ANALIZA IMPACTULUI SOCIO-CULTURAL SI ECONOMIC AL TURISMULUI RURAL ASUPRA COMUNITATII UMANE DIN ARIESENI

ANALIZA IMPACTULUI SOCIO-CULTURAL SI ECONOMIC AL TURISMULUI RURAL ASUPRA COMUNITATII UMANE DIN ARIESENI

Un numar tot mai mare dintre cei implicati, sub o forma sau alta, in activitatile de turism sunt constienti de efecte provocate de dezvoltarea turistica, de impactul acestor activitati asupra populatiei si ambientului.

Notiunea de impact presupune analiza relatieie turist- resursa turistica- produs turistic, care se desfasoara de la simpla vizitare a unui obiectiv turistic, pana la asigurarea pachetului de servicii si actiuni turistice, menite sa puna in valoare obiectivul respectiv.

Impactul asupra zonei turistice este dat de :

-cadrul natural si varietatea potentialului turistic;

-existenta unei infrastructuri generale, care asigura circulatia , accesul si informarea;

-prezenta unor structuri turistice de cazare, alimentatie publica, agrement.[1]

1. Cercetarea dezvoltarii turismului rural si impactul acestuia asupra culturii si comunitatii locale

Turismul rural se deruleaza in spatii relativ nepoluate, neperturbate, locuite de comunitati traditionale, satifacand multiple nevoi: nevoia de "evadare" pentru diminuarea starii de tensiune, aceasta fiind insotita de o participare activa sau pasiva la desfasurarea activitatilor turistice; nevoia pentru mentinerea sau refacerea sanatatii; nevoia de apartenenta si dragoste; nevoia de cunoastere si educare; nevoia legata de dorinta de vizitare a rudelor si prietenilor; nevoia de frumos si inedit, etc.

Locuitorii acestei zone, care au ca activitate de baza agricultura, cresterea oilor, confectinarea butoaielor, etc., au devenit din ce in ce mai interesati , fata de turism, folosindu-si indeletnicirea si priceperea pentru a se integra in reteaua constituita in scopul promovarii turismului rural si al informarii profesionale a celor care vor sa se orienteze spre acest nou domeniu si anume ANTREC. Dezvoltarea turismului in asezarile rurale genereaza anumite efecte, asupra locuitorilor din aceasta zona. Scopul acestui studiu a identificarea impactului

economic si socio - cultural a turismului asupra populatiei bastinasa.

In acest sens, pentru a exemplifica impactului economic si socio - cultural a turismului asupra populatiei bastinasa, am intocmit un studiu pe bazat unui chestionar esantion de 13 intrebari (Anexa 2) care scoate in evidenta parerile satenilor , despre aceste efecte, rezultand o incercare de a masura efectele in sine.

Numarul localnicilor chestionati a fost de 25, din care doar 18 detin structuri de primire. Analiza raspunsurilor pune in evidenta urmatoarele aspecte ( la intrebarile despre pensiuni au raspuns doar detinatori de spatii de cazare ) :

1.In comuna Arieseni se practica intens turismul rural, in acest fel existand pensiuni turistice omologate, amenajate in locintele proprietarilor sau in cladiri independente. Unii dintre cei chestionati, considera agroturismul,o activitate secundara practicata in paralel cu activitatea desfasurata in gospodaria proprie, care ramane principala lor ocupatie si sursa de venit (cresterea animalelor, mestesugarit, silvicultura, pomicultura, etc).

2.Majoritatea celor chestionati considera oportuna dezvoltarea turismului, care contribuie la completarea veniturilor familiei. Turismul reprezinta unul din scopurile pentru care cei 18 detinatori de structuri de primire au construit sau au amenajat o pensiune agroturistica, cu dorinta de atractie , prin vanzarea produselor specifice gospodariei, prin cresterea ponderii utilizarii fortei de munca feminina in aceste activitati.

Avantajele de ordin economic atrag cel mai mult, dar nici cele de ordin social nu pot fi ignorate. Urmare a contactelor cu citadinii romani si staini, pe langa aportul de varietate in modul de viata specific, adeseori solitar, toti cei intrebati, sunt de parere ca pot deveni mai bine informati despre o serie de probleme de actualitate de ordin: medical, economic, juritic, tehnologic, care au un impact favorabil asupra propriei lor conditii socio-culturale.

Unii dintre cei chestionati, doresc sa investeasca in turism, dar nu in spatii de cazare, ci in activitatile adiacente si necesare unui turism durabil: o mica macelarie, o mica laptarie, o brutarie, o spalatorie, agrement, etc. Tinand cont ca activitatea turistica este in curs de dezvoltare, oamenii considera ca pot fi dezvoltate si celelalte activitati adiacente turismului.

Activitati care sunt utile si in afara sezonului plin ( adica iarna , cand statiunea este plina) , activitati care pot deservi populatia zonei si turisti care sunt in tranzit sau temporar. Existenta unui numar destul de mare de pensiuni si spatii de cazare in gospodariile taranesti necesita si existenta celorlalte activitati.

4.Nu toti cei chestionati au posibilitatea sa se angajeze in a investi in turism. Principalele cauze mentionate de cei chestionati au fost de ordin legislativ ( legislatie foarte grea pentru pregatirea lor ), financiar sau din lipsa implicarii. Dintre cei chestionati 2 persoane ar dori sa apeleze la fonduri Phare, dar lipsa de pregatire profesionala, de experinta, de cunoastere a cerintelor pentru acordarea acestor fonduri ( pe langa partea financiara de pe care o au) ii impiedica.

