LEGISLATIA NATIONALA SI   INTERNATIONALA IN DOMENIUL COMBATERII TERORISMULUI IN TRANSPORTUL MARITIM SI PORTURI

1. Codul ISPS

Codul ISPS adoptat de Romania prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 80/2003 pentru acceptarea de catre Romania a amendamentelor la anexa Conventiei internationale pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, 1974, amendata, si a Codului international pentru securitatea navelor si facilitatilor portuare, adoptate la Conferinta Organizatiei Maritime Internationale, la Londra, in perioada 9-13 decembrie 2002, aprobata prin Legea nr. 484/2003.

Prevederi Generale

Codul international pentru securitatea navei si facilitatilor portuare, denumit in continuare Codul ISPS, a fost adoptat prin Rezolutia nr.2 a Conferintei Diplomatice a Guvernelor Contractante a Organizatiei Maritime Internationale (I.M.O.), care a avut loc la Londra in perioada 9 - 13 decembrie 200

Prezentele norme metodologice sunt elaborate in conformitate cu art. 11 al Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.80/2003 pentru acceptarea de catre Romania a amendamentelor la anexa Conventiei internationale pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, 1974, amendata, si a Codului international pentru securitatea navelor si facilitatilor portuare, adoptate la Conferinta Organizatiei Maritime Internationale, la Londra, in perioada 9-13 decembrie 2002, aprobata prin Legea nr. 484/2003.

Acestea stabilesc cadrul in care agentii economici care au in proprietate sau opereaza nave sau facilitati portuare trebuie sa-si organizeze si certifice sistemele proprii de management a securitatii.

1. Domeniul De Aplicare

Prevederile prezentelor norme metodologice se aplica:

1.urmatoarelor tipuri de nave angajate in voiaje internationale:

navelor de pasageri, inclusiv nave de mare viteza pentru pasageri;

nave de marfuri, inclusiv nave de marfuri de mare viteza de 500 tone tonaj brut si mai mult;

unitatilor mobile de foraj marin;

facilitatilor portuare ce deservesc astfel de nave angajate in voiaje internationale.

Suplimentar fata de prevederile de mai sus, prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului se poate decide extinderea aplicarii prevederilor Codului ISPS asupra altor tipuri de nave, maritime sau de navigatie interioara care nu se incadreaza in prevederile de la alin de mai sus.

De asemenea, prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului se poate decide extinderea aplicarii prevederilor Codului ISPS si asupra acelor facilitati portuare aflate in interiorul teritoriului porturilor si/sau cailor navigabile care, desi initial erau folosite de catre nave care nu erau angajate in voiaje internationale, sunt solicitate, ocazional, sa deserveasca nave care sosesc din, sau pleaca intr-un voiaj international sau la care opereaza navele maritime sau fluviale

Toti agentii economici, persoane juridice romane, sau filiale in Romania ale unor persoane juridice straine, proprietari de nave sau care opereaza nave care arboreaza pavilion roman, care se incadreaza in categoria celor pentru care se aplica prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 80/2003 sunt obligati sa respecte prevederile Codului ISPS, sa solicite si sa obtina de la Autoritatea Navala Romana certificatele impuse prin prevederile Codul ISPS.

Orice Companie este obligata sa efectueze evaluarea securitatii pe baza prevederilor Codului ISPS, a prezentelor norme metodologice, a situatiei specifice de la bordul fiecarei nave, a evaluarii initiale efectuate cu specialistii companiei sau prin intermediul unei organizatii specializate agreata de directia de specialitate din Minister. Evaluarea va fi supusa aprobarii Autoritatii Navale Romane.

Procedura privind certificarea navelor conform Codului ISPS

Compania pune in functiune sistemul propriu de management al securitatii conform prevederilor Codului ISPS, iar in momentul cand acesta urmeaza sa fie certificat, va prezenta Autoritatii Navale Romane urmatoarea documentatie:

cerere tip (conform modelului);

actele doveditoare asupra legalitatii functionarii companiei;

lista navelor, caracteristicile acestora, o copie dupa planul general al navei si copii dupa certificatele statutare si de clasa;

documentatia tehnica aferenta sistemului de management a securitatii pentru fiecare din navele pe care le are in proprietate sau operare;

rapoartele de audit intern;

dovezile obiective ca sistemul de management al securitatii functioneaza corespunzator de cel putin trei luni.

