Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie

Navigatie

Calitatea serviciilor de transport la SC BOROMIR IND SRL Rm-Valcea

Transporturi

+ Font mai mare | - Font mai mic



Calitatea serviciilor de transport la SC BOROMIR IND SRL Rm-Valcea

S. C. BOROMIR IND S.A. a luat fiinta in decembrie 1994. Este persoana juridica romana, are forma juridica de societate pe actiuni si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si statutul ei.



Sediul societatii este in Rm Valcea, str. Targului, nr. 2. S.C. Boromir ind SRL are codul fiscal R6334476 si este inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J38-1136-1994.

Obiectul de activitate conform statutului este reprezentat de:

productia, inclusiv aprovizionarea si importul pentru productie si desfacere pe piata interna si externa a produselor obtinute prin prelucrarea industriala a cerealelor, a produselor de panificatie si pastelor fainoase;

comercializarea cu ridicata si amanuntul a produselor si marfurilor alimentare si nealimentare de orice fel prin magazine proprii sau inchiriate, concesionate sau in locuri special amenajate – piete, targuri precum si in sistem ambulant, prin tonete, rulote, automagazine si altele de acest fel;

operatiuni de import-export, exclusiv cele prevazute la punctul a., produse si servicii, operatiuni specializate de comert exterior (leasing, intermediere, lohn, depozit, magazine, licitatii, cooperare, gaj, ipoteca, barter, reprezentanta), precum si oricare alt gen de servicii de comert exterior;

In realizarea obiectului de activitate societatea comerciala efectueaza orice alte operatiuni privind dezvoltarea, modernizarea si exploatarea capacitatii de productie, cumpararea de active si actiuni, avand dreptul de a cumpara, inchiria sau a dobandi prin alte mijloace si de a obtine orice fel si orice drepturi, privilegii sau orice avantaj asupra sau in legatura cu orice proprietati si orice constructii, cladiri, locuinte, ateliere, magazine, depozite, capacitati de productie, masini, echipamente, instalatii, motoare, material rulant, mijloace auto si orice proprietate imobiliara sau drepturi de orice fel.

Evaluarea parcului auto a fost facuta pentru a stabili:

- componenta parcului auto

- evaluarea gradului de documentare a modului de lucru:

- proceduri, instructiuni, norme

- formulare utilizate

Componenta parcului auto

Autoutilitare transport marfa de capacitate mica (<1 tona), cabina+duba

Dacia papuc – 9 buc;

Camioneta ARO – 1 buc;

Autoutilitare transport marfa de capapcitate mica, monovolum:

- Mercedes Sprinter 208 – 5 buc

- Mercedes 208 CD 1 – 10 buc

- Wolswagen LT – 5 buc

- Iveco – 1 buc

Autoutilitare transport marfa, capacitate marita, cabina+duba:

- Iveco – 2 buc

- Nissan – 1 buc

Camioane    <solo>:

- Roman – 2 buc

Camioane cap tractor:

- Roman – 1 buc

- Scania – 1 buc

- MAN – 1 buc

- DAF – 1 buc

- Mercedes – 1 buc

Semiremorci basculabile – 5 buc

Cisterne semiremorca – 1 buc

Gradul de documentare

In urma evaluarii gradului de documentare a autocoloanei s-a constatat ca se intocmesc urmatoarele documente:

- registrul de evidenta a conducatorilor auto – contine datele de identitate, domiciliul si datele din permisul de conducere ale conducatorilor auto;

- foaie colectiva de prezenta – formularul tipizat – contine evidenta prezentei la serviciu a personalului;

- nota de constatare si introducere in reparatie – formularul tipizat – se intocmeste inainte de introducerea in reparatie a autovehiculelor; contine informatii despre defectiunile constatate, este semnata de seful autocoloanelor si aprobata de directorul tehnic.

- foaie de parcurs pentru autovehicule transport marfa – se intocmeste si gestioneaza conform normelor in vigoare;

- referat de necesitate – formular tipizat – intocmit de seful autocoloanelor, avizat de directorul tehnic, aprobat de directorul executiv;

- lista de aprovizionare – formular tipizat – intocmit de seful autocoloanelor, avizat de directorul tehnic, aprobat de directorul executiv;

- fisa activitatii zilnice pentru autovehicule – formular tipizat;

- situatia bonurilor valorice pentru carburanti – se intocmeste lunar, contine evidenta bonurilor valorice pentru fiecare autovehicul;

- situatia alimentarii cu carburanti pe fiecare autovehicul – document intocmit pe calculator, se completeaza zilnic;