Cei angajati in turism s-au asociat organizatiilor de profil, pentru ca intr-un cadru organizat exista posibilitati mai multe si mai bune de alcatuire a ofertei, de promovare si comercializare a acestei oferte, decat actionand de unul singur. Cei 18 care detin pensiuni turistice sunt inscrisi intr-o retea de agroturism si anume OVR sau ANTREC.

5.Cei chestinati in legatura cu participarea la cursuri sau conferinte pe aceasta tema au raspuns afirmativ, daca aceste cursuri ar fi sustinute la ei in localitate. Activitatile zilnice le ocupa majoritatea timpul, fiind dificil sa calatoreasca spre alte localitati.

Dorinta lor este sa ofere servicii de calitate, iar cursuri despre amenajarea spatiilor de primire, pregatire si servire a mesei ( reguli despre servirea mesei), clasificare, omologare, comunicare cu clientii, cursuri pentru invatarea unei limbi staine, ar fi ceva ce ar dori.

6.Multi dintre cei intrebati nu considera legislatia foarte favorabila. Birocratia este ceea ce ii deranjeaza cel mai tare, multitudinea de acte pe care trebuie sa le depuna pentru eliberarea unui certificat de inmatriculare la Registrul Comertului, numarul de plimbari pana acolo pentru eliberarea cerficatul, timp pe care il considera pierdut, documentatia care trebuie intocmita pentru obtinerea clasificari, pentru autorizatiile de functionare , actele care trebuie intocmite dupa fiecare luna de activitate si depunerea declaratiilor lunare, etc. Unii considera ca conditiile sunt multe, dar ajutorul din partea autoritatiilor sunt nule.

7.Cei chestionati considera ca dezvolatarea turismului are un impact pozitiv asupra vietii lor dar si un impact negativ. Impactul pozitiv pe care il observa este cel economic, care contribuie la viata economica a comunei prin cresterea veniturilor locuitorilor,prin cresterea numarului de locuri de munca.

Cresterea veniturilor gospodariei duce la ridicare confortului si dezvlotarea economica a localitatii. Doua persoane mai in varsta dintre cei chestionati, considera ca numarul mare de turisti (care isi petrec vacantele iarna aici) produce aglomerare in sat si pe ulitele satului, zgomot, agitatie, acest lucru este deranjant pentru cei mai in varsta. Tot din cauza numarului mare de turisti care iau parte la Targul de pe muntele Gaina , caracterul folcloric al acestei serbari incepe sa se piarda.

8.Relatiile cu turistii cei chestionati le considera bune. Dintre cei 18 chestionati , 4 au amenajat spatiul de cazare in locuinta proprie fapt care reprezinta un impact puternic pentru citadin. Este locul de unde se culeg legume si fructe proaspete, unde se prepara casul ,branza , telemea prospete, unde se succed generatii fara sa schimbe modul de viata, locul care pentru citadin este plin de lucruri simple. Dorinta localnicilor este de-a oferi servicii cat mai bune, ei incerca ca amenajarile moderne care asigura calitatea spatilor de cazare, sa nu afecteze valorile identitati rurale. Prin serviciile oferite ei doresc ca turistii care le-au trecut pragul sa mai revina cu drag la ei.

9.Prezenta turistilor in statiune aduce venituri tuturor celor care sunt implicati intr-o activitate , incepand de la cei care detin spatii de cazare, la cei care comercializeaza produse obtinute din muncile agricole, la cei din ateliere mestesugaresti, raspunzand la aceasta intrebare toti cei chestionati. Preferintele lor in functie de starea civila sunt:

a.Familile cu copii: este raspunsul care l-au dat 14 persoane care detin structuri de primire, spunand ca le plac copii cum se mira de fiecare activitate care se petrece in gospodarie sau prin sat si " sunt oameni de treaba" .

b.Familile in varsta (bunicii): este raspunsul pe care 6 persoane l-au dat, motivul este ca aceste famili sunt mai linistite, nu provoaca daune si apreciaza mai mult tot ce se intreprinde pentru ca, ei in calitate de turistii sa se simta bine.

c.Studentii, elevi : aceasta categorie de turisti, care sosesc in grupuri organizate, sunt preferati de catre 5 persoane, care detin pensiuni turistice cu capacitate mai mare.

Dupa nationalitate preferintele sunt:

a.Turistii romani sunt preferati de 18 persoane, considerand ca limba este un avantaj pentru o buna comunicare.

b.Turistii straini sunt preferati de 7 persoane, motivele sunt: platesc mai bine, sunt mai civilizati, nu au pretenti (preferinta lor este sa locuiasca in casele taranesti ), sunt mai usor de multumit si au multe de invatat de la ei.

10.Fluxurile de turistii au generat schimbari au raspuns cei chestionati,prin stimularea dezvoltarii turismului. Turistii prin contactul cu populatia gazda, pe timpul sederii, au influientat stilul de viata a individului gazda, a calitatii vietii, a relatiilor interfamiliare, aceasta relatie fiind valabila si invers. Multi dintre turistii care au trecut sau au petrec un sejur aici au fost influientati de simplitatea de care dau dovada, de ospitalitatea, de regimul de viata sanatos, de unele obiceiuri, de preparatele culinare.

11.Infrastructura este factorul permisiv al produsului turistic, intrucat el conditioneaza si sprijina dezvoltarea turismului. In infrastructura incluzand: transporturile, mijloace de cazare, mijloace de alimentatie, asezaminte de sanatate, retele de aprovizionare cu combustibili si lubrefianti, reteaua de agrement, reteaua de informare turistica, reteaua de comerciala cu amintiri si alte marfuri de consum turistic.