Toate dovezile obiective, care au potentialul de a facilita verificarea conformitatii cu Codul ISPS, trebuie sa fie accesibile investigatiei. Compania va prezenta auditorilor documente relevante pentru masurile luate de aceasta in vederea asigurarii mentinerii conformitatii cu regulile si reglementarile obligatorii. In acest sens, dosarele trebuie sa fie puse la dispozitie pentru a putea fi examinate.

Codul ISPS contine urmatoarele capitole:

CAPITOLUL I :SISTEMUL DE SECURITATE LA BORDUL NAVELOR CARE ARBOREAZA PAVILIONUL ROMAN.

CAPITOLUL II : SISTEMUL DE SECURITATE A FACILITATILOR PORTUARE.

CAPITOLUL III : RELATIA NAVA - FACILITATE PORTUARA.

CAPITOLUL IV : CONTROLUL SECURITATII NAVELOR SI FACILITATILOR PORTUARE.

CAPITOLUL V : ORGANIZATII RECUNOSCUTE.

CAPITOLUL VI : DISPOZITII FINALE.

Ordonanta Urgenta nr. 80 din 09/11/2003

Acceptarea de catre Romania a amendamentelor la anexa Conventiei internationale pentru. ocrotirea vietii omenesti pe mare si a Codului international pentru securitatea navelor si facilitatilor portuare, adoptate la Conferinta O.M.I. (cu anexe) s-a facut in Monitorul Oficial nr. 684 din 09/29/2003

Se accepta amendamentele la anexa Conventiei internationale pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, 1974, amendata, adoptate prin Rezolutia nr. 1 a Conferintei Organizatiei Maritime Internationale, la Londra, in perioada 9-13 decembrie 200

Se imputerniceste Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului sa aduca la indeplinire prevederile amendamentelor la Conventia internationala pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare - SOLAS 1974 - si a prevederilor Codului international pentru securitatea navelor si facilitatilor portuare.

Toate companiile care au in proprietate sau opereaza nave care arboreaza pavilionul roman sunt obligate sa respecte prevederile Codului ISPS, sa solicite si sa obtina de la Autoritatea Navala Romana certificatele impuse prin prevederile Codului ISPS.

Autoritatea Navala Romana evalueaza si certifica sistemele de securitate organizate de companii la bordul navelor care arboreaza pavilionul roman,in conformitate cu prevederile Codului international privind securitatea navei si facilitatii portuare, folosind in acest scop personalul propriu sau organizatii recunoscute care sunt autorizate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si care au incheiat, in acest sens, cu acesta, un protocol.

Toti agentii economici care opereaza facilitati portuare, din categoria celor care fac obiectul prevederilor Codului ISPS, in porturile si/sau pe caile navigabile interioare din Romania, sunt obligati sa respecte prevederile Codului ISPS, sa solicite si sa obtina de la administratiile portuare si/sau de cai navigabile, declaratia de conformitate a facilitatii portuare.

Autoritatea Navala Romana controleaza si verifica respectarea prevederilor Codului ISPS de catre toate navele maritime, indiferent de pavilion, care intra si ies in si din porturile si/sau caile navigabile interioare din Romania.

Navele care nu respecta prevederile Codului ISPS nu sunt admise sa intre sau sa paraseasca porturile si/sau caile navigabile interioare din Romania, incepand cu data de 1 iulie 2004.

In termen de 60 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentei ordonante de urgenta, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va elabora normele metodologice de implementare a prevederilor Codului ISPS acceptat prin art. 2 si le va supune spre aprobare Guvernului.

3. Codul international pentru securitatea navelor si facilitatilor portuare

Conferinta Diplomatica asupra Securitatii Maritime care a avut loc la Londra in decembrie 2002 a adoptat noile prevederi referitoare la Conventia Internationala pentru Ocrotirea Vietii Omenesti pe Mare, 1974 si prezentul Cod in vederea sporirii securitatii maritime. Aceste noi cerinte formeaza cadrul international prin care navele si facilitatile portuare pot coopera in vederea depistarii si impiedicarii actelor care ameninta securitatea in sectorul transporturilor maritime.