- centralizator consum carburanti – o sinteza a FAZ-urilor, se intocmeste lunar, contine pentru fiecare autovehicul date referitor la: rest in rezervor, alimentari efectuate, km efectivi, km echivalenti, consum normat;

- jurnal intrari carburanti – document intocmit lunar pe calculator, se transmite la contabilitate;

- jurnal iesiri carburanti – document intocmit lunar pe calculator, se transmite la contabilitate;

- fisa de magazie a resturilor din rezervor – document intocmit pe calculator, la sfarsitul fiecarei luni, se transmite la contabilitate;

- evidenta km efectivi si echivalenti parcursi de fiecare autovehicul – pentru fiecare autovehicul, cumulat, se intocmeste lunar;

- fisa evidenta anvelope – evidenta anvelopelor montate pe autovehicule;

- situatia km efectivi realizati si a cantitatilor transportate de autocamioane – se intocmeste lunar.

3.1 Obiective. Strategie. Tactici

Produsul fabricat si oferit de firma fiind un produs final, va fi realizat pe piata consumatorului si este orientat persoanelor de toate varstele.

Clientii potentiali ai intreprinderii sunt persoanele de toate varstele.

Pentru ai determina pe clientii sa cumpere produsele fabricate de intreprindere, conducerea va pune accentul, in primul rand, pe calitatea deosebita a serviciilor prestate, pretul convenabil. Produsele firmei vor ti distribuite direct consumatorului.

Preturile la produsele livrate vor fi constituite din elementele proprii lor, reiesind din costurile de productie si din alte cheltuieli.

Reclama produselor va fi efectuata prin intermediul retelei mass-media, foi volante, standuri luminescente si pe automobilele care livreaza produsele

Societatea produce si comercializeaza anual pe piata interna peste 10.000 de tone de faina de diverse tipuri, 8000 de tone de paine in diverse sortimente si 35 de tone de produse de patiserie.

Piata careia i se adreseaza S.C. BOROMIR IND SRL are un caracter national, local pe de o parte si traditional pe de alta parte. Geografic aceasta piata e localizata in orasul Rm Valcea, iar din punct de vedere al componentei este o piata traditional universala

Societatea realizeaza vanzari prin reteaua de magazine BOROMIR de pe raza municipiului Ramnicu Valcea si prin intermediul unor firme private. Cu firmele private de distributie vanzarea se face pe baza de comenzi ferme si contracte.

Aprovizionarea magazinelor (proprii sau nu) se face prin intermediul masinilor speciale pentru paine, aflate in dotarea societatii; ele corespund perfect nevoilor de distributie a produselor.

Toate magazinele au fost dotate cu case de marcat si cantare electronice. Personalul este calificat si bine pregatit pentru a asigura un comert civilizat.

Magazinele primesc, gestioneaza si vand produsele. Actele intocmite in magazine sunt predate biroului financiar-contabil, iar numerarul incasat se preda zilnic la casierie, putand fi utilizat chiar in ziua urmatoare in scopurile stabilite de societate.

Criteriile de selectie a modalitatii de distributie se bazeaza pe urmatoarele:

- plata imediata;

- volumul comenzii;

- relatia anterioara.

Contractele de livrare practicate de S.C. BOROMIR IND SRL in calitate de furnizor contin prevederi asiguratoare referitoare la:

- documentele si modalitatile de plata;

- receptia marfii la sediul firmei;

- garantie;

- raspunderea contractuala.

Vanzarile SC BORMIR IND SRL se desfasoara sub urmatoarele forme:

vanzari en gros – 25%;

vanzari cu amanuntul – 33%;

vanzari prin reteaua proprie de magazine – 42%.

Cifra zilnica a vanzarilor a inregistrat o tendinta de crestere in primii 2 ani. In termeni reali, evolutia a fost ascendenta in perioada 1998- 1999 si descendenta in perioada 2000-2001.

Datorita cresterii productiei unitatii, firma S.C. BOROMIR IND SRL si-a dublat numarul de autorisme in ultimii 5 ani.

Se remarca faptul ca ponderea cea mai mare o au produsele alimentare de baza, caracterizate printr-o cerere putin elastica in raport cu pretul, ceea ce a determinat o scadere mai putin accentuata a consumului in conditii de inflatie.