Cei chestionati au raspuns ca starea infrastructurii este buna, pensiunile care exista sunt constructii noi, sau care sunt mai vechi sunt reparate si modernizate,iar spatii de agrement exista. Una dintre probleme este drumul DN 75 care face legatura cu orasul Turda si Cluj Napoca, este intr-o stare deplorabila, lucru care afecteaza tranzitul de turistii. O alta problema este canalizarea, care lipseste.

12.Agroturismul-aceasta forma de turism face parte din componenta rurala a turismului, de care, din 1994, se ocupa ANTREC-ul. Promovarea acesteia se face in primul rand prin publicarea unor tiparituri, asociatia editand revista "Vacante la tara " unde se pot gasi toate informatiile legate de aceasta oferta turistica. La Bucuresti, in luna octombrie 2006, a avut loc si prima expozitie rustica, unde au fost promovate exclusiv pensiunile turistice din mediul rural ( din care fac parte si cele agroturistice ).

Toti cei care si-au amenajat o pensiune turistica doresc sa se faca cunoscuti, obiectivul lor este sa realizeze un profit, sa isi asigure un numar cat mai mare de potentiali clienti. Prin amenajarea pensiuni ei doresc sa isi comercializeze produsele, sa realizeze un profit pentru a putea recupera din investtile facute.

Cei care si-au amenajat camere in locuinta proprie, turistii sunt cei care ii promoveaza prin publicitatea pe care o fac pe cale verbala. Modul in care isi servesc clientii, ospitalitatea pe care o ofera , este cartea de vizita pentru proprietari.

O parte din cei care detin pensiuni cu capacitate de cazare mai mare , publicitatea este sustinuta la nivel individual, se face prin vectorii de informatie a caror realizare si difuzare nu implica costuri atat de ridicate: pliante , brosuri, site-uri.

1Activitatea de agroturism creaza anumite dezavantaje. Dezavantejele a unor pensiuni fata de altele decurg din faptul ca si turistii pot conduce la o destabilizare a cadrului socio-cultural intim structural al comunitatii rurale, prin modificare echilibrului economic dintre membrii localitatii in functie de veniturile rezultate din activitatile turistice practicate.

Dintre cei 18 chestionati, 4 persoane care si-au amenajat in locuinta proprei spatii de cazare, se simt dezavantajati prin numarul mai mic de turistii pe care ii pot gazdui, prin lipsa unui spatiu de agrement. Aceste dezavantaje incearca sa le compenseze oferind alte servicii si prin incercarea de a face mereu investitii pentru o amenajare turistica de calitate.

Fiecare dezavantaj , incearca sa il constituie intr-un avantaj, fiind un imold pentru dezvolatarea activitatilor turistice , pentru fiecare pensiune in parte.

Pentru cele 25 de persoane chestionate , turismul a devenit un stil de viata, simtind ca sunt influientati pozitiv, creand legaturi durabile intre turist si gazda.

Desfasurarea eficienta a activitatilor turistice presupune existenta unui mediu inconjurator adecvat, avand calitati superioare atat in privinta conditiilor naturale, cat si a celor create de om. Amenajarea si valorificarea prin turism a naturii si a valorilor culturale, fara discernamant si la intamplare , pot produce in timp si spatiu efecte defavorabile supra tuturor componentelor de mediu.

Aceasta valorificare prin turism a patrimoniului natural si cultural al unei zone turistice prezinta, in plan social, atat un impact pozitiv, cat si unul negativ.[2]

Impactul pozitiv se poate exemplifica prin:

Beneficii economice: cresterea veniturilor populatiei in conditiile reducerii exploatarii silvice, fapt care contribuie la imbunatatirea conditiilor de trai; cresterea puterii economice a localitati, prin obtinerea de noi venituri din taxe si impozite locale care duce la incurajarea de noi investitii in turism; cresterea numarului de unitati de cazare, sporirea numarului de unitati de alimentatie, prin sprijinirea initiativelor locale pentru valorificarea bucatariei traditionale si utilizarea produselor locale specifice (vinuri, branzeturi, preparate din carne, legume si produse proaspete, etc.); crearea de noi locuri de munca sezoniere, cu precadere pentru tineri si femei; asigurarea si dezvoltarea progresului social, a confortului general in localitate; dezvoltarea comertului bazat pe produsele locale si mestesugaresti.

Conservarea culturii: dorinta locuitorilor de a diversifica formele de artizanat, de a revigora traditiile culturale si religioase; interesul crescut al populatiei locale pentru pastrarea si conservarea obiectivelor de interes turistic, naturale si culturale , care pot fi valorificate.

Schimburile interculturale: intre turisti si populatia gazda faciliteaza disparitia barierelor lingvistice, sociale, rasiale, religioase, culturale, dezvolta sentimente de intelegere si toleranta , fiecare dintre parti dorind sa cunoasca mai multe despre cultura si obiceiurile celuilalt.