In urma tragicelor evenimente din 11 septembrie 2001, cea de-a 22-a sesiune a Adunarii Organizatiei Maritime Internationale (Organizatia), in noiembrie 2001, a convenit in mod unanim asupra dezvoltarii unor noi masuri in legatura cu securitatea navelor si a facilitatilor portuare pentru adoptarea in cadrul unei Conferinte a Guvernelor Contractante la

Conventia Internationala pentru Ocrotirea Vietii Omenesti pe Mare, 1974 (cunoscuta sub numele de Conferinta Diplomatica asupra Securitatii Maritime) in decembrie 200 Pregatirea Conferintei Diplomatice a fost in sarcina Comitetului pentru Siguranta Maritima al Organizatiei (MSC) pe baza documentelor intocmite de Statele Membre, organizatiile inter guvernamentale si non-guvernamentale in faza de consultari cu Organizatia. MSC, in cadrul primei sale sesiuni extraordinare, care a avut loc de asemenea in noiembrie 2001, pentru a accelera dezvoltarea si adoptarea masurilor de securitate corespunzatoare, a stabilit un Grup de lucru MSC intersesional asupra securitatii maritime. Prima sedinta a Grupului de lucru MSC intersesional asupra securitatii maritime a avut loc in februarie 2002, iar rezultatele discutiilor au fost raportate si analizate la cea de-a 75-a sesiune a MSC din martie 2002, cand a fost stabilit un Grup de lucru ad-hoc in vederea dezvoltarii ulterioare a propunerilor facute. Cea de-a 75-a sesiune a MSC a analizat raportul acelui Grup de lucru si a recomandat ca lucrarile sa aiba loc in cadrul unui viitor Grup de lucru MSC intersesional, care a avut loc in septembrie 200 Cea de-a 76-a sesiune a MSC a analizat rezultatele sesiunii din septembrie 2002 a Grupului de lucru MSC intersesional si lucrarile ulterioare realizate de catre Grupul de lucru MSC care a avut loc in legatura cu cea de-a 76-a sesiune a Comitetului in decembrie 2002, imediat inainte de Conferinta Diplomatica si a fost de acord ca versiunea finala a textelor propuse sa fie analizate in cadrul Conferintei Diplomatice.

Conferinta Diplomatica (9-13 decembrie) a adoptat, de asemenea, amendamentele la prevederile existente ale Conventiei Internationale pentru Ocrotirea Vietii Omenesti pe Mare, 1974 (SOLAS 1974) care accelereaza implementarea cerintei cu privire la echiparea Sistemelor de Identificare Automata si a adoptat noile Reguli ale Capitolului XI-1 din SOLAS'74 cu privire la marcarea Numarului de Identificare al Navei si intocmirea unui Registru Sinoptic Continuu.

Conferinta Diplomatica a adoptat, de asemenea, un numar de Rezolutii ale Conferintei inclusiv acelea referitoare la implementarea si revizuirea acestui Cod, Cooperarea Tehnica, precum si lucrarile in colaborare cu Organizatia Internationala a Muncii si Organizatia Mondiala a Vamilor. A fost recunoscut ca analizarea si amendarea unora din noile prevederi cu privire la securitatea maritima pot fi cerute la incheierea lucrarilor acestor doua Organizatii.

Prevederea Capitolului XI-2 din SOLAS'74 si prezentul Cod se aplica navelor si facilitatilor portuare. Extinderea SOLAS'74 pentru a acoperi facilitatile portuare a fost acceptata in baza faptului ca SOLAS'74 a oferit cele mai rapide mijloace de asigurare a masurilor de securitate necesare intrate in vigoare si puse rapid in aplicare. Oricum, s-a convenit si in legatura cu faptul ca prevederile cu privire la facilitatile portuare ar trebui puse in legatura exclusiv cu interfata nava/port. Problema mai ampla a securitatii zonelor portuare va face subiectul unor lucrari viitoare de colaborare intre Organizatia Maritima Internationala si Organizatia Internationala a Muncii. S-a convenit de asemenea ca prevederile nu ar trebui extinse asupra raspunsului efectiv la atacuri sau asupra oricaror alte activitati necesare de combatere a efectelor dupa un astfel de atac.

