Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie

Navigatie

Naviagatia tramp si navigatia de linie

Navigatie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Naviagatia tramp si navigatia de linie

Dupa ce in primul capitol au fost prezentate principalele tipuri de nave maritime si principalele categorii de marfuri transportate pe mare in acest capitol se va prezenta modul in care piata maritima este organizata astfel incat sa asigure un transport ieftin si rapid. La prima vedere s-ar putea spune ca marfurile in vrac se transporta cu nave specializate pentru astfel de transporturi, iar marfurile generale cu navele de linie. Aceasta viziune simplista poate conduce catre anumite concluzii eronate deoarece, in practica, companiile de navigatie nu folosesc doar un anumit tip de nava, ci dau dovada de multa flexibilitate, utilizand navele ce sunt disponibile la momentul respectiv si care pot conduce la cele mai bune rezultate financiare.



Flota maritima comerciala apartine unor firme particulare, unor societati mixte, unor firme de stat sau unor societati multinationale. Este interesant de remarcat ca, desi exista inca multe firme particulare mici, de familie, ce detin 2-3 nave, se observa o puternica concentrare a flotei.???

Cea mai mare concentrare se inregistreaza in navigatia de linie, deoarece pentru a organiza si a metine o linie de navigatie sunt necesare investitii foarte mari. O data cu dezvoltarea transporturilor containerizate, aceasta concentrare a crescut si mai mult, deoarece acest tip de transport se realizeaza aproape in exclusivitate sub forma navigatiei de linie care necesita, in afara de un numar mare de nave port-container si containerele necesare. In aceste conditii capitalul investit este foarte mare ceea ce determina tot mai mult interpatrunderea dintre capitalul industrial si cel din transporturi. Tot mai multe firme de productie (firmele de prelucrare a petrolului, firmele producatoare de autoturisme, firmele de exploatere minereuri, fosfati etc.), precum si unele banci, cumpara si exploateza numeroase nave comerciale.

O alta particularitate importanta a pietei maritime mondiale este aceea ca multe nave sunt inregistrate in paradisuri fiscale. Principala motivatie a armatorilor este aceea ca in aceste tari nu exista impozite pe profi, iar legislatia in domeniul maritim este foarte permisiva. Majoritatea acestor nave sunt inregistrate pe baza principiului "o nava - o companie" pentru a evita arestarea unei nave pentru pagubele produse de o alta nava apartinand aceleisi companii.

In figura 2.1. se prezinta modul in care piata maritima este organizata. Din acesta figura se poate oserva ca in practica maritima internationala exista doua forme distincte de exploatare a navelor comerciale:

navigatia in sistem tramp

navigatia de linie

In general marfurile in vrac fac obiectul navigatie tramp, iar marfurile generale fac obiectul navigatiei de linie insa ce doua forme nu trebuiesc privide in mod rigid deoarece pot exita situatii in care anumite nave de linie incarca si marfuri in vrac sau anumite nave tramp incarca si marfuri generale.

Nave ce apartin marilor companii petroliere si industriale

Tancuri

Vrachiere combinate

Vrachiere

Cargouri

 

Navigatia in sistem tramp

 

Marfuri in vrac

Orice partida de marfa ce poate satisface capacitatea de incarcare a unei nave

 

Nave apartinand companiilor de navigatie independente ce sunt capabile de a fi utilizate pe ambele piete pe baza unor contracte de navlosire

 



Fig. 2.1 Organizarea pietei maritime

Inainte de ase prezenta alte aspecte ale navigatie in sistem tramp si ale navigatiei de nie se vor prezenta comparativ cele doua forme de exploatare ale navelor comerciale.