Compartimentul activitatii de productie este subordonat directorului general si indruma, conduce si raspunde de activitatea de productie, avand urmatoarele atributii:

- asigura desfasurarea activitatii compartimentelor functionale din subordinea sa in scopul realizarii programelor de productie si a repararii dotarii;

- ia masuri pentru elaborarea si respectarea indicatorilor tehnici si tehnologici cu privire la programarea, pregatirea si urmarirea productiei;

- asigura respectarea normelor de tehnica a securitatii si protectia muncii, ia masuri impotriva celor care nu le respecta;

- raspunde de activitatea de organizare a productiei si muncii in scopul cresterii productivitatii muncii, reducerii costurilor, cresterii rentabilitatii si beneficiului societatii.

Sistemul de management HACCP –prezentare generala

Calitatea alimentelor si, mai ales, inlocuirea lor I-a preocupat pe specialisti si, an de an, s-au imbunatatit retelele, practicile, tratamentele, metodele astfel incat acestea sa-si sporeasca valoarea, aportul lor la sanatatea si dezvoltarea armonioasa a organismului uman.

HACCP – Analiza riscului. Punct critic de control (Hazard analysis. Critical control point) – este un sistem cu aplicatie in domeniul alimentar, considerat un sistem eficient privind siguranta alimentelor.

Analiza pericolelor si determinarea punctelor critice de control reprezinta o metoda de abordare sistematica a asigurarii sigurantei alimentelor, bazata pe identificarea, evaluarea si prevenirea tuturor riscurilor ce ar putea interveni in procesul de fabricatie, manipulare si distributie a acestora (pe intreg lantul alimentar) si tinerea sub control a riscurilor din punctele critice.

Conceptul a aparut la inceputul anilor ’60 in SUA, si s-a aplicat pentru fabricarea hranei astronautilor, hrana pentru care se prevedea o asigurare de 100% - lipsa de contaminanti de orice natura (microbiologici, fizici sau chimici) care ar fi putut afecta sanatatea si viata.

Testata ulterior ani de-a randul in diferite sectoare ale industriei alimentare, metoda a fost imbunatatita si propusa ca sistem esential pentru asigurarea sigurantei alimentelor pentru consumul uman.

In anul 1993, metoda a fost adoptata de Comisia Codex Alimentarius de pe langa FAO/OMS ca sitem pentru siguranta alimentelor, iar Uniunea Europeana, prin Comisia sa, a cuprins sistemul in Cartea Alba in anul 2000.

Aparitia in anul 2000 a noii variante a Standardului International ISO 9001 pentru managementul calitatii a permis abordarea sistemului de siguranta a alimentelor bazat pe HACCP ca un sistem de management in care se pot folosi parte din elementele acestui standard.

Sistemul de siguranta alimentelor a facut obiectul unor reglementari romanesti inca din anul 1995 prin ordinul Ministerului Sanatatii nr 1956 si, ulterior, prin HG 1198/2002 privind aprobarea normelor de igiena a produselor alimentare si prin legea 150/2004 privind siguranta alimentelor.

In acelasi timp, au fost elaborate Standardele Romane SR13462-1 (igiena agroalimentara – principii alimentare), SR 13462-2 (igiena agroalimentara – sistemul de analiza a riscului si punctele critice de control – HACCP – si ghidul de aplicare a acestuia) si SR 13462-3 (igiena agroalimentara. Principii de stabilire a criteriilor microbiologice pentru alimente).

Ca si alte sisteme sau programe importante existente intr-o societate, implementarea HACCP necesita resurse, angajament si foarte mult timp. Implementarea sistemului HACCP este dependenta de tehnici conventionale ce include stabilirea obiectivului si o abordare « pas cu pas », trasatura cheie a acestei abordari constand intr-o implicare totala a personalului organizatiei.

Principiile sistemului HACCP

Conform prevederilor din codex alimentarius, punerea in aplicatie a sistemului HACCP se bazeaza pe sapte principii fundamentale si anume :

• Principiul 1 – Realizarea analizei riscurilor potentiale

• Principiul 2 – Determinarea punctelor critice de control (PCC)

• Principiul 3 – Stabilirea limitelor critice

• Principiul 4 – Stabilirea unui sistem de monitorizare in PCC

• Principiul 5 – Stabilirea actiunilor corective pentru situatiile in care monitorizarea indica faptul ca un PCC nu este sub control

• Principiul 6 – Stabilirea procedurilor de verificare pentru confirmarea faptului ca sistemul HACCP functioneaza efectiv

• Principiul 7 – Stabilirea unui sitem de documente specifice pentru toate procedurile si inregistrarile, in conformitate cu principiile anterioare si aplicarea lor in practica.