In proiectarea prevederilor, s-a acordat atentie asigurarii compatibilitatii cu prevederile Conventiei Internationale asupra standardelor de instruire, certificare si serviciul de cart pentru navigatori (STCW), 1978, amendata, Codul International privind Managementul Sigurantei (ISM) si sistemul armonizat de inspectie si certificare.

Prevederile reprezinta o schimbare importanta in abordarea industriilor maritime internationale privind problema securitatii in sectorul transporturilor maritime. Este recunoscut faptul ca acestea pot plasa o raspundere suplimentara semnificativa asupra Guvernelor Contractante. Importanta cooperarii tehnice pentru asistarea Guvernelor Contractante in implementarea prevederilor este complet recunoscuta.

Implementarea prevederilor va necesita o cooperare efectiva continua si intelegere intre toti cei implicati in acest lucru sau care utilizeaza nave si facilitati portuare inclusiv personalul navei, personalul portuar, pasageri, interese privind marfa, managementul navei si portului si cei din cadrul autoritatilor nationale si locale cu responsabilitati in securitate. Practicile si procedurile existente vor trebui revazute si schimbate daca nu asigura un grad corespunzator de securitate. In interesul securitatii maritime crescute, vor trebui suportate responsabilitati suplimentare de catre industriile portuare si de navigatie si de catre autoritatile locale si nationale.

Ghidul prezentat in partea B a prezentului Cod trebuie luat in considerare atunci cand se implementeaza prevederile privind securitatea stabilite in Capitolul XI-2 din SOLAS'74 si in partea A din prezentul Cod. Oricum, este recunoscut ca extinderea pentru care se aplica ghidul poate varia in functie de natura facilitatii portuare si a navei, specificul si/sau incarcatura.

Nimic din prezentul Cod nu va fi interpretat sau aplicat intr-o maniera inconsistenta cu respectarea corespunzatoare a drepturilor si libertatilor fundamentale dupa cum este stabilit prin instrumente internationale, in special acelea cu privire la lucratorii maritimi si la refugiati inclusiv Declaratia Organizatiei Internationale a Muncii asupra principiilor si drepturilor fundamentale la lucru, precum si standardele internationale cu privire la lucratorii maritimi si portuari.

Recunoscand ca, Conventia asupra Facilitarii Traficului Maritim, 1965, amendata, prevede ca membrilor echipajelor straine sa le fie permis de catre autoritatile publice sa coboare la tarm in timp ce nava cu care sosesc se afla in port, dovedind ca formalitatile de sosire ale navei au fost indeplinite si autoritatile publice nu au nici un motiv sa refuze coborarea la tarm din considerente de sanatate publica, siguranta publica sau ordine publica, Guvernele Contractante atunci cand aproba planurile de securitate ale navei si facilitatii portuare trebuie sa acorde o atentie deosebita faptului ca personalul navei traieste si munceste pe nava si are nevoie sa coboare la tarm si sa aiba acces la facilitatile de la tarm pentru navigatori privind asistenta sociala, inclusiv ingrijire medicala.

4. Cerinte obligatorii privind prevederile conventiei internationale pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, 1974, amendata

Obiectivele acestui Cod sunt:

1) sa stabileasca un cadru international care sa implice cooperarea intre Guvernele Contractante, agentiile guvernamentale, administratiile locale si ramurile industriale de navigatie si portuare pentru a detecta amenintarile la securitate si a lua masuri preventive contra incidentelor de securitate ce afecteaza navele sau facilitatile portuare folosite in comertul international;

2) sa stabileasca rolurile si responsabilitatile respective ale Guvernelor Contractante, agentiilor guvernamentale, administratiilor locale si ale ramurilor industriale de navigatie si portuare, la nivel national si international pentru asigurarea securitatii maritime;

3) sa asigure adunarea si schimbul la timp si eficient de informatii legate de securitate;

4) sa ofere o metodologie pentru evaluarile de securitate astfel incat sa aiba stabilite planuri si proceduri pentru a reactiona la grade de securitate in schimbare; si

5) sa asigure increderea ca sunt stabilite masuri de securitate maritima, adecvate si proportionate.

