MANEVRA NAVEI PENTRU LANSAREA LA APA A AMBARCATIUNILOR

MANEVRA NAVEI PENTRU LANSAREA LA APA A AMBARCATIUNILOR

Generalitati.

Din multele indatoriri pe care le poate avea un ofiter, nici una nu cere mai imperativ pricepere, curaj, calm, judecata limpede si decizii rapide, cum o face lansarea barcii de salvare, mai ales pe vreme rea si manevra de acostare la nava aflata in pericol.

Echipajul barcii trebuie selectat cu grija; executarea ordinelor intocmai si la timp constituie prima cerinta.

Echipamentul care trebuie sa armeze barca de salvare depinde de circumstante si de activitatile ce urmeaza sa se execute. Tot echipamentul care nu este necesar trebuie indepartat din barca, dar ramele de rezerva, ispolul, galetile, topoarele, uleiul de calmare a valurilor, ancora de furtuna si lampile sau lanternele pe timp de noapte, nu trebuie niciodata debarcate. Tot echipamentul care nu este de imediata necesitate va fi stivuit pe fundul barcii, de unde sa poata imediat fi luat si folosit.

Norme SOLAS pentru barcile de salvare.

Toate barcile trebuie sa fie construite corespunzator si trebuie sa aiba o astfel de forma si proportii care sa le confere o ampla stabilitate pe apa si un bord liber suficient cand sunt la maxim incarcate cu echipament si persoane. Toate barcile de salvare trebuie sa aiba corp rigid si stabilitate pozitiva cand sunt incarcate la maxim si au gaura de apa sub linia de plutire.

Barcile de salvare tebuie sa fie suficient de rezistente pentru:

- sa permita lansarea in siguranta la apa incarcata la maxim;

- sa permita lansarea si remorcarea cand nava are viteza maxima de 5 Nd pe mare calma;

- corpul si copertina sa fie din materiale necombustibile sau rezistente la foc;

- scaunele sa permita asezarea unui om de 100 kg si sa fie amplasate cat mai jos cu putinta;

- sa fie suficient de rezistenta atunci cand este la maxim incarcata, incat sa reziste la impactul cu corpul navei, cu o viteza de 3,5m/s si la impactul cu apa cand este eliberata de la 3m deasupra apei.

Nici o barca de salvare nu trebuie sa fie aprobata pentru a cara mai mult de 150 persoane.

Barcile trebuie sa fie astfel construite incat sa permita ambarcarea si debarcarea rapida, sa fie complet armata cu personal in cel mult 3 min, sa aiba scara de ambarcare in ambele parti pentru a permite persoanelor din apa, rapida ambarcare, cu treapta cea mai de jos la cel mult 40cm sub nivelul apei.

Materialele care asigura flotabilitatea barcii nu trebuie sa fie afectate de apa, ulei sau produse petroliere si nu trebuie fixate pe exteriorul barcii.

Barcile trebuie sa aiba motoare cu aprindere prin compresie, folosind combustibil cu punct de aprindere mai mare de 43⁰C, cu pornire manuala sau automata, cu doua sisteme independente de energie. Motorul trebuie sa fie capabil sa functioneze cel putin 5 min cand este pornit la rece si barca afara din apa. Elicea trebuie sa poata fi decuplata de motor, iar teava de esapament sa impiedice intrarea apei in motor.

Viteza barcii pe pozitia inainte in mare calma trebuie sa fie de cel mult 6Nd si cel putin 2Nd, atunci cand remorcheaza o pluta cu 25 persoane plina, pentru cel putin 24 ore.

Barcile trebuie sa aiba dopuri de scurgere a apei, carma si eche permanent atasate de barca, suficienti recipienti etansi pentru stocarea obiectelor de inventar, dispozitiv de eliberare simultana a carligelor.

Norme SOLAS pentru plutele de salvare.

Cerinte constructive:

- sa fie astfel construita incat sa fie capabila sa stea in apa 30 de zile indiferent de starea marii;

- sa functioneze corespunzator ea si echipamentul cand este aruncata in apa de la maximum 18m. Daca inaltimea de pastrare la bord este mai mare, ea trebuie sa fie testata satisfacator pentru acea inaltime;

- sa suporte sarituri repetate pe ea de la max 4,5m, fie ca are sau nu copertina ridicata;

- sa fie astfel construita incat sa poata fi remorcata pe mare calma cu o viteza de 3Nd incarcata plin   cu echipament si persoane si cu o ancora de furtuna in apa;

- sa aiba o copertina care sa protejeze ocupantii de expunerea la conditiile meteo care sa se ridice automat in momentul deschiderii plutei.