Pe langa cele 7 principii, Codex Alimentarius a adoptat un alt elemnt esential pentru determinarea PCC : utilizarea Arborelui de decizie care reprezinta de fapt un set de intrebari care se aplica pentu fiecare etapa de proces sau pentru fiecare produs (materie prima, ingredient, ambalaj sau produs finit) si pentru fiecare tip de risc identificat. Raspunsurile la aceste intrebari conduc in mod cert la identificarea unui Punct Critic de Control, adica a unui punct in care se poate face tinerea sub control a riscului identificat prin reducerea sau eliminarea lui prin metode de observare si masurare a parametrilor si inregistrare a rezultatelor.

Calitatea in transporturi depinde de:

- factorul om – pentru o calitate deosebita in servirea publicului calator, in transportul de pasageri, trebuie intarita disciplina in munca lucratorilor din acest domeniu de activitate si asigurata cresterea gradului de constiinta a responsabilitatii sociale a acestora fata de siguranta circulatiei, precum si a solicitudinii care trebuie sa fie o componenta inseparabila a pregatirii profesionale;

- gradul de dotare si de pregatire tehnica a vehiculelor;

- sistemul informational pentru publicul calator;

- urmarirea activitatii vehiculelor in trasee etc.

Intre calitatea vehiculelor si calitate serviciilor oferite de acestea exista o stransa interdependenta.

Procese si modificari ale calitatii marfurilor alimentare in timpul pastrarii si comercializarii

Calitatea alimentului

1.Definirea notiunii de calitate a alimentelor

Calitatea este data de totalitatea caracteristicilor in virtutea carora un produs detine atribute specifice,se distinge si se diferentiaza de altele similare, conferindu-i-se capacitatea de a se satisface nevoile exprimate sau implicite ale consumatorului.

Termenul de 'calitate' nu este folosit pentru a exprima superlativul.Mai exacte si utile sunt formularile:

*'calitate relativa'cand produsul este comparat cu superlativul si clasat fata de acesta;

*'nivelul calitatii'si'masura calitatii'care se refera la evaluari tehnice precise fata de superlativ.

Calitatea unui produs este influentata de numeroase activitati indepentente in timpul producerii lui.

Adesea, calitatea se raporteaza la:

*utilitate;

*aptitudini de utilizare;

*satisfacerea clientului;

*conformitatea cu cerintele.

Clasificarea produselor in functie de calitatea lor se face in clase, notate cu cifre(1,2,3,.).

Asigurareacalitatii se face:

*prin acoperirea completa a cerintelor clientului;

*prin verificarea permanenta, in cadrul ciclului de productie, a respectarii manoperelor, tehnicilor si materialelor folosite, pentru a fi conforme cu cele prestabilite.

Alimentele sunt orice fel de produse, in stare naturala sau prelucrate, care contin substante nutritive necesare organismului uman si pot fi folosite pentru intretinerea activitatii vitale, nefiind daunatoare.Ele sunt:

*produse agroalimentare naturale, de origine vegetala sau animala, constituind materia prima pentru prelucrarea in produs alimentar sau care se pot consuma ca atare de catre populatie, printr-o prelucrare in gospodarie, provenind din surse proprii sau prin intermediul pietei;

*produse alimentare care se obtin prin prelucrarea produselor agroalimentare, printr-un procedeu industrial, fiind puse la dispozitia populatiei prin intermediul petei.

Calitatea produselor alimentare este definita prin indicatori de calitat, stabiliti si consemnati in norme de calitate.

Dintre pigmentii naturali, antocianele, care imprima culoarea rosie in regnul vegetal, se caracterizeaza printr-o mare labilitate la factorii externi. Incepand din perioada transportului si depozitarii, culoarea fructelor rosii, in special a capsunilor, visinelor, cireselor, se degradeaza, cu aparitia defectului de culoare cunoscut sub denumirea de „seald“, care se caracterizeaza printr-o pierdere locala a pigmentului antocianic, in urma oxidarii enzimatice.

Procesul este influentat de temperatura si de timpul de transport-depozitare, manifestandu-se intens dupa o pastrare de 4 ore la 30°C.[139] Pigmentii hemici, care dau culoarea carnii se oxideaza cu transformari profunde ale culorii: de la rosu-inchis, culoare normala, se trece la rosu –deschis sau la cenusiu-brun, in functie de tipul de oxidare.    La vitamine, oxidarea acidului ascorbic este cea mai frecvent intalnita; este influentata de pH si temperatura. La pH 4,5, oxidarea are loc de doua ori mai rapid decat la pH 3, iar procesul creste proportional cu ridicarea temperaturii. [86;119;139]

In prezent, pe parcursul circuitului tehnico-economic al marfurilor alimentare se iau masuri de stabilizare a produselor fata de oxidare, pentru prevenirea alterarilor si degradarilor. In acest scop se folosesc antioxidanti in limitele reglementarilor sanitare, metode de ambalare si ambalaje corespunzatoare, procese tehnologice de prevenire a oxidarii (cleirea, de exemplu la vinuri si sucuri) sau, daca este posibil, reducerea pH-ului. [139]

Modificarile fizice datorate umiditatii relative a aerului din mediul inconjurator, respectiv a continutului de apa din produs, sunt importante si multiple.