Pentru a atinge aceste obiective, prezentul Cod cuprinde un numar de cerinte functionale. Acestea includ, dar nu sunt limitate la:

1) strangerea si evaluarea informatiei cu privire la amenintarile securitatii si schimbul de astfel de informatii cu Guvernele Contractante corespunzatoare;

2) solicitarea mentinerii protocoalelor de comunicare pentru nave si facilitati portuare;

3) prevenirea accesului neautorizat la nave, facilitati portuare si in zonele lor restrictionate;

4) prevenirea introducerii de arme neautorizate, echipamente incendiare sau explozibile la nave si facilitati portuare;

5) furnizarea de mijloace pentru pornirea alarmei ca reactie la amenintarile privind securitatea sau incidentele de securitate;

6) solicitarea de planuri de securitate a navei si a facilitatii portuare bazate pe evaluarile de securitate; si

7)solicitarea de instruire si exercitii pentru a asigura familiarizarea cu planurile si procedurile de securitate.

Conform prevederilor reglementarii XI-2/3 si XI-2/7, Guvernele Contractante vor stabili grade de securitate si vor oferi ghid pentru protectia impotriva incidentelor de securitate. Gradele de securitate mai ridicate indica o probabilitate mai mare de aparitie a unui incident de securitate. Factorii ce trebuie analizati in stabilirea gradului corespunzator de securitate includ:

- 1 gradul in care informatia privind amenintarea este credibila;

- 2 gradul in care informatia privind amenintarea este coroborata;

- 3 gradul in care informatia privind amenintarea este specifica sau iminenta; si

- 4 consecintele potentiale ale unui astfel de incident de securitate.

5. Situatia actuala privind conformitatea porturilor maritime romanesti in acte normative internationale

In portul Constanta este in curs de dezvoltare un sistem integrat de securitate si monitorizarea a perimetrului portuar care asigura conformitatea, protectiei intregului teritoriu portuar (perimetru partii de acces, limita acvatoriului portuar) cu prevederile actelor normative, potrivit Codului ISPS si Directivei 65/2005.

In portul Constanta exista la ora actuala 45 de operatori portuari, la care se efectueaza audituri de conformitate de catre cadre specializate ale Administratiei Portuare Constanta.

Cuvantul auditor provine din limba latina, avand semnificatia "cel care asculta". Utilizata la inceput in domeniul financiar-contabil, notiunea de audit a fost preluata in cadrul managementului calitatii, prin aparitia seriei de standarde ISO 9000. Introducerea sistemelor de management de mediu a determinat adaptarea notiunii de audit si in acest domeniu.

Preluand experienta acumulata in domeniul calitatii si al mediului, pe plan european si international au aparut in ultimii 10 ani concepte noi, cum sunt sistemul de management al securitatii si sanatatii in munca si auditul securitatii si sanatatii in munca. Introducerea acestor concepte a permis, pe de o parte, abordarea mai sistematica a problemelor privind securitatea si sanatatea in munca (SSM), iar pe de alta parte, aducerea in acelasi plan a cerintelor si obiectivelor privind SSM cu cerintele si obiectivele altor segmente ale managementului general al firmei, cum sunt calitatea, protectia mediului, profitabilitatea .

Exista numeroase metode audit la nivel general sau particularizate pe domenii de activitate (industria constructiilor, industria chimica) si sunt disponibile aplicatii software pentru efectuarea auditului de SSM. De asemenea, exista numeroase organizatii care ofera consultanta in vederea efectuarii auditului de SSM si organizeaza diferite forme de pregatire pentru auditori.

Verificarea conformitatii facilitatii portuare se face anual in intervalul de timp de plus/minus 3 luni de la data aniversara, la cererea scrisa pe care societatea o formuleaza catre (autoritatea portuara); confirmarea odata verificata este valabila pentru perioada de timp pentru care a fost eliberata.

La expirarea perioadei de 5 (cinci) ani de valabilitate a Declaratiei de conformitate societatea solicita printr-o cerere scrisa (autoritatea portuara) efectuarea unui audit extern de reinnoire a Declaratiei de conformitate pentru o noua perioada de 5 ani.