Navitatia de linie

Regularitatea serviciului

Navele utilizate pentru efectuarea acestui serviciu fac escale repetate in anumite porturi cu o frecventa dependenta de volumul de marfa pe care incarcatorii il ofera. Navigatia de linie pune accentul in mod special pe sosiri si plecari regulate in/din porturile de escala si nu pe utilizarea unei singure nave. Incarcatorii sunt asigurati de catre armator sau operator ca "o nava" (nu conteaza numele ei) va sosi, va incarca si va pleca din port in anumite zi si va face escala in anumite porturi. Mentinerea regulata a unei rute constituie esenta acestui mod de transport. Un armator/operator se obliga sa prezinte la incarcare o nava si sa urmeze programul publicat chiar daca utilizeaza sau nu nava anterior nominata.

Obligativitatea de a prelua spre transport o marfa.

Armatorii/operatorii implicati in navigatia de linie sunt carausi comuni (common carriers). Atata timp cat nava are spatiu suficient pentru a transporta o anumita marfa, carausul comun este obligat sa accepte, fara discriminare, marfa oricarui incarcator cu conditia ca aceasta sa nu contravina legilor. Ca o problema de politica interna a unor companii, acestea impun anumite cantitati minimale de marfa ca trebuie sa fie oferite de un singur incarcator. Aceste limite minime trebuie sa fie rezonabile. Un caraus comun este responsabil pentru avarierea marfurilor daca aceasta nu este produsa de urmatoarele cauze: fenomene naturale, viciu ascuns al marfurilor, greseala sau frauda proprietarului marfurilor si aruncarea peste bord a marfurilor in caz de necesitate 

Marfurile transportate

Marfurile ce fac obiectul transportului cu nave de linie au, in mod normal, o valoare mai mare decat a marfurilor ce  se transporta cu navele tramp si in consecinta pretul de transport este mai mare. Faptul ca aceste marfuri se transporta in loturi mici are de asemenea influenta asupra pretului de transport. Cheltuielile de incarcare/descarcare sunt considerabil mai mari pentru aceste marfuri deoarce ele trebuiesc manipulate cu grija si ele sunt aproape intodeauna acoperite de catre armator si incluse in pretul de transport.

Contractul de transport

O companie de linie elibereaza tuturor incarcatorilor un conosament standard ce contine termenii si conditiile de transport. Indiferent de marimea lotului, clauzele contractuale sunt aceleasi pentru fiecare incarcator. Aceste clauze nu sunt negociate intre armaror si incarcator, insa ele trebuiesc acceptate, asa cum sunt, de catre acesta din urma. Numai in cazuri exceptionale se pot modifica anumite clauze ale conosamentului pentru un anumit incarcator.

Stabilitatea preturilor de transport

In navigatia de linie preturile de transport sunt stabilizate de practica de a percepe acelasi tarif de la toti incarcatorii ce ofera spre transport aceeasi marfa, cu conditia ca aceasta sa fie transportata cu aceeasi nava. Tariful poate varia de la o nava la alta, dar in aceste cazuri acest lucru este cunoscut de catre toti incarcatorii. Orice modificare a navlului este anuntata cu mult timp inainte ca aceasta sa intre in vigoare. Navlurile pe diferite destinatii si cantitati sunt prezentate sub forma unor liste (cunoscute sub numele de tarife) ce sunt puse la dispozitia incarcatorilor la cerere. In situatia in care armatorii fac parte dintr-o asociatie ca are are ca scop stabilizarea tarifului si uniformizarea competitiei (aceste asociatii sunt cunoscute sub numele de "conferinte"), tarifele pe care acestia le practica sunt supuse unor modificari periodice. Necesitatea ca aceste conferinte sa se conformeze regulilor impuse de catre guverne tinde sa faca aceste tarife mai putin fluctuante in comparatie cu cele de pe piata tramp.

Serviciile oferite

Serviciile si tarifele oferite de navele de linie sunt astfel concepute incat sa satisfaca necesitatile incarcatorilor ce apeleaza la aceste linii. Capacitatea unei anumite linii de a face fata concurentei este determinata de stabilitatea navlului si de gradul de dependenta al incarcatorilor fata de aceste servicii. In situatia in care armatorii au format o conferinta aceasta impune ratele si frecventa escalelor in anumite porturi, guvernul avand autoritatea de a superviza structura tarifului. Armatorii care nu fac parte din conferinta si care opereaza pe o ruta pe care conferinta este puternica pot supravietui doar daca sunt capabili sa ofere aceeasi stabiltate a navlurilor si sa satisfaca cerintele incarcatorilor cel putin la nivelul membrilor conferintei respective.