Dar exista si impactul negativ care este determinat in primul rand de actiunea distructiva a turistilor asupra resurselor turistice. Impactul negativ s-a materializat prin: defrisarea padurilor in favoarea constructiilor de pensiuni, impact care se rasfrange asupra mediului inconjurator, poluarea solului si a apei prin deseurile care se deverseaza din cauza lipsei de canalizare. Perturbarea linisti locuitorilor datorita circulatia turistica necontrolata mai ales in sezonul de iarna, parcarea si circulatia in locuri interzise, cu abatere de la drumurile principale, prin producerea de : gaze de esapament, zgomot. Aparitia unor conflicte intre locuitori datorita activitati turistice pe care o desfasoara fiecare, nu stiu cum sa faca sa castige mai mult decat celalalt, lucru care conduce la disparitia sentimentului de mandrie fata de propria cultura. Locuitori au ajuns sa traiasca in functie de turisti. Din cauza numarului mare de turisti care iau parte la Targul de pe muntele Gaina , caracterul folcloric al acestei serbari incepe sa se piarda.

Aparitia unor pensiuni multicolore care nu se incadreaza in peisajul rustic, nu incurajeaza deloc ideea de turism rural. Locuitori incep sa renunte la modul lor de viata si la ocupatiile traditionale , pastorale, silvicultura , artizanat, in favoarea unor activitati si servicii turistice care aduc venituri mai rapide si mai importante.

Un alt impact negativ este concentrarea sezoniera a cererii turistice se rasfrange in mod negativ asupra asupra fortei de munca din acest sector. Ea duce la folosirea sezoniera a cadrelor, determina nu numai o instabilitate a lor, dar si un nivel scazut al calificarii lor si in consecinta , al calitatii produsului turistic oferit.

Circulatia turistica determina aparitia de schimbari a mentalitatilor, a valorilor morale pastrarea unor obiceiuri, datini doar pentru ca sunt pe gustul turistilor.

Impactul activitatii turistice se manifesta la nivel local; comunitatea -gazda este cea care suporta aglomeratia, presiunea asupra resurselor si provocarile de conservare a culturii locale. Intensitatea impactului depinde de o serie de o serie de factori, precum numarul de vizitatori, sezonalitatea, ect. Aceste efecte sunt mai putin resimtite atunci cand activitatea turistica aduce beneficii economico- financiare comunitatii. In caz contrar, locuitorii comunitatii-gazda se manifesta cu ostilitatea intre ei sau cu turisti.

2. Infrastructura turistica de cazare si alimentatie publica

Unitatile de cazare din zona Arieseni sunt numeroase, accentul fiind pus pe agroturism, respectiv cazare in pensiuni rurale. Situate intr-o zona pitoreasca de pe valea Ariesului in Muntii Apuseni ofera cazare in stil rustic , cu dotari multiple care ofera confortul unui oras modern , inclusiv spatiu verde, locuri de parcare.

Cele mai importante spatii de cazare din zona Arieseni sunt prezentate in Anexa 1.1. de mai jos :

Anexa 1.1 Cele mai importante spatii de cazare din zona Arieseni

***Sursa: www.arieseni.info

Din punct de vedere al zonei in care sunt situate si a numarului de locuri de cazare de care dispun spatiile de cazare, sunt clasificate dupa cum urmeaza:

1.Din punct de vedere al zonei in care sunt situate spatiile de cazare prezentate in Anexa 1.1. rezulta ca 59,00% din totalul de spatii, sunt situate in Arieseni, 33 % in Vartop, 8% in Garda, ajungem la concluzia ca atractia principala o constituie statiunea Arieseni.

Anexa 1.1.Ponderea spatiilor de cazare in functie de zona in care sunt amplasate

2.Din punct de vedere al clasificarii turistice, pensiunile cu 4 margarete au o pondere de 9,3 % din totalul spatiilor de cazare din zona Arieseni, pensiunile cu 3 margarete sunt in procent de 43,77% ce le de 2 margarete 43,55 % iar cele de 1 margareta 8,88 % . In zona se afla un hotel de 3 stele, o cabana de 3 stele care au un procent de 14,22 % din totalul spatiilor de cazare din zona (Anexa 1.2)

Anexa 1.2. Ponderea spatiilor de cazare in functie de clasificare

Dupa numarul de locuri de cazare, se deosebesc 10 spatii cu pana la 10 locuri de cazare inclusiv, in procent de 12%, 6 spatii cu numar de locuri de cazare cuprins intre 10 si 30, adica 76% si 5 spatii cu numar de locuri intre 30 si 50, in procent de 12% (Anexa 1.3)

Anexa 1.Ponderea spatiilor de cazare in functie de numarul de locuri de cazare

Spatiile de cazare aflate in Arieseni , la pensiuni de 2 margarete sunt predominante si preferate de turisti pentru tarifele practicate.

Ofertele in sezon sunt numeroase si foarte atractive.

Exemplificam in cele ce urmeaza principalele unitati de cazare si pensiuni cu preturile si tarifele practicate.

Avand in vedere numarul mare de oferte si unitati de cazare existente in zona Arieseni, pentru a exemplifica pretul camerelor pentru cazare si masa in extrasezon, am ales cateva pensiuni si hoteluri dintre cele mai reprezentative.

1.Pensiunea Casa Noastra este localizata pe DN75 Campeni-stei la aproximativ 3 km de centrul comunei Arieseni si cca 6 km de partia de ski Vartop Arieseni, avand un numar total de 26 locuri.