Copertina trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

- sa asigure izolatie impotriva caldurii sau frigului;

- sa aiba o culoare la interior care sa nu provoace disconfort ocupantilor;

- fiecare intrare sa fie clar indicata si sa aiba posibilitati de inchidere/deschidere sigure si rapide. Plutele pentru mai mult de 8 persoane vor avea cel putin 2 intrari diametral opuse;

- sa permita intrarea aerului suficient pentru ocupanti, indiferent daca usile sunt inchise;

- sa aiba un geam pentru a privi afara;

- sa fie dotata cu mijloace de colectare a apei de ploaie;

- sa nu impiedice tinerea dreapta a capului in oricare dintre zonele ei.

Corpul plutei trebuie sa fie impartit in nu mai putin de 2 compartimente separate, fiecare umflat printr-o valvula non-return. Capacitatea de plutire trebuie sa asigure bord liber plutei, daca un compartiment este spart si pluta este echipata normal si cu numarul maxim de persoane, cantarind in medie 75 kg si stand in pozitie sezut.

Orice pluta trebuie astfel construita incat sa aiba intotdeauna o buna stabilitate.

Coborarea barcii poate necesita, mai ales in cazul gruielor de tip vechi, pregatiri speciale si cunoasterea foarte buna a modului de folosire a instalatiilor pentru serviciul ambarcatiunilor

Instalatia pentru serviciul ambarcatiunilor este un ansamblu de piese, mecanisme si dispozitive ce servesc la manevrele de lasare la apa si de ridicare de la apa a ambarcatiunilor de la bordul navelor.

Navele sunt dotate din constructie, in functie de destinatia lor si de zona in care isi desfasoara activitatea, cu ambarcatiuni (barci si salupe), necesare pentru salvarea echipajului, pentru salvarea oamenilor cazuti in apa, sau pentru pregatirea marinareasca a echipajului, a caror manevrare se executa cu instalatiile pentru serviciul ambarcatiunilor.

Instalatia pentru serviciul barcilor este de regula amplasata pe puntea ambarcatiunilor, in borduri, in zona centru sau de la centru spre pupa si este o constructie rezistenta, deoarece este solicitata la eforturi mari de ambarcatiuni cu greutati mari, in anumite situatii fiind incarcate cu materiale si oameni, in conditii de vreme buna sau rea.

Instalatia este compusa din piese pentru dirijarea paramelor, dispozitive pentru fixarea ambarcatiunilor la post, masina de forta a instalatiei si gruie.

Gruiele sunt piese metalice foarte rezistente care servesc pentru lansarea la apa a ambarcatiunilor de la bordul navei, precum si pentru ridicarea, asezarea si pastrarea lor la bord  in timpul stationarii si pot fi simple sau duble, pivotante, rabatabile si gravitationale. Ele sunt formate dintr-un sistem cinematic de grinzi, actionate cu trote ce asigura iesirea barcii in afara bordului in vederea lansarii, precum si ridicarea sau retragerea la bord a barcii.

1. Gruiele rotative sau pivotante, sunt confectionate din bare sau tevi metalice, cu partea superioara curbata in plan vertical la mai mult de 90s, pentru a permite lasarea sau ridicarea ambarcatiunilor in afara bordului. Acestea se rotesc in jurul axelor verticale pentru a face posibila scoaterea barcii in afara bordului, avand partea inferioara fixata in punte sau de bordaj si sprijinita cu un calcai ce se poate roti intr-o talpa prinsa solid in bordaj sau in punte.

De capatul superior, curbat, in locul numit capelatura sunt prinse inele sau carlige, de care se fixeaza palancul de ridicare al barcii si bratele pentru rotirea gruiului in jurul axului sau cu 360s.

Pe corpul gruiului sunt fixate mai multe raiuri deschise, care dirijeaza spre vinciul manual curentul, cu care este garnisit palancul de sarcina.

Vinciul manual este fixat solid pe corpul gruiului, avand un tambur cu manivela pentru infasurarea curentului si un clichet de siguranta pentru a opri virarea accidentala a curentului palancului.

Ambarcatiunea poate sta la post pe un cavalet fixat pe punte sau in grui, fiind asigurata cu ajutorul unor chingi sau amaratoare.