Navele utilizate

Navele de linie sunt, in general, nave proiectate pentru a satisface cerintele unei anumite rute. Navele ce fac escala in porturile acestei rute au anumite elemente structurale specifice generate de faptul ca, mai mult sau mai putin, acelasi tip de marfuri sunt transportate de aceste nave. Caracteristicile tehnice ale navelor tind sa reflecte necesitatile operatorilor si incarcatorilor care opereaza pe aceasta ruta. Navele de linie sunt nave construite pentru a transporta un anumit tip de marfuri si pentru a fi exploatate pe o anumita ruta si de aceea se poate opta fie pentru nave foarte specializate fie pentru nave cu design standard care sa permita o mai mare flexibilitate.

Structura organizatorica

Companiile de navigatie de linie au o structura organizatorica complexa cu multe departamente si un personal numeros in tara in care compania isi are sediul principal. In porturile in care navele fac escala exista un birouri cu aproximativ aceeasi structura organizatorica, dar cu un personal mai putin numeros. In general aceste nave nu apeleaza la alte agentii maritime decat atunci cand traficul este destul de redus si nu justifica infiintarea unui serviciu de agenturare propriu.

9. Procurarea marfii

Procurarea marfii este o sarcina foarte importanta a armatorilor si de aceea un grup de agenti de vanzare este angajat pentru a contacta periodic potentialii incarcatori si de a tine legatura dintre departamentul de trafic si clienti. Sosirile si plecarile navelor in si din porturi sunt publicate in ziarele locale si in diversele activitati promotionale ale companiilor de navigatie de linie.

10. Transportul de pasageri

Navele de linie transporta uneori si pasageri, lor le este permis sa ia la bord maximum 12 pasageri fara a fi nevoie ca navele respective sa fie clasificate ca nave de pasageri. Pe piata exista cateva nave combinate ce pot transporta atat pasageri cat si marfuri.

Navigatia in sistem "tramp"

Regularitatea serviciului

Voiajele pe care le efectueaza navele "tramp" sunt dependente de porturile in care marfurile disponibile si de obicei acestea difera de la voiaj la voiaj. In mod normal voiajele nu se repeta, fiecare voiaj fiind planificat in mod individual in functie de cerintele navlositorilor si de rutele de navigatie ce trebuiesc urmate. In cazul anumitor marfuri precum carbunele sau petrolul armatorii pot agreea sa efectueze un numar de voiaje consecutive in aceleasi conditii contractuale, insa nu se poate vorbi de un serviciu de linie ci doar de safisfacerea cerintelor specifice ale unui anume navlositor.

Obligativitatea de a prelua spre transport o marfa.

Armatorii care isi exploateteaza navele in sistemul "tramp" sint carausi privati (contract or private carriers) si in mod normal transporta loturi de marfa, in vrac, ce se apropie ca volum sau greutate de capacitatea volumetrica sau de iincarcare a navei. In cele mai multe situatii exista un singur incarcator pentru intrega incarcatura, dar acest lucru nu este in mod invariabil adevarat. Armatorii nu sunt obligati sa accepte spre transport o anumita marfa, ei pot refuza chiar si fara a avea un motiv o marfa. 

Marfurile transportate

Marfurile transportate de navele tramp sunt, in general, acele marfuri transportate in vrac, cu o valoare intrinseca redusa si care nu se pot transporta decat daca pretul de transport este redus. In general, aceste marfuri sunt incarcate de un singur incarcator, iar costurile de incarcare/ descarcare sint suportate de acesta, dar acesta este un element care se negociza intre armator si navlositor. Marfurile tipice pentru navele tramp sint: carbunii, minereurile, zaharul, griul, bumbacul si fosfatii.