Facilitati oferite : toate camerele pensiunii sunt dotate cu grupuri sanitare cu dus, TV color, mobilier rustic nou din lemn masiv de stejar, saltele ortopedice, curte de 4000 mp, locuri de joaca pentru copii, doua terase cu o capacitate de 25 de locuri fiecare, posibilitate de pregatire si servire a gratarului in aer liber.
Preturile practicate la Pensiunea Casa Noastra sunt:
- 120 lei / camera dubla / fara mic dejun
- 150 lei / camera tripla / fara mic dejun
- 150 lei / camera dubla / cu mic dejun inclus
- 195 lei / camera tripla / cu mic dejun inclus
Turistii pot servii toate mesele in regim de restaurant.
Pensiunea Casa Noastra este structurata astfel: Demisol + parter +etaj 1 + 3 mansarde:

• demisol - avem amenajata o crama de 60mp
• parter - living - room de 60mp cu semineu din piatra masiva si bucataria pensiunii
• etaj 1 - 3 camere duble si o camera tripla (toate cu balcon)
• etaj 2 - 3 camere duble (2 cu balcon) si o camera tripla
• etaj 3 - 3 camere duble (una cu balcon)
• etaj 4 - 2 camere duble (una cu balcon)

2.Pensiunea Skipass, acces auto pe DN 75, venind dinspre Campeni spre Vartop, inainte cu 200 metri de partia de schi Vartop, pe partea dreapta, situata la o altitudine de 1193 m.
Numar total de locuri de cazare 20.
Tarife de cazare valabile in perioada 15.11.2008 - 22.12.2008 si 04.01.2009-31.02009
Camera dubla (cu mic dejun inclus):
- pentru 2 adulti - 200 lei
- in regim single - 180 lei
- pentru 1 adult si un copil - 190 lei
Pentru copii cazati in camera cu 2 adulti se platesc in plus:
- 10 lei/copil fara pat suplimentar
- 25 lei/copil cu pat suplimentar

Hotel Four Seasons inaugurat in 2005, este situat la confluenta dintre judetele Bihor si Alba in satul de vacanta Vartop, la 500 m distanta de partia de schi de la Arieseni, intr-un cadru natural si o priveliste inconjuratoare splendida. Hotelul dispune de 20 de camere duble si 4 apartamente.

Adresa: Sat de vacanta Vartop nr. 30
Arhitectura este una originala, accesul spre spatiile de cazare facandu-se pe o scara interioara in spirala, toate camerele fiind dispuse pe un hol circular si dotate cu: baie proprie, 500 de programe prin TV satelit, geamuri panoramice si terasa la fiecare camera. Conditiile de cazare sunt exceptionale, de la finisaje pana la mobilierul existent in toate spatiile hotelului. La parter este amenajat un restaurant si un bar unde clienti se pot relaxa servind din bogatul meniu traditional, si cele mai rafinate bauturi. La etajul IV exista amenajata si dotata o sala moderna de conferinte de 50 de locuri. Altitudine: 1300 m.

Hotel Four Seasons - Structura de cazare:

• parter: restaurant (pana la 100 locuri)
• etaj I: 8 camere cu baie proprie
• etaj II: 8 camere cu baie proprie
• etaj III: 4 apartamente cu dormitor, baie proprie
• etaj IV: sala de conferinta

Tarife cazare cu mic de jun la Hotel Four Seasons:

4. Pensiunea Codruta Acces auto: dinspre Campani spre Vartop, la intrarea in satul de vacanta Vartop, pe partea stanga, la limita dintre judetul Bihor si Alba.
Altitudine: 1280 m.
Tarife practicate:

decembrie-martie: 100 Lei/camera dubla

aprilie-noiembrie: 70 Lei/camera dubla

Structura de cazare:
- 5 camere cu baie comuna, cu cate doua paturi (2 camere la o baie comuna)
- o camera cu doua paturi cu baie proprie.

. Pensiunea Izvorul Ariesului se afla situata la sosea, la 3,5 km de partia de la Vartop, fiind o constructie cu arhitectura specifica zonei, amenajata in stil rustic, clasificata la doua margarete. Sejurul petrecut aici va ofera un peisaj minunat, dar si o bucatarie traditionala cu specialitatea casei: balmos, placinta cu branza, clatite, pastravi sau mamaliguta cu branza si smantana.
Pe timpul verii, foisorul din curtea pensiunii si gratarul utilat va ajuta sa petreceti clipe placute de relaxare, uitand de grijile cotidiene, facandu-va sa nu regretati alegerea facuta.

Numar total locuri: 20. Altitudine: 914 m .
Preturi practicate:

• Camera dubla fara baie 70 Lei
• Camera dubla cu baie 80 Lei
• Aparament 140 Lei

Structura de cazare

• 4 camere cu pat dublu cu baie proprie(dus), televizor
• un apartament cu 2 camere (5 paturi) cu baie (vana), televizor
• 3 camere cu pat dublu fara baie (baie comuna)

Facilitati Pensiunea Izvorul Ariesului

• frigider comun
• acces la bucatarie ptr incalzit cafea, ceai
• loc de gratar in curte, foisor, curte, parcare
• bar
• apa calda, apa rece
• incalzire
• leagan in curte
• plimbare cu sanie trasa de cai (la cerere)

6.Pensiunea Heidi este  situata in satul de vacanta Vartop Arieseni, la limita dintre jud. Bihor si jud. Alba, pe DN 75, la 110 km de Oradea si 150 km de Deva.
Constructia este asezata  la 200 m  distanta  de Partia de ski Vartop, loc frecventat de turisti atat iarna cat si vara.
Pensiunea Heidi este clasificata la  2  margarete  si este construita in anul 2004, fiind dotata cu  9 dormitoare (8 camere  cu cate doua locuri si 1 camera  cu trei locuri), 5 bai, living, bucatarie, avand in total 19 locuri de cazare.