Gruiul rotativ poate fi simplu sau dublu, format din doua gruie simple unite intre ele la capetele superioare de o manevra fixa numita balansina, confectionata dintr-o parama metalica rezistenta, prevazuta cu atarnatori de parama, cu noduri de turban si cu scari de pisica pentru coborarea oamenilor in barca lasata la apa, sau pentru ambarcarea lor la bord. Acest tip de grui se utilizeaza doar pentru lansarea barcilor de serviciu.

Mod de lucru cu gruiele rotative:

a. Gruiul simplu rotativ:

- se dezamareaza ambarcatiunea din chingi si amaratoare;

- se prinde carligul macaralei inferioare a palancului de sarcina de labele de gasca ale  ambarcatiunii;

- se ridica ambarcatiunea de pe cavalet, pana cand se elibereaza sa se poata roti in afara bordului;

- cu ajutorul bratelor (unul se vireaza si altul se fileaza), ambarcatiunea este rotita in afara bordului, dupa care bratele se fixeaza luand volta;

- se va urca un marinar in barca, care va sta asezat pe banchet tinandu-se cu mainile de un  atarnator;

- se fileaza curentii palancurilor cu ajutorul vinciului manual sau al oamenilor, pana cand  ambarcatiunea a ajuns sa pluteasca pe apa;

- marinarul din ambarcatiune desface rapid carligul macaralei inferioare a palancului de sarcina de la labele de gasca, ambarcatiunea ramane legata la bordul navei numai de barbete.

Operatiunile de ridicare se executa in ordine inversa.

b. Gruiul dublu rotativ

- manevrarea se executa intocmai ca la gruiul simplu rotativ, cu deosebirea ca fiecare din cele doua gruie este manevrat de cate un brat , iar scoaterea ambarcatiunii in afara bordului, sau introducerea deasupra puntii, se face cu bratul unuia din gruie (prova) virand, iar cu celalalt brat, de la celalalt grui (pupa) filand si impingand ambarcatiunea spre prova, dupa cum este nevoie, pana cand gruiele se rotesc fiecare cu 180s;

- carligele palancurilor de sarcina de la cele doua gruie se prind fiecare la cate o laba de gasca ale ambarcatiunii, iar in ambarcatiune, pentru desprinderea acestor carlige, atunci cand se afla in stare de plutire, se vor urca doi marinari.

2. Gruiele rabatabile sunt formate din grinzi rezistente drepte sau curbate, rotite in jurul unor articulatii cu ax orizontal, plasate la partea inferioara. Se utilizeaza pentru barci de salvare cu masa de pana la 2300 kg.

a. Gruiul dublu rabatabil cu surub fara sfarsit - este asemanator cu gruiul rotativ, dar cu deosebirea ca ambarcatiunea se scoate in afara bordului deasupra apei, prin rabatarea gruiului propriu-zis cu ajutorul unui sistem telescopic cu surub fara sfarsit.

Gruiul este fixat foarte solid intr-un postament pe punte, printr-o articulatie, care ii permite sa oscileze, pentru rabatare.

De corpul fiecarui grui sunt fixate sistemele telescopice care sunt puse in functiune prin intermediul a doua manivele actionate manual.

Fiecare grui este prevazut cu un vinci actionat manual cu manivela, cu ajutorul carora se ridica sau se coboara ambarcatiunea, virand sau filand curentul palancului de sarcina. Instalatia se mai compune din palancurile de sarcina, raiuri deschise si pastici pentru dirijarea curentilor de la palancuri, chingi si amaratoare pentru asigurarea ambarcatiunilor la post, balansina cu atarnatori si scara de pisica, precum si cavaleti pentru fixarea ambarcatiunilor in repaus.

Niciodata ambarcatiunile nu vor fi tinute in repaus la bord sustinute de palancurile de sarcina.

Mod de lucru cu gruiul dublu rabatabil cu surub fara sfarsit:

- se dezamareaza ambarcatiunea de pe cavalet;

- se prind carligele de la macaralele inferioare ale palancurilor de sarcina de labele de gasca ale ambarcatiunii;

- se ridica ambarcatiunea de pe cavalet pana cand se elibereaza ca sa se poata rabate in afara bordului;

- se urca in ambarcatiune doi marinari care vor sta asezati tinandu-se de atarnatori;

- se rabat gruiele in afara bordului, deasupra apei, prin rotirea manivelelor ce actioneaza suruburile fara sfarsit ale sistemului telescopic;

- se fileaza curentii palancurilor de sarcina cu ajutorul vinciurilor manuale, pana cand  ambarcatiunea a ajuns sa pluteasca pe apa;

- marinarii aflati in ambarcatiune desfac rapid carligele palancurilor de sarcina de la labele de gasca, ambarcatiunea ramanand legata la bord numai cu barbetele.