De exemplu, cresterea umiditatii relative a aerului determina la marfurile alimentare higroscopice aglomerari sub forma de bulgari, iar scaderea umiditatii relative sub limita prevazuta de standarde determina evaporarea apei din alimente, avand consecinte negative asupra calitatii.    Pentru mentinerea integritatii fizice a produselor alimentare, se recurge in prezent la ambalaje cu proprietati-bariera la vaporii de apa, marindu-se conservabilitatea in timp a produselor alimentare.

7. INFORMATII FINANCIARE

Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a starii de performanta financiara a intreprinderii la incheierea exercitiului. Ea isi propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare, in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si de dezvoltare intr-un mediu concurential. De asemenea, analiza financiara face obiectul preocuparilor externe ale partenerilor economici si financiar-bancari, pentru fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu respectiva intreprindere. Atat analiza pe plan intern, cat si cea externa au ca obiectiv determinarea rentabilitatii si a riscului si, in final, a valorii intreprinderii. Sursa de date pentru analiza financiara o constituie documentele contabile de sinteza: bilantul, contul de rezultate si anexa la bilant.

Structura bilantului se apropie tot mai mult de o prezentare functionala (pe activitati) a datelor contabile, in detrimentul unei prezentari dupa criteriile financiare de lichiditate si exigibilitate. De aceea este necesara o tratare prealabila a datelor contabile pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiza financiara semnificativa. In acest sens sunt utile detalierile care se fac in anexa la bilant privind lichiditatea activelor, indeosebi a creantelor si exigibilitatea pasivelor, mai cu seama a datoriilor intreprinderii. Se ajunge astfel la constructia unui “bilant financiar”, in care clasamentul posturilor de activ si de pasiv se face exclusiv dupa criteriile de lichiditate si exigibilitate.

Pentru a respecta cat mai fidel criteriul lichiditatii, activele fixe se prezinta in urmatoarea succesiune:

- imobilizarile necorporale neamortizabile (de exemplu fondul de comert), care au o lichiditate foarte slaba;

- imobilizarile corporale neamortizabile (terenurile) care au, de asemenea, o lichiditate slaba;

- imobilizarile necorporale amortizabile (brevete, licente, cheltuieli de infiintare etc.) devin lichide pa masura repartizarii cheltuielilor ocazionate de acestea asupra mai multor perioade de gestiune;

- imobilizarile corporale amortizabile, care devin lichide pe masura amortizarii lor;

- participatiile, sub forma de actiuni sau parti sociale pe care intreprinderea le detine in permanenta pentru a controla o alta societate sau pentru a exercita, in cadrul acesteia, o influenta predominanta.

- alte imobilizari financiare (dobanzi calculate si cu scadenta amanata, imprumuturi de la terti, depozite si cautiuni).

Activele circulante sunt mai lichide decat activele fixe, putand fi rapid transformate in moneda. Durata recuperarii capitalurilor banesti alocate in aceste active este mai scurta si de aceea ele mai sunt numite si decalaje de plati nefavorabile.

Structura pasivului, dupa criteriul exigibilitatii, grupeaza posturile de pasiv in doua mari categorii:

- capitalurile proprii;

- datoriile.

Capitalurile proprii au o exigibilitate nula, intrucat capitalul mobilizat de la actionari sau conservat prin reinvestirea profiturilor este definitiv la dispozitia intreprinderii, pe toata durata ei de viata.

Analiza datoriilor, in functie de gradul lor de exigibilitate, are o mare importanta pentru evaluarea riscului financiar pe care il implica indatorarea intreprinderii. Gruparea in datorii financiare (pe termen lung si mediu) si datorii de exploatare (pe termen scurt) se face in functie de scadenta obligatiilor de plata

Pentru S.C BOROMIR IND SRL., bilanturile financiare pe anii 2006, 2007 si 2008 se prezinta astfel:

ACTIV - mii lei -

NNr. Crt.