Preturi practicate:

• Camere cu baie proprie cu 2 locuri :

- 2 nopti  = 200 LEI/CAM/SEJUR
- 3 nopti  =  270 LEI/CAM/SEJUR
- 5 nopti  = 400 LEI/CAM/SEJUR

• Camere cu grup sanitar comun cu 2 locuri :

- 2 nopti   =  160 LEI/CAM/SEJUR
- 3 nopti  =  215 LEI/CAM/SEJUR
- 5 nopti  =  320 LEI/CAM/SEJUR

• Camere cu grup sanitar comun cu 4 locuri:

2 nopti   = 200 LEI/CAM/SEJUR

3 nopti  =  270 LEI/CAM/SEJUR

5 nopti  = 400 LEI/CAM/SEJUR

7. Hanul cu Noroc este o pensiune cu specific rustic, dotata astfel incat sa va ofere confortul unui oras modern intr-un cadru specific Satului din Apuseni .

Pensiunea este localizata pe DN 75, la 350 metri fata de partia de schi Vartop-Arieseni, fiind dotata cu 66 de locuri de cazare structurate astfel:

• 2 apartamente
• 2 camere cu un pat pentru o persoana
• 7 camere cu cate doua paturi pentru o persoana
• 15 camere cu pat matrimonial

Fiecare camera este dotata cu: baie, telefon, internet, televizor balcon la fiecare, mai putin la camerele din mansarda, parcarea este privata, restaurantul plus doua terase sunt cu vedere spre munte. De asemenea unitatea este dotata cu sala de fitness, sala de conferinte si exista si un nivel cu spatii de distractie dotate cu doua piste de Bowling, biliard, crama, bar.

Tarifele practicate incepand cu 01.02009 sunt urmatoarele :
.  85 ron / noapte - camera single cu mic dejun inclus.
.  70 ron / noapte - camera single fara mic dejun .
.  42.5 ron/ noapte /persoana, in camera dubla, fara mic dejun, este pretul de la care se poate gasi o camera in hanul nostru.
.  130 ron/ noapte - camera dubla cu mic dejun inclus, pentru doua persoane; (65 ron/pers. in camera dubla, cu mic dejun inclus). + 35 ron - pentru copil 2-14 ani, in camera dubla, cu mic dejun.
.  100 ron/noapte - camera dubla fara mic dejun, pentru doua persoane; (50 ron/pers., fara mic dejun). + 20 ron - pentru copil 2-14 ani, in camera dubla, fara mic dejun.
.  190 ron - apartamentul pentru doua persoane cu mic dejun, pentru acestea, inclus;
.  + 35 ron/zi/ persoana in plus, cu mic dejun inclus.
.  160 ron - apartamentul pentru doua persoane fara mic dejun.
+ 20 ron/zi/ persoana in plus, fara mic dejun.
Copiii sub 2 ani - cazare gratuita.
Copiii peste 14 ani pret intreg.
.  Deasemenea, se poate opta pentru variantele:

Demipensiune pentru cina se mai platesc 25 ron de persoana

Pensiune completa: pentru pranz se mai platesc 40 ron de persoana.

In aceste tarife, orice client beneficiaza de locuri in camere cu baie proprie, majoritatea (90%) cu balcon propriu, incalzire centrala, apa calda-rece la discretie, tot timpul, TV in fiecare camera (si in restaurant !), conexiune la internet - wireless, uscator de par, papuci de casa in camere, loc depozitat schiuri, serviciile unui restaurant frumos, rustic, acces la o sala de fitness, spatii de socializare in incinta Hanului, doua terase generoase, cu vedere spre munte.

Ca si extra optiuni, clientii pot cumpara dintr-un magazin amenajat in holul receptiei, harti ale zonei si obiecte de artizanat din lemn, confectionate de mesteri din Tara Motilor.

Gasesc la receptie jocuri de carti, rummy, sah si table. La cerere putem organiza - contra cost - plimbari cu sania cu cai iarna si cu caruta sau trasura vara. Pot calari, deasemeni, cai blinzi, obisnuiti cu clientii. Vara se pot organiza excursii in munti, pe diverse trasee, unde pot fi admirate fenomenele carstice ale zonei.

8 Pensiunea Cabana Vartop se afla situata in imediata vecinatate a partiei de schi Vartop, la doar 10 metri de aceasta. In cadrul cabanei functioneaza o scoala de schi, Scoala de schi Danut Gligor. Scoala de schi dispune de 3 instructori atestati, fosti campioni nationali la schi. Partia de schi Vartop 2 este administrata de proprietarii Cabanei Vartop. Partia se afla in fata cabanei, avand preturile la bilete astfel: 1 leu ptr copiii pana la 12 ani si 2 lei ptr. adulti.