Operatiunea de ridicare se executa in ordine inversa.

b. Gruiul dublu rabatabil cu sector dintat si cremaliera - este asemanator cu gruiul cu surub fara sfarsit, cu deosebirea ca cele doua gruie propriu-zise se termina la partea inferioara cu un sector dintat, care este cuplat si actionat de o cremaliera fixata solid pe punte.

Pentru rabaterea gruiului in pozitia in afara bordului deasupra apei, instalatia este prevazuta cu o manivela cu surub fara sfarsit, pusa in functiune manual. Instalatia mai este prevazuta cu palancuri de sarcina cu vinciurile lor de manevra, raiuri deschise si pastici pentru dirijarea curentilor de la palancuri, chingi si amaratoare pentru asigurarea ambarcatiunilor la post, balansina cu atarnatori si scara de pisica, precum si cavaleti pentru fixarea ambarcatiunilor in repaus.

Modul de lucru cu gruiul dublu rabatabil cu sector dintat si cremaliera este asemanator cu modul de lucru cu gruiul dublu gravitational cu surub fara sfarsit.

3. Gruiele gravitationale - sunt ansambluri cinematice care asigura lansarea barcilor numai sub actiunea fortelor de gravitatie, fara consum de energie mecanica, electrica, sau umana. Dupa schema lor cinematica, gruiele gravitationale au miscarea principala de rotatie sau de translatie, realizand iesirea peste bord si apoi coborarea barcii numai sub actiunea gravitatiei, dupa ce au fost eliberate chingile de fixare a barcii pentru pozitia de mars a navei si dupa ce a fost eliberata frana vinciului.

Datorita acestui avantaj esential, gruiele gravitationale sunt larg raspandite la navele maritime. Pentru ridicarea barcii si retragerea ei la bord, gruiele gravitationale folosesc forta electrica sau mecanica a unui singur vinci de grui.

a. Gruiul dublu rabatabil, gravitational fara sina calauza - este compus din doua gruie rabatabile propriu-zise fixate de cate o coloana, in asa fel incat pot fi scoase direct in afara bordului, rabatate spre exterior.

Cele doua coloane care sustin gruiele sunt fixate solid in punte prin niste postamente, pe ele fiind fixate raiuri deschise ce vor dirija curentul de la palancurile de sarcina la masina de forta a gruiului, care de regula este un motor electric. Acest motor electric trebuie sa fie foarte puternic si de asemenea trebuie sa fie prevazut cu cel putin doua sisteme de siguranta, mecanic - cu franare prin ferodou si electric - prin intreruperea alimentarii si franarea rotirii rotorului.

La capatul superior, gruiul este prevazut cu o macara fixa prin care este garnisit curentul, ce formeaza  impreuna cu macaraua alunecatoare de care este prins carligul, palancul de sarcina.

Palancurile de sarcina ale celor doua gruie sunt garnisite cu acelasi curent, o parama continua care se vireaza sau se fileaza in mod egal prin ambele palancuri, prin rotirea in sensul de virare sau de filare a electromotorului, astfel ca in permanenta ambarcatiunea va fi situata in pozitie orizontala.

Instalatia mai are in componenta balansina cu atarnatori, chingi pentru fixarea la post a ambarcatiunii si un sistem de cavaleti fixati tot pe gruie pentru fixarea ambarcatiunii in repaus.

Modul de lucru al gruiului dublu rabatabil, gravitational, fara sina calauza este asemanator cu modul de lucru al gruiului rabatabil cu surub fara sfarsit, cu deosebirea ca manevra de lasare a ambarcatiunii la apa se executa prin greutatea ambarcatiunii, tinand din frana electromotorului pentru ca aceasta sa nu se fileze cu viteza prea mare, iar ridicarea ambarcatiunii la post se realizeaza cu electromotorul in sarcina.

La filare, pentru ca greutatea ambarcatiunii sa actioneze asupra palancurilor de sarcina, se vor executa cateva rotatii manuale ale tamburului cu parama cu manivela, in sensul de filare si de rabatere a gruiului, pana cand ambarcatiunea este deplasata de pe cavalet si ramane suspendata cu toata greutatea sa in carligele palancurilor de sarcina. Din acest moment, avand permanent controlul din frana, gruiul se rabate pana cand ajunge cu ambarcatiunea deasupra apei. In continuare, se opreste rabaterea gruiului si incepe filarea palancurilor de sarcina, tot din greutatea ambarcatiunii si din frana, pana cand se ajunge in stare de plutire.

Operatiunile celelalte de coborare si de ridicare sunt identice cu ale celorlalte gruie.

Avantajul acestei instalatii este acela ca ea este manevrata de o singura persoana de la bord si anume electricianul, conform rolului.

b. Gruiul dublu rabatabil, gravitational, cu sina calauza - este cel mai folosit astazi la nave si este compus din doua coloane de sustinere sub forma unor sine in interiorul carora gliseaza cate un tambur al fiecaruia din cele doua gruie. Aceste doua sine au rolul de a dirija glisarea gruielor propriu-zise, atunci cand se rabat spre exteriorul navei in afara bordului pentru lansarea ambarcatiunii si in sens invers pentru readucerea ei la post.

Gruiele propriu-zise ale instalatiei sunt prevazute in plus fiecare cu doua role, doi tamburi, care se rotesc si gliseaza concomitent in interiorul canalului sinelor calauza, pana in momentul in care gruiele rabatate ajung in pozitia necesara de lansare a ambarcatiunii la apa, pozitie in care sunt prevazute cu stope mecanice, oprind rabatarea. Celelalte parti componente ale gruiului coincid cu cel de dinainte.

Modul de lucru al gruiului dublu rabatabil, gravitational, cu sina calauza este asemanator cu modul de lucru al gruiului dublu rabatabil gravitational fara sina calauza.

Asigurati-va ca gruiele si sigurantele barcii sunt eliberate inainte de lansare.

Vericati daca intinzatoarele sunt fixate corect.

Incepeti lasarea barcii spre puntea de ambarcare prin eliberarea franei (evitati ca intreaga greutate a barcii sa fie suportata de intinzatoare).

Eliberati socarele si apoi intindeti-le si asigurati-le pentru a mentine barca langa copastie.

Eliberati intinzatoarele.

Ambarcati pasagerii si echipajul.

Slabiti usor si apoi eliberati socarele de la palancuri.

Coborati barca cu grija, eliberand-o usor din frana.

Incercati sa eliberati palancurile cand barca se afla pe o creasta de val.

Dupa ambarcarea vincierului si a personalului ramas, eliberati atarnatorii si manevrati barca pentru a o indeparta de corpul navei.

Fiecare barca este deservita de cate doua brate de gruie. In pozitia de mars, prin intermediul legaturilor cu cablu si scripete, barca este suspendata pe cavaletii gruielor, care preiau intreaga sarcina a barcii si la iesirea acesteia peste bord nu permit coborarea ei, decat dupa ce legaturile barcii au trecut de cavaletii gruielor.

Pentru iesirea peste bord a bratelor de gruie, se elibereaza chingile barcii si siguranta gruielor. Prin eliberarea franei vinciului se produce iesirea libera peste bord a bratelor de gruie, impreuna cu barca suspendata. Franarea este asigurata cu ajutorul unei sarme, iar cursa bratului este limitata de un tirant telescopic.

Ridicarea barcii se realizeaza cu ajutorul vinciului de gruie, care vireaza sarmele pana cand legaturile barcii ajung la ciocul gruielor. In continuare se produce retragerea la bord cu rotirea bratelor gruielor in jurul articulatiilor exterioare, pana cand barca calca pe cavaletii sudati de bratele gruielor si acestia ajung in pozitia de mars, vinciul fiind oprit prin comanda manuala, sau prin limitatorii montati pe postament.

4. Cale de lansare la apa a ambarcatiunilor

Sunt instalatii amplasate de cele mai multe ori in axul navei, la pupa (mai ales la navele petroliere) si sunt construite dintr-un sistem fix de grinzi de forma unui plan inclinat sau tobogan, pe care poate aluneca gravitational ambarcatiunea de salvare.

Toate ambarcatiunile care folosesc astfel de instalatie de lansare, sunt complet inchise si dupa ce s-a ambarcat la bord tot personalul si materialele conform rolului, se pot folosi toate facilitatile pe care le ofera numai din interior: pornirea motorului, lansarea la apa a ambarcatiunii, guvernarea etc.