Contractul de transport

Armatorul unei nave tramp trebuie sa negocieze un contract de navlosire pentru fiecare angajare a navei sale si termenii contractului de navlosire variaza de la voiaj la voiaj, depinzand de conjunctura pietei navlurilor si de abilitatile de a negocia ale armatorului si navlositorului. Termenii contractuali sunt aplicabili numai navei nominate in contractul de navlosire si doar pentru voiajul respectiv. Cu toate ca exista o serie de contracte standard, termenii si conditiile acestora pot fi modificati pentru a satisface cerintele specifice ale partilor contractante.

Stabilitatea preturilor de transport

Pe piata tramp navlurile sunt fluctuante, evolutia lor in timp putind fi comparata cu evolutia preturilor actiunilor pe piata valorilor mobiliare. Cererea si oferta de tonaj sunt principalii factori de influenteata ai ratei navlului. Pozitia navlositorului este puternica atunci cand sunt relativ putine marfuri oferite spre transport si multe nave disponibile intr-o zona, si ca o consecinta fireasca rata navlului este mica, o astfel de piata se mai numeste si piata navlositorului. Pozitia armatorului este puternica atunci cand sunt oferite spre transport multe marfuri si sunt putine nave disponibile si ca o consecinta fireasca navlurile ating un nivel ridicat. Pe aceasta piata exista variatii foarte mari ale navlului, evolutia acestuia este foarte sensibila la producerea unor evenimente importante cum ar fi inceperea unui razboi important sau inchiderea unor canale importante cum ar fi Canalul de Suez sau Canalul Panama. Pe aceasta piata armatorii nu publica nivelul navlului pe destinatii si cantitati, ci doar din cand in cand apar anumite rapoarte ale pietei care prezinta cele mai reprezentative navluri pentru anumite destinatii.

Serviciile oferite 

Serviciile si navlurile oferite de navele tramp sunt determinate de cerintele individuale ale navlositorilor. Din moment ce nava nu opereaza cu regularitate pe aceeasi ruta armatorii nu pot forma asociatii de amploarea si importanta conferintelor care sa poata monopoliza piatadicta la un moment dat vorbi de o organizare sub forma unor conferinte si de aici nu este necesara interventia guvernului pentru a proteja interesul public. Aceasta piata este guvernata doar de jocul liber sau aproape liber al cererii si ofertei de tonaj.

Navele utilizate

Navele tramp sunt proiectate pentru a naviga in toata lumea si in mod special pentru a transporta marfuri in vrac. Aceste nave au in general un design simplu si sunt relativ mai ieftine decat cele de linie, dar ele devin mai scumpe pe masura ce au o viteza de operare mai mare si o dotare imbunatatita pentru a face fata competitiei. Multe nave tramp moderne sunt construite pentru a putea fi utilizate ca nave de linie in perioadele in care exista o cerere sporita de spatiu de transport. Unele nave sunt construite in idea ca ele vor fi utilizate aproape exclusiv pentru transportul unui anumit tip de marfa.

Structura organizatorica

Companiile ce opereaza pe piata tramp au in general un birou mic cu putin personal din moment ce navele pe care le exploateaza ajung rareori in porturile de registru. Contractele sunt, in general, negociate prin telefon, fax sau telex si de aceea prezenta armatorului si navlositorului este rareori necesara pentru a negocia un contract. Pentru a urmarii exploatarea navei in diferite porturi ale lumii armatorii angajeaza agentii maritime carora le platesc o suma de bani.

Procurarea marfii

In navigatia tramp marfa este procurata prin intermediul brokerilor ce sunt autorizati sa negocieze in numele armatorilor. Nu este nevoie de publicitate si activitati promotionale pentru obtinerea de marfuri. Sosirile si plecarile navelor din porturi nu sunt publicate in mod uzual chiar daca apar in unele publicatii la rubrica nave care au sosit sau plecat din anumite porturi, insa fara ca armatorul sa solicite acest lucru.