Numar total locuri 32, altitudine: 1193 m.
Preturi si tarife practicate:

Oferta '1 Mai' 2009 (3 zile, 1 - 3 Mai)  Oferta include: 3 mese /zi + cazare 3 nopti (cu 3 tipuri de camere) Tarif pachet turistic  camera dubla Practic I (cu grup sanitar propriu) 285 RON/pers.  camera dubla Elegance I 315 RON/pers.  camera dubla Elegance II (cu balcon) 345 RON/pers.
Tarife cazare valabile din 23/03/2009
Tarife cazare Week-end, pe tip camera Tarif [pe zi] 1. Camera dubla Elegance I 100 RON 2. Camera dubla Elegance II (cu balcon) 120 RON Camera dubla Practic I (cu grup sanitar propriu) 80 RON 4. Camera dubla Practic II (cu grup sanitar la doua camere) 60 RON
Tarife cazare de Luni pana Vineri, pe tip camera Tarif [pe zi] 1. Camera dubla Elegance I 80 RON 2. Camera dubla Elegance II (cu balcon) 100 RON Camera dubla Practic I (cu grup sanitar propriu) 60 RON 4. Camera dubla Practic II (cu grup sanitar la doua camere) 40 RON
Alte servicii oferite Tarif  Mic dejun 16 RON/pers.  Demipensiune (mic dejun si cina) 29 RON/pers.  Inchiriere echipament complet schi sau snowboard 25 RON/zi  Inchiriere echipament schi separat (schiuri/clapari/bete) 20/15/10 RON/zi  Inchiriere ATV-uri 100 RON/ora  Inchiriere echipament Paintball (10 pers.) 150 RON/joc
Tarifele includ TVA.

 Structura cazare Cabana Varop

o       camere cu baie proprie de 2 persoane

o       8 camere cu baie comuna (o baie repartizata la 2 camere)

o       la parter restaurant si bar

*fiecare camera dispune de TV
* baile sunt dotate cu prosopae, sapun, sampon

Facilitati Pensiunea Vartop :

• incalzire centrala
• apa calda, apa rece non stop
• restaurant si bar la parter;
• se accepta animale de casa
• acces la partia de schi: la doar 10 metri
• se vorbeste engleza, maghiara, franceza
• TV satelit

Indicatori ai activitatii de cazare turistica si

indicatori ai eficientei economice din turism

Potentialul turistic natural ale zonei Arieseni permit practicarea optima a agroturismului. Aceasta forma de turism in mediul rural foloseste ca structura de primire turistica gospodaria agroturistica cu toate ocupatiile zilnice si facilitatile. In acelasi timp este cea mai eficienta cale de valorificare a resurselor locale existente in zona rurala

Principalele obiective privind dezvoltarea agroturismului in aceasta zona sunt:

. stimularea si dezvoltarea in zona a turismului si a agroturismului;

. ameliorarea infrastructurii si a serviciilor la nivelul fiecarei localitati si a regiunii in ansamblu.

Potentialul turistic este parte componenta a ofertei turistice, care contribuie substantial la realizarea produsului turistic. Piata turistica a unei zone este sfera de interferenta a intereselor purtatorilor ofertei turistice materializata prin productia turistica cu interesele purtatorilor cererii turistice. Analiza statistica a pietei turistice in vederea cuantificarii cererii si ofertei trebuie sa tina seama de urmatoarele elemente:

a) oferta de produse turistice (transport, masa, cazare, agrement, excursii etc.), alcatuieste "produsul turistic";

b) cererea de produse turistice concretizata in: circulatia turistica interna si internationala, numar de innoptari;

c) legislatia in vigoare privind regimul de circulatie turistica, durata concediului etc.;

d) canalele de distributie a produselor turistice (agentii de voiaj, companii aeriene, tour operatori, cluburi sindicale);

e) mijloace de comunicare si transmitere la consumator a produselor turistice (presa, TV, radio, afise, cinema);

f) mijloacele de transport (rutiere, navale, aeriene, calea ferata);

g) alte elemente.

Potentialul bazei tehnico-materiale joaca un rol determinant in aprecierea ofertei turistice a unei zone de amenajat. In acest caz vom avea in vedere: structurile de primire turistica (reteaua unitatilor de cazare); reteaua unitatilor de alimentatie publica (restaurante); echipamentele cultural-sportive si recreative etc.

Principalii indicatori ai activitatii de cazare turistica sunt:

1.Capacitatea construita(inventar), reprezinta numarul de unitati camere sau locuri de cazare.

2.Capacitatea de prestatie inventar exprimata in locuri zile-reprezinta produsul dintre capacitatea construita si durata normala de functionare, calculata dupa formula:

Cpi = Lpi * Dnp + Lis * Dns

unde: - Lpi=locuri inventar permanent

Lis=locuri inventar sezonier

Dnp=durata de functionare normata pentru locurile permanente

Dns=durata de functionare pentru locurile sezoniere

Capacitatea de prestatie comerciala-reprezinta numarul de locuri zile ce pot fi puse la dispozitia turistilor intr-o anumita perioada de timp. Se calculeaza dupa formula:

Cpc = Cpi + Ns - Nr

unde:    - Ns =numarul de locuri zile suplimentare pentru inchiriere de paturi suplimentare, si reinchirierea aceluiasi pat in aceiasi zi;

- Nr = numarul de locuri zile aflate in reparatie capitala planificata.

4.Capacitatea de prestatie in functiune-reprezinta numarul de locuri zile puse la dispozitia turistilor intr-o anumita perioada de timp.

Cpf = Cpc - Nnf

Unde: - Nnf = numarul de locuri zile de nefunctionare din perioada, ca urmare a lipsei de turisti sau alte cauze.

5.Prestatia fizica reprezinta modul de folosire a capacitatii si se exprima prin:

a)      Capacitatea utilizata efectiv exprimata in locuri zile, cuprinde atat locurile comercializabile (din inventar si suplimentare) utilizate de pasageri, cat si cele aflate la dispozitia lor(platite) din camere cu mai multe paturi inchiriate uneia sau mai multor persoane. Capacitatea utilizata nu poate fi mai mare decat cea in functiune;

b)      Persoane cazate reprezinta numarul persoanelor cazate in unitatea de cazare inclusiv reinchirierile si paturile suplimentare;

c)      Innoptari reprezinta numarul noptilor de cazare aferente persoanelor cazate, considerandu-se ca toate au beneficiat de nopti de cazare intregi.

