regresivitate a serviciilor educationale indica o inegalitate a sanselor copiilor proveniti din diferite medii sociale.

Indicele de educatie era la nivel national in 1996: 0,853. Pentru judetele din regiune s-au inregistrat valori aproximativ egale, pentru judetul Constanta indicele fiind peste nivelul national, respectiv de 0,858, celelalte valori fiind aproape de nivelul national.

Gradul de alfabetizare (ponderea persoanelor de 15 ani si peste care au frecventat sau absolvit o scoala sau care stiu sa scrie si sa citeasca fara a avea scoala absolvita, in totalul populatiei de 15 ani si peste) traditional ridicat in Romania, era in 1995 (97%), iar in regiune era chiar depasit in judetele Braila si Constanta (97,7%).

La nivel regional, cultura este reprezentata prin diferite institutii, multe dintre acestea fiind recunoscute pe plan international.

Teatre cu renume in tara: Teatrul Dramatic 'Maria Filotti' din Braila, Teatrul Dramatic din Galati (organizatorul Galelor Comediei din Romania), Teatrul muzical Nae Leonard din Galati, Teatru de revista Fantasio din Constanta, Teatrul de Balet 'Oleg Danovski' din Constanta,Teatrul de Opera si Filarmonica 'Marea Neagra' din Constanta, Teatrul Dramatic din Constanta, Teatrul George Ciprian din Buzau.

Muzee: Muzeul de istorie si Muzeul de Arta Vizuala din Galati, Muzeul Marinei din Constanta, Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta, Muzeul de Arta Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii din Constanta (care include Delfinariul, Planetariul, Acvariul si Micro Delta), Muzeul de Arheologie 'Callatis' din Constanta, Muzeul Marinei Romane din Constanta, Colectia de sculptura Ion Jalea din Constanta, Muzeul Chihlimbarului Colti din Buzau, Muzeul Delta Dunarii din Tulcea.

Biblioteci: Biblioteca Panait Istrati din Braila, Biblioteca V.A. Urechia din Galati, Biblioteca Vasile Voiculescu din Buzau.

Serviciile de sanatate in ciuda unor eforturi financiare, au continuat sa se degradeze atat din punct de vedere al dotarii si cheltuielilor curente alocate acestora, cat si din punct de vedere al calitatii serviciilor.

Indicatorii ce reflecta calitatea si nivelul asistentei sanitare inregistreaza o inrautatire: numarul de paturi in spitale la 1.000 locuitori scade continuu in raport cu 1990, numarul consultatiilor la dispensare cunoaste o scadere usoara.

Acesti indicatori arata o serie de inegalitati teritoriale in starea de sanatate si in asistenta medicala. Sistemul sanitar nu a reusit sa diminueze dezechilibrele intre serviciile sanitare oferite in mediul rural si cele oferite in mediul urban.

Se inregistreaza si o crestere a polarizarii tipurilor de servicii de sanatate cat si a cheltuielilor per capita legate de acestea, in functie de veniturile populatiei. Cresterea proportiei de servicii de sanatate privata, neacoperite cu nici un fel de asigurare medicala, tinde sa accentueze aceasta polarizare.

In toate marile orase din regiune au fost infiintate institutii sanitare particulare care ofera servicii de calitate. Exista diverse institutii sanitare particulare: un spital in Galati, policlinici (Constanta-16, Braila-5, Buzau-2), cabinete medicale (Constanta-261, Galati-189, Braila-104, Tulcea-42, Buzau-40), laboratoare medicale (Constanta-57, Braila-27, Tulcea-17), precum si numeroase puncte farmaceutice.

Activitatea sportiva, cu traditie in regiune se desfasoara in numeroase cluburi publice si private sportive cu numeroase sectii.

Majoritatea infrastructurii destinate activitatilor sportive este improprie datorita insuficientei fondurilor de care beneficiaza aceasta. Este necesara o noua abordare a asistentei acestui sector de activitate, care va trebui sa fie orientat in principal spre dezvoltarea unor segmente pentru care exista avantaje comparative, precum si implicarea sectorului privat si a societatii civile.

Standardul de viata a fost evaluat prin 4 indicatori, considerati de o relevanta deosebita: mortalitatea infantila- numarul de decese sub un an la 1 000 nascuti vii ca expresie a totalitatii conditiilor de sanatate si educatie; rata migratiei catre alte judete, ca expresie a atractivitatii globale sau a fenomenului invers, de parasire a regiunii; numarul de autoturisme la 1 000 de locuitori ca expresie a veniturilor familiilor; numarul de posturi telefonice, ca fiind un element important al modernizarii.