Transportul de pasageri

Navele tramp nu transporta pasageri si nu exista la bord facilitati pentru transportul acestora.

Navigatia in sistem tramp

O nava tramp poate fi definita ca fiind o nava pregatita sa transporte in orice moment orice marfa intre oricare porturi cu conditia va voiajul sa fie legal si sigur. Navele traditionale ce operau pe aceasta piata erau nave de dimensiuni medii, dotate cu instalatii proprii de incarcare/descarcare si capabile de a incarca orice fel de marfa. La inceputul anilor 60 pe piata au inceput sa fie utilizate din ce in ce mai mult navele specializate in transportul de marfuri in vrac, cele mai multe dintre ele fara instalatii proprii de incarcare si cu dimensiuni din ce in ce mai mari fiind astfel capabile de a opera numai in anumite porturi.

Pe piata nalor tramp s-au petrecut modificari spectaculoase dintre care cale mai reprezentative sunt

capacitatea medie de transport a navelor a crescut in ultimii 30 de ani de la 11,900 tdw la 45,000 tdw

foarte multe dintre ele nu mai sunt dotate cu instalatii proprii de incarcare, ele bazandu-se pe instalatii portuare

in cadrul acestei piete s-a produs o diferentiere intre navele tramp traditionale si navele pentru transportul marfurilor in vrac conducand la o noua segmentare a pietei

Caracteristicile pietei tramp

Caracteristicile economice ale pietei tramp a condus la concluzia ca aceasta este o piata perfecta. Pentru ca o piata sa fie o piata perfecta este necesar ca ea sa indeplineasca urmatoarele conditii

atomicitatea pietei

omogenitatea perfecta a serviciului oferit

intararea si iesirea libera de pe piata

transparenta pietei 

factorii de productie au mobilitate perfecta

Prima conditie este in mod clar satisfacuta deoarece pe piata exita un numar suficient de mare de armatorii si navlositori, chiar si cei mai mari armatori controleaza o foarte mica parte din numarul total de nave existente pe piata. Aceasta inseamna ca nici un armator sau navlositor nu poate influenta modul de evolutie al navlurilor, acesta fiind determinat de raportul cerere-oferta.

Conditia a doua este de asemenea usor satisfacuta. Serviciul oferit este transportul in siguranta al marfurilor la destinatie. Se poate spune ca serviciul oferit este omoden doar daca navele utilizate sunt bine intretinute, au toate certificatele de clasa valabile, au la bord echipaje bine pregatite si  respecta toate procedurile cu privire la incarcare si descarcare. O problema ce poate sa apara este aceea a prezentei pe piata a unor nave sub standard care pot conduce la cresterea riscului de avariere a marfurilor si astfel la neindeplinirea conditiei de omogenitate a serviciului, insa aceste nave sunt destul de putine si navlositorii si asiguratorii marfurilor le evita de cele mai multe ori.

Ceea de-a treia conditie este deasemenea satisfacuta. Daca un armator nu obtine un profit suficient de mare si considera ca perspectivele pe termen lung nu sunt incurajatoare va decide sa vanda nava. Procesul de vanzare al navei poate dura cateva luni in situatia in care pe piata exista suficienti cumparatori. Daca pe piata nu exita cumparatori sau pretul oferit nu poate fi acceptat de armator acesta va avea putea sa vanda nava la fier vechi sau sa o trimita la conservare. Pentru a intra pe piata un armator poate cumpara o nava de pe piata second-hand sau poate comanda unui santier naval constructia unei nave noi.

A patra conditie este de asemenea indeplinita deoarece exita sufiente rapoarte ale pietei, iar brokerii armatorilor si ale navlositorilor comunica intre ei.