Ca rezultat al actelor de terorism din 11 septembrie din Statele Unite, comunitatea maritima internationala reconsidera riscurile care pot ameninta securitatea navelor, echipajelor si porturilor. A fost recunoscut faptul ca o nava insasi poate fi folosita ca o arma, sau pentru a transporta persoane, echipamente sau arme de distrugere in masa pentru realizarea atacurile teroriste. Porturile pot fi utilizate ca zone pentru indeplinirea acestor acte care pot avea mari consecinte in imediata apropiere a teritoriului portuar. Ca rezultat, multe organisme internationale evalueaza masurile care pot fi luate pentru reducerea riscurilor pentru nave si porturi, care sa afecteze cat mai putin operatiunile lor obisnuite.

Organizatia Internationala a Muncii (ILO)

Directiva 65/2005 a fost elaborata de ILO si prevede extinderea sistemului de securitate de la interfata nava- port prevazuta in Codul SOLAS si ISPS la intregul port.

Actiunea este necesara deoarece ILO nu are drept de actiune decat in domeniul transporturilor maritime si in activitatile legate de nava.

ILO este o agentie specializata a familiei Natiunilor Unite si se caracterizeaza printr-o structura unica tripartita a guvernelor , patronilor si muncitorilor. Este singura organizatie internationala in care cele trei grupari participa impreuna de pe acelasi nivel la discutiile privind munca si aspectele sociale din viziunea lor . Scopurile ILO sunt prezentate in Constitutia ILO si in Declaratia de la Philadelphia. Astazi 177 tari sunt membre ILO. Organul suprem al acesteia este Conferinta Internationala a Muncii , care se reuneste anual la Geneva si in cadrul careia toate statele membre au obligatia constitutionala de a trimite o delegatie tripartita.(guvern -patroni - muncitori). Principala sarcina a Conferintei este adoptarea standardelor internationale de munca ,participarea la discutii generale conform competentei fiecarei parti, aprobarea bugetului ILO pe 2 ani, alegerile la fiecare 3 ani a Grupului de Guvernare ILO. Grupul De Guvernare ILO ,compus din 24 guverne membre,14 patronate membre si 14 sindicate membre sustine majoritatea sesiunilor de 2 ori pe an , in martie si noiembrie. Si o scurta sesiune de 1 zi, dupa incheierea Conferintei Internationale a Muncii. Acest Grup De Guvernare, functioneaza ca organ executiv al organizatiei sub indrumarea Directorului- General , ales pe 5 ani, care are in atributiuni supervizarea Biroului, fixarea agendei Conferintei, propunerea bugetului la Conferinta si supravegherea altor functii delegate de Constitutia ILO. Biroul ILO reprezinta secretariatul Organizatiei, sediul operational, centrul de cercetari si editura. Acesta este conceput in jurul a patru mari piloni: Standardele Principiile Fundamentale si Drepturile Omului, Angajarea, Protectia sociala, Dialogul social.

Conferinta Internationala a Muncii care se reuneste anual este formata din delegatii tripartite ale statelor membre plus un numar de observatori. Art 3, paragraful 1 din Constitutia ILO propune ca fiecare delegatie sa fie compusa din 4 delegati:-2 guvernamentali , 1 patronal, 1 sindical. Art 3 paragraful 2 propune ca fiecare delegat sa fie insotit de cel mult 2 specialisti pentru fiecare capitol dezbatut in agenda Conferintei. Activitatea ILO este guvernata de Ordine Permanente . Asa cum am mentionat mai sus, una din functiile Conferintei este adoptarea standardelor internationale de munca, care iau forma Conventiilor, Recomandarilor sau ocazional a Protocoalelor. Varietatea subiectelor este acoperita de Recomandari si Conventii privind libertatea de asociere, munca fortata, problemele angajarii, resursele umane, relatiile manageriale de munca, securitatea sociala, sanatatea si siguranta si eliminarea muncii copiilor. Principalele diferente dintre Conventii, Recomandari si Protocol sunt: Conventiile sunt tratate care creeaza legatura intre tarile ce le ratifica. Recomandarile sunt ghiduri care orienteaza practica si politicile nationale. Protocolul creeaza o legatura a instrumentelor ILO ce au ca scop incheierea de noi Conventii Internationale.