Masuri de siguranta la manevra de coborare la apa si de ridicare la bord a ambarcatiunilor:

- toate operatiunile se executa la comanda, simultan, lin, fara smucituri si cu precizie;

- la iesirea oamenilor din barca, trebuie avut in vedere ca agatarea de atarnatori sau de scara de pisica se executa la pozitia inalta a barcii (cand este ridicata pe val). Daca se incearca coborarea pe atarnatori cand barca se afla in pozitia joasa, este posibil ca in momentul urmator, barca sa urce pe val destul de mult, sa loveasca oamenii, care scapa atarnatorii din mana si pot sa cada in apa;

- la agatarea labelor de gasca de carligul palancului de ridicare, operatiunea trebuie efectuata de catre amandoi oamenii deodata, pentru ca daca unul nu a reusit, la comanda "sus barca!", aceasta se ridica de la un capat si se rastoarna;

- este foarte important ca pe timpul ridicarii barca sa aiba in permanenta pozitie orizontala;

- pe timpul cat se afla in barca, cei doi oameni vor sta pe banchet pe mijlocul barcii si se vor tine cu mainile de atarnatori pentru a se putea salva in caz de incidente la barca, mai ales in conditii de lansare la apa pe vreme rea;

- cei doi oameni aflati in barca pe timpul ridicarii nu au voie sa stea intre palancul prova si prova barcii, sau intre palancul pupa si pupa barcii. Ei trebuie sa stea spre interiorul barcii, pentru ca daca un palanc ar ceda, omul de la celalalt capat al barcii ar fi strivit intre barca si palancul ramas in functiune;

- pe timpul manevrei toate comenzile, ordinele  si rapoartele trebuie date numai de cei in drept sa le faca, pentru a nu se produce accidente.

Manevra de lansare la apa a ambarcatiunilor, cu nava in mars.

a) Lansarea automata a ambarcatiunilor de salvare.

Barca de salvare complet inchisa trebuie sa fie lansata automat prin cadere libera si de aceea este esential, ca inainte de lansare, conducatorul barcii sa se asigure ca toate intrarile, deschiderile si ventilatiile sunt corespunzator inchise si toti membrii echipajului barcii sunt asezati pe scaune si cu centurile de siguranta bine legate. Acesta se va convinge ca spatiul de lansare este liber de obstacole si va anunta supravietuitorii ca in curand va lansa barca, asigurand suficient timp unui supravietuitor care nu este suficient pregatit, sa obiecteze inaintea lansarii efective a mijlocului de salvare.

1. Asigurati-va ca toate legaturile au fost desfacute de la gruie si barca,   inainte de a o lasa pana la puntea de ambarcare.

2. Cand barca este la puntea de ambarcare, urcati in ea si ocupati-va locurile desemnate. 

3. Legati centurile de siguranta. 

4. Cand tot personalul este la bord, trageti de socarul de control prin gura superioara, pentru a incepe lansarea barcii.

5.Continuati sa trageti, pana ce barca ajunge la cca 2 metri deasupra apei. Opriti coborarea, porniti motorul barcii, reluati coborarea si incercati sa eliberati carligele cand barca este pe o creasta de val. Eliberati socarele si manevrati barca pentru a o degaja de corpul navei.

Plutele de salvare automate, sunt prevazute cu dispozitive hidrostatice de eliberare a chingilor de legatura, pentru situatia ca nava se scufunda inainte ca acestea sa poata fi eliberate si lansate manual.

Dispozitivul de eliberare hidrostatic este o piesa de constructie speciala, care la adancimea de 3,5m (aceasta valoare poate varia in functie de tipul dispozitivului), datorita presiunii apei, elibereaza chinga de legatura a plutei de salvare. Aceasta, datorita flotabilitatii sale, se ridica spre suprafata apei, saula de declansare ramanand prin intermediul unei saule subtiri legata de nava. Aceasta saula este proiectata la valori de rupere care sa permita intinderea saulei de declansare a buteliei de gaz ce va umfla pluta, dar se rupe in momentul in care nava, in scufundare, ar incerca sa antreneze pluta spre fund, eliberand-o. Dispozitivul de eliberare hidrostatic, trebuie anual verificat sau schimbat, in functie de tipul constructiv si de reglementarile SOLAS.

b) Lansarea manuala a plutei de salvare.