Conform datelor statistice din iulie 1996 s-au inregistrat urmatoarele valori ale acestor indicatori (pe judete):

Sursa: calculatii realizate de ADR pe baza informatiilor din Raportul National al Dezvoltarii Umane, pag.132,135 si Anuarul statistic al Romaniei editia -1998

Privind numarul de autoturisme la 1000 de locuitori, un singur judet are valori peste media nationala (judetul Constanta), restul fiind sub aceasta medie, ceea ce induce ideea unui standard de viata mai scazut in aceste judete. Dupa numarul de posturi telefonice, situatia este similara, Constanta fiind singurul judet cu valori peste media nationala.

Activitatile de telefonie, in anul 1997, au situat regiunea pe locul 3 la abonamente telefonice si pe locul 5 la centrale internationale automate si manuale. Serviciile de telefonie fixa in mediul rural sunt slab dezvoltate. Reteaua de telefonie mobila acopera practic intreaga zona, dar accesul la serviciile de telefonie mobila este limitat, datorita costului ridicat al acestora, comparativ cu veniturile populatie.

Tabel 17. Raportul de dependenta demografica in 1998

Raportul de dependenta demografica este raportul intre populatia definita ca dependenta (sub 15 ani si cea de 65 ani si peste) si populatia in varsta de munca (intre 15 si 64 ani).

Tabel 18. Rata saraciei 1995-1998

(Rata saraciei reprezinta ponderea persoanelor aflate sub pragul de 60% din cheltuielile medii de consum pe adult echivalent).

In 1998 rata saraciei a inregistrat valori peste media la nivel national in 4 regiuni din cele 8 ale tarii. Acest indicator a crescut de la an la an pentru toate regiunile, singurul an in care s-a inregistrat o reducere a ratei saraciei este anul 1996. Dupa acest an, rata saraciei a inregistrat valori din ce in ce mai mari, Regiunea Sud-Est situandu-se pe locul 2 (142 in anul 1998) dupa Regiunea Nord-Est.

Rata migratiei este mai ridicata in judetul Vrancea, specific pentru zona Moldovei, destul de ridicata in judetul Buzau, moderata in judetele Tulcea si Braila si scazuta in judetele Galati si Constanta.

Astfel, pentru judetul Constanta exista o contradictie in cadrul indicatorilor nivelului de trai, inregistrandu-se un nivel ridicat al mortalitatii infantile, pe de o parte, iar pe de alta parte, un standard ridicat al conditiilor de viata datorate dezvoltarii economice.

Analiza indicelui dezvoltarii umane (IDU), pentru 1996, situeaza Regiunea de Dezvoltare Sud-Est pe locul IV (0,754), fata de nivelul national (0,758), dupa Regiunea de Dezvoltare Bucuresti (0,888), Regiunea de Dezvoltare Vest (0,797) si Regiunea de Dezvoltare Centru (0,779).

Acesta este un indicator complex, care cuprinde analiza longevitatii (speranta de viata la nastere) nivelul de educatie (media aritmetica ponderata intre gradul de alfabetizare a populatiei si gradul de cuprindere in invatamantul de toate nivelurile) si standardul de viata (PIB / loc, calculat la paritatea puterii de cumparare, in USD).

O problema cu care se confrunta societatea este fenomenul infractional, in special criminalitatea, un fenomen social in crestere in ultimii ani la nivel national, dar si regional.

Sursa: calculatie realizata de ADR pe baza informatiilor din Anuarul Statistic al Romaniei - editiile 1996,1997

Rata criminalitatii in perioada 1995-1997 a inregistrat o crestere grava mai ales in judetul Vrancea. A crescut si numarul persoanelor condamnate definitiv in instantele judecatoresti in aceeasi perioada, de la 13,2% in 1995 la 15,9% in 1997.

Pericolul inundatiilor in lungul Dunarii este redus, pentru ca fluviul este diguit pe intreaga lungime si localitatile din imediata vecinatate se afla, de regula, pe terasamente inalte. Raurile Siret si Buzau provoaca inundatii din cauza lipsei lucrarilor de protectie a malurilor.

Alunecari de teren si eroziuni ale solului sunt mai accentuate in judetele Vrancea, Galati, Buzau, Tulcea.