Elemente de calcul

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Imobilizari necorporale

Imobilizari corporale

Imobilizari financiare

Stocuri

Creante

Creante > 1 an

Creante < 1 an

Titluri de plasament

Disponibilitati banesti

Conturi de regularizare si asimilate



ACTIV CORECTAT - mii lei -

NNr. Crt.

Elemente de calcul

Anul 2003

Anul 2004

Anul 2005

Imobilizari nete (fara amortizari) =

Imobilizari necorporale +

Imobilizari corporale +

Imobilizari financiare +

Creante > 1 an

Active circulante =

Stocuri +

Creante < 1an +

Titluri de plasament +

Disponibilitati banesti +

Conturi de regularizare si asimilate (cheltuieli inregistrate in avans)

Analiza financiara urmareste sa evidentieze, pe de o parte, modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant) si, pe de alta parte, treptele de acumulare baneasca, de rentabilitate ale activitatii intreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de profit si pierderi). Bilantul sintetizeaza starea patrimoniala a intreprinderii la un moment dat, in timp ce contul de rezultate sintetizeaza rezultatul fluxurilor economice si financiare de intrare, de prelucrare si de iesire, pe perioada considerata. Informatia comuna, care se intalneste in cele doua documente de sinteza, este rezultatul net (profitul sau pierderea), ca o reflectare a rentabilitatii intreprinderii (intrari, prelucrari, iesiri) si a noii stari patrimoniale a acesteia.

Diferenta dintre activul total si datoriile totale contractate da o prima si principala evaluare a intreprinderii la data incheierii exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda situatia neta a intreprinderii, respectiv averea neta a actionarilor (activul neangajat in datorii).

SITUATIA NETA = ACTIV – DATORII

Din desfasurarea ciclului de exploatare vor rezulta urmatoarele consecinte financiare:

- intreprinderea va putea obtine amanari la plata furnizorilor (credite furnizor), ceea ce reprezinta un mijloc de finantare din afara;

- din momentul cumpararii materiilor prime si pana in momentul vanzarii produselor finite, intreprinderea isi va imobiliza o parte din capitalul sau in stocuri create in fazele ciclului de exploatare (materii prime, productie neterminata, produse finite), astfel ca acestea genereaza un prim, si cel mai important, necesar de finantare a activelor circulante;

- intreprinderea se va afla deseori in situatia de a acorda amanari la plata clientilor (credite clienti), astfel ca trebuie sa finanteze si aceste sume aflate in curs de incasare.

Necesarul financiar al exploatarii reprezinta diferenta dintre capitalul imobilizat in stocuri si formarea creantelor clienti si finantarea inglobata in datoriile catre furnizori, pe de alta parte. Nevoia de fond de rulment este expresia realizarii echilibrului pe termen scurt dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante:

De la mica moara de grau construita in anul 1994 la Ramnicu Valcea, a carei capacitate de productie nu depasea 24t/zi, in decursul a numai 10 ani SC BOROMIR IND SRL s-a dezvoltat intr-un ritm dinamic, pentru ca in prezent sa ajunga sa controleze circa 10% din activitatea de morarit din intreaga tara, prin achizitionarea in perioada 1998-2002, a trei mori aflate in zone diferite ale tarii: Sibiu, Buzau, Deva, aceste localizari avand avantajul descoperirii de noi piete de desfacere si al atragerii de noi clienti.

Capacitatea totala de productie a Boromir atinge in prezent cifra de 1300t/zi. Adaugand la aceasta utilajele moderne si performante care se afla in dotarea celor 4 mori, se poate spune ca societatea este capabila in momentul de fata sa raspunda prompt celor mai diverse solicitari ale beneficiarilor, fie ca este vorba de calitatea produselor fie de diversitatea acestora.

Fainurile obtinute in morile Boromir sunt de cea mai buna calitate, materia prima atent selectionata, acopera o gama sortimentala larga, reusind sa satisfaca cererile pietei atat pentru fainurile traditionale cat si in ceea ce priveste fainurile speciale. Acestea imbunatatesc calitatea produselor de panificatie sau de patiserie obtinute in urma utilizarii acestora, crescand randamentul si implicit, profiturile celor care le utilizeaza in brutarii si patiserii.

In anul 2005, societatea a detinut locul 1 in Top Afaceri Romania Intreprinderi Mari, judetul Valcea, domeniul: industria alimentara si a bauturilor.

Indicatori de performanta ai SC BOROMIR IND SRL

Indicatori performanta

CIFRA AFACERI

VENITURI TOTALE

CHELTUIELI TOTALE

PROFIT BRUT

PROFIT NET

SC BOROMIR IND SRL Ramnicu Valcea controleaza in mod direct si indirect 9 societati comerciale dintre care 7 societati pe actiuni si 2 societati cu raspundere limitata.