Abandonarea navei in pluta de salvare presupune pregatirea, lansarea si ambarcarea in aceasta. Urmatoarele etape pentru lansarea manuala a plutei trebuie parcurse in mod firesc, astfel:

- se verifica barbeta sa fie bine legata la bord;

- se verifica sa fie totul liber peste bord si in afara bordului. Se elibereaza chingile de amaraj ale plutei si se aduce pluta langa bordaj, eliberandu-se dupa caz balustrazile mobile;

- se arunca la apa containerul continand pluta de salvare;

- se trage de capatul barbetei ramas la bord pana cand se declanseaza butelia de gaz care umfla pluta in maximum 1 minut;

- se urca in pluta pe scara, socar sau din apa, aruncandu-se in prealabil toate obiectele ascutite.

Cand toata lumea este la bord, se taie barbeta, pentru eliberarea plutei de legatura cu nava. In ape reci, se umfla podeaua dubla. Se ventileaza bine pluta inaintea inchiderii intrarii, se lanseaza ancora de furtuna.

Este bine sa se urmareasca ramanerea grupata cu celelalte mijloace de salvare.

Daca pluta nu se umfla de prima data, actionati cu putere barbeta pana la declansarea buteliilor. Daca pluta nu este lipita de corpul navei pentru a se putea executa ambarcarea direct, se poate sari pe pluta de la max 2m in dreptul intrarii si nu pe copertina.

1. Inainte de a arunca pluta de salvare in apa, controlati daca capatul socarului este legat bine de valvula hidrostatica pentru a preveni indepartarea plutei in deriva;

2. Desfaceti carligul de la centura prindere;

3. Aruncati pluta peste bord;

4. Trageti restul socarului in afara bordului pana simtiti rezistenta. Trageti puternic de socar pentru a activa mecanismul de umflare al plutei;

5. Cand ati urcat in pluta, taiati socarul cu un cutit si manevrati pluta departe de nava, folosind padelele si ancora de furtuna.

Manevra navei in mars, pentru lansarea ambarcatiunilor.

a) PE VREME BUNA:

- este preferabil ca aceasta manevra sa se execute cu nava avand o foarte mica viteza inainte (pana la 5 Nd), pentru ca seful barcii sa poata indeparta barca din carma de corpul navei, fiind legata cu barbeta prova;

- intotdeauna se va urmari sa fie lansata barca de sub vantul navei, sau se va manevra nava astfel ca barca pe care dorim sa o lansam sa fie adusa sub vant;

- manevra de coborare a barcii trebuie sa fie la post, armamentul barcii cu vestele de salvare imbracate si materialele conform rolului, va fi adunat pe puntea de ambarcare, pe locul indicat prin rol;

- armamentul barcii se ambarca si se tine cu mainile de atarnatori pe timpul manevrei;

- la comanda ofiterului de cart sau a ofiterului secund se fileaza barca prin gruiul sau, pana cand ajunge la apa, apoi se comanda mola!, moment in care, marinarii din barca desfac palancurile, din labele de gasca.  In acest timp, seful barcii tine barca intr-o pozitie paralela cu nava, aproape de bordaj, punand carma usor spre nava;

- barca este tinuta in tot acest timp de barbetele prova si pupa de doi marinari de pe puntea navei;

- dupa desfacerea palancurilor, seful de barca manevreaza din carma pentru indepartarea barcii de nava intr-o pozitie paralela, fiind tinuta in continuare numai de barbeta prova. Trebuie avut in vedere ca barca sa nu ajunga travers cu nava, fiind pericol de rasturnare, mai ales daca nava are viteza inainte;

- dupa ce barca a fost indepartata suficient de nava, se comanda armarea barcii de catre tragatorii la rame, sau daca este dotata cu motor, se manevreaza ca atare, se da mola la barbeta prova, fiind guvernata pentru indepartare de corpul navei.

b) PE  VREME REA:

Se executa la fel ca si pe vreme buna, cu urmatoarele specificatii:

- pe vant puternic se va lansa numai barca de sub vant, sau se va manevra cu nava, pentru a o aduce cu bordul in care se va lansa barca, sub vant;

- pe mare montata, se va apela la filarea unei cantitati de ulei pentru linistirea marii in zona de lansare a barcii;