6.Prestatia valorica reprezinta incasarile zilnice din activitatea de cazare propriu-zisa.

7.Coeficientul de utilizare al bazei materiale de cazare

Capacitatea de utilizare efectiva

Cu = -------- ----- ------ ---------- *100

Capacitatea comercializabila

In scopul calcularii eficientei economice, o importanta deosebita are sistemul indicatorilor si indicilor cererii turistice. Dintre indicatorii si indicii cei mai cunoscuti amintim:

• Indicele modificarii in timp a cererii turistice globale;
• Ponderea cererii interne si externe in totalul cererii turistice intr-un an oarecare;
• Repartitia pe zone de provenienta a cererii turistice externe;
• Provenienta regionala a cererii turistice interne;
• Structura cererii turistice pe mijloace de transport folosite;
• Distributia cererii pe principalele forme de cazare.

In scopul elaborarii unei strategii a dezvoltarii turismului pe plan local, deosebit de utili se deosebesc a fii indicatorii densitatii turistice. De foarte multe ori se urmareste indicatorul densitatii turistice in raport cu populatia unei tari, a unei zone turistice sau a unei localitati ( statiuni ) dupa modelul:

Total turisti

Id = ----- ----- ----- ----- ------- *100

Nr. populatie statiuni

Pe un plan mai larg, se poate face legatura intre numarul de locuri de cazare si numarul populatiei dintr-o tara, zona sau statiune:

Nr. locuri de cazare

Ft = ----- ----- --------- ----- -------- * 100

Nr. populatie statiuni

Acest indicator se calculeaza pentru mai multe perioade de timp si este cunoscut sub denumirea " functia turistica''

In cele ce urmeaza in Anexa 1.4 exemplificam " functia turistica'' calculata pentru anii 2006, 2007 si 2008 aferenta zonei turistice Arieseni:

Anexa 1.4 Evolutia " functia turistica'' in zona turistica Arieseni

Se observa o crestere a indicatorului de la 16,25% in anul 2006 la 28,18% in 2008, ceea ce reprezinta o imbunatatire a cererii turistice in aceasta zona datorata in primul rand modernizarii zonei turistice si aparitiei de noi locuri de cazare.

4 Analiza circulatiei turistice la nivelul zonei turistice Arieseni

cu exemplificare pentru Hanul cu Noroc

Pentru analiza circulatiei turistice se iau in calcul urmatorii indicatori:

numarul de turisti, care arata evolutia turistilor care frecventeaza Hanul cu Noroc si care s-au cazat in hotel;

numarul de innoptari, care arata numarul noptilor in care turistii au fost cazati in hotel;

durata medie a sejurului, care arata in medie cate zile au fost cazati turistii in hotel. Se calculeaza ca raport intre numarul de innoptari si numarul de turisti;

gradul de ocupare, este considerat o rata fundamentala si se calculeaza ca (numar camere ocupate/numar camere disponibile) x 100, si are o exprimare la nivel de zi, luna, an.

Deci, analiza circulatiei turistice se face pentru

Numar turisti (numar persoane cazate) in Hanul cu Noroc

- mii -

Analizand variatia numarului de turisti total in perioada 2006-2008, se constata o crestere a acestuia, de la 1648 (in anul 2006) la 2125 (in anul 2007), pentru ca in anul 2008 sa creasca ajungand la 2426.

Modificari absolute si relative ale numarului de turisti in Hanul cu Noroc in perioada 2006-2008:

Deci, se observa ca:

Ritmul mediu al numarului de turisti a crescut in 2007 cu 0,29 fata de anul 2006, si cu 0,18 in anul 2008 fata de 2007, situatie determinata de dezvoltare zonei turistice Arieseni si a investitiilor efectuate in anii 2007 si 2008.

Numar innoptari in Hanul cu Noroc

Analizand valorile absolute ale fiecarui an cu valorile anului luat ca baza de comparatie se poate observa o crestere continua a numarului de innoptari de la 13706 in anul 2006 la 14406 in anul 2007 si in anul 2000, ajungandu-se la 15966 de innoptari.

Modificari relative si absolute ale numarului de innoptari in Hanul cu Noroc in perioada 2006-2008

Deci, se observa ca ritmul mediu al numarului de innoptari a crescut in 2007 cu 0,05 fata de anul 2006 si cu 0,06 in 2008 fata de 2007.

3) Durata medie a sejurului , se calculeaza ca raport intre numarul de innoptari si numarul de turisti;

In perioada analizata (2006-2008) se observa diferente de la an la an, cu observatia ca in anul 2008 s-a inregistrat cea mai mica medie pe total turisti. Cea mai mare durata de sedere a turistilor a fost in anul 2006 .

4) Gradul de ocupare , se calculeaza astfel: numar camere ocupate/numar camere disponibile) x 100 .

In anul 2008 structura gradului de ocupare pe luni a fost:

Analizand structura gradului de ocupare in perioada 2006-2008 se poate observa o crestere constanta de la an la an de la 63,4% in anul 2006 la 73,50% in anul 2007 si la 81,15% in anul 2008.

Privind structura pe luni a gradului de ocupare in anul 2008 se poate observa scaderea acestuia in lunile de vara, atunci cand este sezonul estival si cand majoritatea oamenilor merg in vacanta la malul marii, iar Hanul cu Noroc este destinat in principal petrecerii vacantelor de iarna.