Societatile pe actiuni din cadrul grupului Boromir desfasoara activitati care cuprind intreaga industrie de morarit si panificatie si anume: activitatea de morarit desfasurata de SC BOROMIR VALCEA, SC Moara Cibin SA Sibiu si SC Boromir Prod SA Buzau, activitatile de depozitare si comertul cu cereale, seminte si furaje desfasurate de SC Comcereal SA Valcea, SC Comcereal SA Sibiu; fabricarea amidonului si a produselor din amidon, activitate desfasurata de SC Amylon SA Sibiu si fabricarea produselor de panificatie si de patiserie realizate de catre SC Boromir Med SA Medias, SC Boromir Pan SA Buzau si SC Boromir Prod SA Buzau.

Cele 2 societati cu raspundere limitata din cadrul grupului Boromir, SC Eurostar Invest SRL Buzau si SC Hard Wood SRL Ramnicu Valcea, desfasoara activitati de consultanta pentru afaceri si management, respectiv, fabricarea de furnire si panouri de lemn.

Principalele activitati desfasurate de catre boromir Prod SA sunt: macinarea cerealelor, fabricarea si comercializarea produselor de morarit si panificatie, patiserie, cofetarie si comert.

Valorificarea produselor de panificatie este realizata in proportie de 90% pe piata locala si judeteana, si doar 10% pe piata nationala prin intermediul retelelor de distributie.

Activul total al companiei a fost influentat intr-o masura semnificativa de catre reevaluarea imobilizarilor corporale derulata in decursul anului 2007.

Mii lei

Imobilizari necorporale

Imobilizari corporale

Imobilizari financiare

Total active imobilizate

Stocuri

Creante

Lichiditati

Total active circulante

Cheltuieli inregistrate in avans

Sume datorate institutiilor de credit

Datorii comerciale

Total datorii curente

Sume datorate institutiilor de credit

Datorii comerciale

Total datorii pe termne lung

Datorii totale

Capital social



Rezerve din reevaluare

Rezerve

Rezultatul exercitiului

Total capitaluri proprii

Extinderea retelei de distributie a dus si la mentinerea unui trend ascendent in ceea ce priveste creantele, acestea insa inregistrand o rata mai redusa de crestere comparativ cu cifra de afaceri. Ponderile datoriilor de pe termen scurt si pe termen lung sunt impartite aproximativ in mod egal in totalul datoriilor.

In decursul anului 2007, compania a derulat o operatiune de majorare a capitalului social de la 1.026 mii lei la 12.359 mii lei.

Mii lei

2007 S1

Cifra de afaceri

Venituri din exploatare

Cheltuieli cu materii prime

Cheltuieli cu personalul

Cheltuieli din exploatare

Rezultat financiar

Cheltuieli cu dobanzile

Rezultat net

Marja neta

Principalele cheltuieli operationale sunt cele cu materiile prime, cu marfurile si personalul.

Evolutia activitatii de vanzare – cifre statistice

CATEGORIE

GRUPA

CONGELATE

CONGELATE TOTAL

AMBALATE

FAINA

MALAI

PANIFICATIE

PASTE

EXPANDATE

PESMET

AMBALAJE TOTAL

PROFESIONALE

FAINA

MALAI

PESMET

TOTAL PROFESIONALE

PROASPETE



PANIFICATIE

PROASPETE TOTAL

SUBPRODUSE

GRAU

PORUMB

SUBPRODUSE TOTAL

MARFURI

MARFURI TOTAL

TOTAL GENERAL

Perspectivele vanzarilor pe termen mediu si lung:

VENITURI

CATEGORIE PRODUS

2009 - PREVIZIUNE

2010 - PREVIZIUNE

VALOARE VANZARI (EUR)

VOLUM VANZARI (KG)

VALOARE VANZARI (EUR)

VOLUM

VANZARI (KG)