Fondul de locuinte al regiunii este format din 983 561 locuinte pe o suprafata locuibila totala de 34 241mp. Ponderea cea mai mare o detin locuintele proprietate privata care reprezinta 95,2% din total.

Tabel 20: Fondul de locuinte pe medii si forme de proprietate in 1997

La nivelul regiunii se constata o cerere de locuinte mult mai mare decat oferta, datorita faptului ca in ultimii ani constructiile de locuinte s-au finantat in special din resursele proprii ale populatiei, iar sediile de institutii care s-au construit in ultima vreme apartin sectorului privat, agentilor economici viabili. In privinta sediilor institutiilor din sistemul public (invatamant, sanatate, cultura), construirea sau reabilitarea cladirilor au cunoscut un ritm lent de activitate, fiind necesara interventia in acest domeniu.

4.4. Infrastructura in domeniul cercetarii, transferului de tehnologie, societatii informationale

In regiune se regaseste structura educationala (institutiile si universitatile din regiune) si resursele umane necesare atingerii performantelor in domeniul complex al cercetarii-dezvoltarii.

Tehnologia necesara pentru a se pune bazele dezvoltarii economice a regiunii, implica imbunatatirea infrastructurii pentru difuzarea de tehnologii si a competentelor personalului implicat in cercetare si dezvoltare.

Problema majora cu care se confrunta acest domeniu in regiune o reprezinta lipsa oportunitatilor materiale, fapt care duce la migrarea cercetatorilor si personalului calificat catre tari capabile sa le ofere posibilitatea desfasurarii in conditii optime a activitatii profesionale.

In acest sens, este necesara aplicarea unei politici care sa sprijine sectorul de cercetare-inovare, care va contribui astfel la mentinerea si dezvoltarea resurselor umane de care dispunem in acest domeniu.

Unitatile cu activitate de cercetare stiintifica , inginerie tehnologica si proiectare ce functioneaza in judetul Constanta sunt:

q Institutul de Cercetare, Productie si Cresterea ovinelor si caprinelor PALAS

q I.C.P.P.A.M. S.A. (institutul de cercetari si proiectari de fabricatie pentru produse plate si acoperiri metalice) ofera agentilor economici si persoanelor fizice lucrari de cercetare stiintifica, proiectare si dezvoltare tehnologica, expertiza si asistenta tehnica pentru productia industriala)

q ICEPRONAV S.A. (institutul de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica pentru constructii navale) cercetare si proiectare in domeniul constructiilor navale si inginerie maritima

q PROIECT S.A. planificare (retele de alimentare cu gaze, apa potabila si canalizare), prospectari geologice

Indicatori pe 1997	Regiunea de Sud-Est
Locuinte existente la sfarsitul anului, total din care:
Urban
Rural
Proprietate privata total din care:
Urban
Rural
Proprietate publica total din care:
Urban
Rural

Situatia economica actuala si evolutii estimate a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est

Economie

DOCUMENTE SIMILARE

Din totalul de 41 936 de IMM-uri din Regiune, majoritatea (74%)activeaza in domeniul comertului.

Judetul

Mii USD

Judet

An

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei-editia 1998

Tabel 12: Numar localitati cu instalatii edilitare la 31 Decembrie 1997

Tabel 17. Raportul de dependenta demografica in 1998

Tabel 18. Rata saraciei 1995-1998

Tabel 20: Fondul de locuinte pe medii si forme de proprietate in 1997

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comenteaza documentul:

	Grad de cuprindere in invatamant(%)
	prescolar	primar	secundar	liceal	superior
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea					-
Vrancea					-
Romania

	Populatie ce revine la un:		Paturi in spitale (la 1000 locuitori)
	Medic	Cadru medic sanitar
	1996
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Romania
Regiunea S-E

Indicator ( loc) Judet	Mortalitatea infantila	Numarul de autoturisme	Numarul de posturi telefonice
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Media nationala

	Ponderea populatiei de 0-15 ani	Ponderea populatiei de 65 ani si peste 65	Raportul de dependenta demografica
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Reg. Sud-Est
Romania

An Regiunea
Nord-Est
Sud-Est
Sud Muntenia
Sud-Vest Oltenia
Vest
Nord-Vest
Centru
Bucuresti - Ilfov
Romania

Judete	Rata criminalitatii *
Judete
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Regiunea S-E