- pericolul lovirii barcii de corpul navei si de avariere a ei inainte de a fi lansata la apa, este atat de mare, incat se recomanda trecerea, unde acest lucru este posibil, a doua sarme pe sub corpul navei si legarea capetelor intinse de capetele gruielor, printre corpul navei si barca de salvare. Se incinge apoi barca cu doua socare, unul prova, altul pupa, care sunt prinse la capat cu o cheie de impreunare, ce aluneca pe sarma. Astfel, barca este tinuta mereu lipita de sarma, pana aproape de coborarea in apa si ferita de balansarea care o poate lovi de corpul navei. In acelasi scop, se pot folosi fendere, care sa protejeze in plus barca de lovirea cu nava;

- barbetele se leaga cat mai jos si cat mai in lung, si o persoana bine pregatita va mentine barbeta fara sa bandeze barca dupa nava;

- nava va fi manevrata pe timpul lansarii barcii in functie de situatie si atat cat este posibil, cea mai buna alura care se va tine va fi cu vantul cateva puncte in bordul opus lansarii barcii;

- pe mare montata, barca se fileaza din grui, pana cand creasta valului ajunge aproape de chila barcii, pentru ca barca sa nu joace pe valuri si sa nu fie izbita in palancuri, iar la comanda mola!, marinarii din barca desfac palancurile de la labele de gasca. Lansarea barcii presupune gasirea momentului optim si actionarea hotarata. Palancurile vor fi eliberate simultan si odata ce barca este in apa, carma va fi pusa astfel incat sa indeparteze barca de nava;

- barca va ramane legata numai cu barbeta prova, suficient de filata pentru a permite sefului de barca sa o indeparteze rapid de nava din carma (sau cu o rama, carma avand prea putin efect, deoarece iese mereu din apa), pentru a feri lovirea bord in bord dintre nava si barca. In tot acest timp, este bine ca unul sau doi marinari din barca sa poata actiona cu cangile pentru protejarea bordajului barcii sa nu se loveasca de corpul navei si pentru indepartarea barcii de nava.

Manevra navei in mars de ridicare de la apa a ambarcatiunilor.

a) PE VREME BUNA:

- cand barca se apropie de nava, aceasta trebuie sa aiba viteza spre inainte pana la limita de guvernare a carmei, pentru a permite tinerea sub vant a bordului de primire la acostare a barcii;

- se bate bandula si se trimite barbeta prova, cu care barca este orientata spre locul de ridicare la bord cu gruiul (sub grui);

- se introduc ramele in barca, se scot intre barca si nava baloanele de acostare, se orienteaza barca din carma si barbeta  intr-o pozitie paralela cu nava;

- se prind palancurile de labele de gasca si la comanda sefului de manevra sus barca!, incepe ridicarea barcii cu gruiul, pana cand este adusa la post. In tot acest timp, armamentul barcii se tine de atarnatori, iar barca este tinuta cat mai fix din barbetele prova si pupa de doi marinari de pe punte, pentru a-i reduce ruliul si a o impiedica sa se izbeasca de bordajul navei. Baloanele de acostare se tin tot timpul intre nava si barca.

b) PE VREME REA:

Se executa la fel ca si pe vreme buna, cu urmatoarele specificatii:

- pe vant puternic si mare rea, nava va guverna mentinandu-si viteza foarte mica pana la limita de guvernare a carmei, in asa fel incat sa mentina bordul de acostare al barcii adapostit de vant si valuri, se va fila ulei pentru linistirea brizantilor;

- virarea barcii la comanda sus barca!, se va face imediat ce au fost prinse palancurile, pentru ca barca sa nu joace pe valuri sau sa fie izbita in palancuri;

- barbetele se tin cat mai stranse, ca barca sa fie cat mai lipita de corpul navei, iar baloanele de acostare se tin mereu in dreptul barcii.

Manevra navei aflata la ancora, de lansare si ridicare la si de la apa a ambarcatiunilor.

Se executa la fel ca si la o nava aflata in mars, cu deosebirea ca o nava aflata la ancora, in general, are pozitia de echilibru cu prova in vant, sau mai bine zis cu bordul corespunzator ancorei fundarisite mai mult, in vant si val.

De aceea, bordul opus bordului ancorei se va folosi pentru manevra de coborare si ridicare a barcii, fiind mai adapostit contra vantului si a valurilor.

Pentru situatiile in care barcile lansate la apa nu mai pot fi ridicate la bordul navei datorita conditiilor grele, dupa ce au fost recuperati oamenii din ele, acestea pot fi abandonate, decat  sa se produca avarii grave corpului navei sau accidentari ale oamenilor la manevra.