FAINA PACHETE

LONG LIFE

EXPANDATE

LONG LIFE

MALAI PACHETE

LONG LIFE

PAINE LONG LIFE

LONG LIFE

PASTE

LONG LIFE

PEMET PACHETE

LONG LIFE

FAINA SAC

PROFESIONALE

MALAI SAC

PROFESIONALE

PESMET SAC

PROFESIONALE

PAINE PROASPATA

SHORT LIFE

CONGELATE

CONGELATE

SUBPRODUSE GRAU

SUBPRODUSE

SUBPRODUSE

SUBPRODUSE

TOTAL

Concluzii

Importanta calitatii in transporturi

In practica economica se dau intelesuri diferite acestui concept. Astfel, calitatea este definita ca fiind: „satisfacerea cerintelor clientului”, „disponibilitatea produsului”, „un demers sistematic catre excelenta”, „conformitatea cu specificatiile”, „corespunzator pentru utilizare”, „prestarea de servicii conform cerintelor cetateanului”, „ansamblu de standarde si caracteristici ale unui produs, raportate la capacitatea sa de a satisface necesitatile care se cunosc sau se presupun”, „satisfacerea cererii clientului, bazandu-se pe prevenirea caracteristicilor non-calitatii”3, „extinderea prin care un produs sau un serviciu realizeaza specificarile clientului si este conform cu intrebuintarea sa”4
Definirea calitatii are o importanta deosebita. Calitatea influenteaza productivitatea muncii, nivelul preturilor, si, in general, performantele economice ale firmelor. Calitatea se gaseste intr-un anumit raport fata de valoarea de intrebuintare, individualizeaza produsele intre ele in functie de numarul caracteristicilor utile pe care le au si dupa masura in care corespund domeniului de utilizare caruia i-au fost destinate.

Modificarile intervenite in societatea cotidiana tind sa plaseze activitatile economice din sfera fenomenelor cantitative in cea a fenomenelor    calitative.
Optica dezvoltarii economice anarhice a productiei de dragul productiei este inlocuita cu realizarea unor activitati izvorate din actiunea legii cererii si ofertei, din actiunea mecanismului eficientei si rentabilitatii. Toate acestea sunt subsumate calitatii productiei si a produselor, factor ce influenteaza in mod direct si indirect principalii indicatori economico-financiari ai oricarei intreprinderi.

Orientarea activitatilor economice spre produse superioare din punct de vedere calitativ reprezinta nu numai o modalitate necesara in lupta concurentiala, in castigarea de noi piete, dar, nu in ultima instanta, contribuie la cresterea performantelor economice, la imbunatatirea situatiei financiare a oricarui agent economic.

Experienta mondiala si orientarea economiilor statelor spre globalizare demonstreaza cresterea in ritm alert a interesului pentru calitate astfel ca pentru societatea moderna ridicarea continua a calitatii produselor si serviciilor constituie conditia de baza a cresterii economice.
Acestea sunt cateva din motivele pentru care calitatea produselor are o contributie substantiala in existenta oricarei intreprinderi. La nivel national, aceasta perspectiva este influentata nu numai de concurenta interna tot mai acerba, dar si de extinderea relatiilor economice internationale, de integrarea economiei romanesti in structurile Uniunii Europene.
La nivel microeconomic, o contributie importanta la elucidarea unor asemenea aspecte o are analiza calitatii produselor sub toate aspectele sale: tehnice, tehnologice, economico-financiare, juridice.
Calitatea este sau nu un concept abstract? Se poate sau nu masura? Cine poate aprecia cat mai exact marimea calitatii unui produs sau serviciu?
Acestea sunt cateva din intrebarile la care am incercat formularea unor raspunsuri in raspuns in prezenta lucrare.

Bibliografie

• M. Olaru, Al Isaic Maniu, V. Lefter, Tehnici si instrumente utilizate in • managementul calitatii, Ed Economica 2000

• Manualul sistemului calitatii – Ghid pentru implementarea standardelor internationale ISO 9000, ed. Tehnica, 2001

Juran, Suprematia prin calitate – Manualul directorului de firma, Ed. Teora, 2002

• Ion Stanciu, Managementul calitatii totale, Ed Cartea Universitara, Bucuresti, 2003

Neacsu, N. ‘ Economia turismului, Editura Expert, 2001

Raicu, S. ‘ Transporturile si mediul socio-economic’, 1994, Ed Economica

Olaru, M. ‘ Managementul calitatii, ed. a II.a revizuita si adaugit, Editura Economica, Bucuresti, 1999

• Snak, O. ‘Managementul calitatii si elementele sistemului calitatii, Ed Economica, 2004

• I. Diaconescu, Dorina Ardelean ‘Merceologie alimentara- calitate sisiguranta’, Editura Universitara, 2007

• Bologa Neicu,Burda Alexandra ‘Merceologie alimentara’, Editura Universitara, 2006

Bologa Neicu, Barbulescu Georgeta, Burda Alexandru Merceologie. Metode si tehnici de determinare a calitatii , Editura Universitara, 2007

D. Anton, Gh. Pacarariu , Merceologie si tehnica vanzarii marfurilor, Editura Didactica si Pedagogica, 2006






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3846
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site