Cea de-a cincea conditie este satisfacuta cel mai bine in domeniul maritim deoarece armatorii pot sa-si schimbe cu usurinta sediul firmei sau isi pot inregistra navele in cele mai bizare zone ale globului. Se poate discuta de o oarecare limitare, in sensul satisfacerii acestei conditii, 

Navigatia de linie

Tipuri de nave utilizate ca nave de linie

nave portcontainer, numarul acestor nave a crescut de 3 ori in perioada 1980-1996 de la 575 la 1635 de nave.

nave cargou, numarul acestora a scazut de la 4857 in 1980 la 3025 in 1996.

nave specializate dintre acestea cele mai importante sunt navele frigorifice al caror numar a crescut de la 336 in 1980 la 529 in 1996 si navele de croaziera al caror numar a crescut de la 232 in 1980 la 307 in 1996.

nave combinate pentru transport pasageri, marfuri generale si containere al caror numar a scazut de la 74 in 1980 la 27 in 1996. Acest sector are putine sanse de crestere datorita dublei presiuni exercitata de containerizare si de navele de pasageri specializate

nave ro-ro, numarul acestora a ramas constant,7, din 1985. Acesta statistica poate fi inselatoare deoarece ea nu ia in considerare decat navele cu un GRT mai mare de 6000 de tone, in timp ce amjoritatea navelor din aceasta categorie se

Din cele prezentate mai sus se pot trage urmatoarele concluzii

cresterea numarului navelor portcontainer si transformarea acestora in cele mai utilizate nave de linie

separarea transportului de pasageri de transportul de marfuri pe distante lungi

scaderea importantei navelor cargou si inlocuirea acestora cu alte tipuri de nave

Formarea conferintelor si importanta acestora

O conferinta este o structura capabila de a aduna toate companiile de navigatie ce efectueaza transporturi intre anumite porturi si impreuna sa se transforme intr-o structura monopolista. Desi se spune ca exista peste 360 de astfel de conferinte, cele mai multe dintre ele au o putere foarte redusa, impactul acestora asupra pietei este nesemnificativ. Pe piata exista insa si o serie de conferinte foarte puternice ce sunt capabile de a impune anumite reguli, dintre acestea cele mai importante sunt .

Elementul de baza al unei conferinte este acela ca ea limiteaza  competitia dintre membrii conferintei. Limitarea competitiei se face prin

stabilirea de comun acord a unui tarif ce trebuie practicat de toti membrii

existenta unui sistem de alocare a marfurilor

constituirea unui sistem de impartire a veniturilor

Conferintele pot fi inchise sau deschise. Conferintele inchise au fost primele tipuri de conferinte, ele furnizau un serviciu monopolist intre doua porturi si in care accesul altor companii era permis doar prin votul favorabil at tuturor membrilor. In urma interventiilor diferitelor guverne, in special ale guvernului SUA care a interzis conferintelor inchise sa opereze in porturile americane. In cazul conferintelor deschise orice companie este acceptata cu conditia de a respecta regulile si obligatiile ce decurg din calitatea de membru. Pentru a opera in SUA orice companie care doreste sa devina membra a unei conferinte trebuie sa furnizeze un servicu cu o regularitate nu mai mica de 14 zile. Deasemenea se mentioneaza ca orice companie membra a unei linii poate sa ia masuri independente ce pot conduce la reducerea navlurilor, dar aceste navluri nu pot fi mai mici decat costul de transport marginal al acelei marfi.

Aparitia unor noi state interesate de a deveni membre ale unor conferinte a condus la implicarea UNCTAD care a elaborat un cod prin care s-a incercat a se regulariza aceasta activitate prin introducerea unui sistem de impartire a marfurilor dupa formula 40 -40 - 20, 40% pentru companiile ce aveau sediul in porturile de incarcare si descarcare si 20% pentru alte companii. Acest cod nu a avut un impact prea mare asupra pietei maritime deoarece tarile CEE au facut acest cod inaplicabil pentru marfurile incarcate sau descarcate in Europa, iar SUA nu a semnat niciodata acest cod.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2974
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved